João 11
Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NVI
1 Oy jun jchiꞌilcutic ta israelal, Lázaro sbi. Itsaque ta chamel. Te nacal ta jteclum Betania li te ta Judea balumile. Jaꞌ te nacalic eꞌuc li chaꞌvoꞌ antsetic María schiꞌuc Marta li smuc svix sbaique.
1 Havia um homem chamado Lázaro. Ele era de Betânia, do povoado de Maria e de sua irmã Marta. E aconteceu que Lázaro ficou doente.
2 Li Maríae jaꞌ li tsꞌacal to la smalbe muil vomol ta yoc li Cajvaltique schiꞌuc ti la scusbe yoc ta stsotsil sjole. Jaꞌ yixlel li Lázaroe.
2 Maria, sua irmã, era a mesma que derramara perfume sobre o Senhor e lhe enxugara os pés com os cabelos.
3 Li yixleltac Lázaroe la staquic ta iqꞌuel li Jesuse: ―Cajval, ip li Lázaroe, jaꞌ li toj cꞌux ta avoꞌone ―xi cꞌotel li buchꞌu la staquic batele.
3 Então as irmãs de Lázaro mandaram dizer a Jesus: "Senhor, aquele a quem amas está doente".
4 Cꞌalal iyaꞌi li Jesuse, jech laj yal: ―Li schamele mu xcham o. Jaꞌ noꞌox ta sventa acꞌo ichꞌeuc ta mucꞌ li Diose, schiꞌuc acꞌo xiꞌichꞌe ta mucꞌ eꞌuc, joꞌon li Snichꞌonun li Diose ―xi.
4 Ao ouvir isso, Jesus disse: "Essa doença não acabará em morte; é para a glória de Deus, para que o Filho de Deus seja glorificado por meio dela".
5 Li Jesuse, acꞌo mi cꞌux ta yoꞌon li Martae, schiꞌuc li smuque, schiꞌuc li Lázaroe, cꞌalal iyaꞌi ti ip li Lázaroe, chib to cꞌacꞌal te lijocꞌtsajcutic li yoꞌ bu oyuncutic onoꞌoxe.
5 Jesus amava Marta, a irmã dela e Lázaro.
6 — ausente —
6 No entanto, quando ouviu falar que Lázaro estava doente, ficou mais dois dias onde estava.
7 Tsꞌacal to jech laj yalbuncutic li Jesuse, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique: ―Sutcutic batel nojtoc li ta Judeae ―xijyutcutic.
7 Depois disse aos seus discípulos: "Vamos voltar para a Judéia".
8 Jech laj calbecutic: ―Jchanubtasvanej, achꞌ to te chac smilicot ta ton li jchiꞌiltactique. ¿Mi chacꞌan chachaꞌsut batel tey? ―xcutcutic.
8 Estes disseram: "Mestre, há pouco os judeus tentaram apedrejar-te e assim mesmo vais voltar para lá? "
9 Itacꞌav li Jesuse: ―Li Diose lajchaeb ora yacꞌoj li ta jujun cꞌacꞌale yoꞌ jech xuꞌ chijꞌabtej. Jaꞌ noꞌox jechun eꞌuc li joꞌone, yora to xuꞌ chiꞌabtej. Jech chac cꞌu chaꞌal li buchꞌu ta xanav ta cꞌacꞌaltique mu spꞌosi yoc yuꞌun sac to li osile.
9 Jesus respondeu: "O dia não tem doze horas? Quem anda de dia não tropeça, pois vê a luz deste mundo.
10 Yan mi iꞌicꞌub xa li osile, ta spꞌosi yoc yuꞌun mu xa xil sbe. Jech li joꞌone, jaꞌ to mi icꞌot scꞌacꞌalil yuꞌun Dios ti chimilee, jaꞌ to xuꞌ chismilic li jchiꞌiltactique ―xijyutcutic.
10 Quando anda de noite, tropeça, pois nele não há luz".
11 Jech laj yal nojtoc li Jesuse: ―Li Lázaro ti lec jcꞌopon jbatic jchiꞌuctique vayal xa, pero chba jtij acꞌo julavuc ―xijyutcutic.
11 Depois de dizer isso, prosseguiu dizendo-lhes: "Nosso amigo Lázaro adormeceu, mas vou até lá para acordá-lo".
12 Jech laj calbecutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique: ―Cajval, mi iꞌoch xa svayele, jaꞌ svinajeb ti ta smeltsaje ―xcutcutic.
12 Seus discípulos responderam: "Senhor, se ele dorme, vai melhorar".
13 Ti jech laj yal li Jesuse yuꞌun chamem xa li Lázaroe. Joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique la jnopcutic ti yuꞌun noꞌox ta xvaye.
13 Jesus tinha falado de sua morte, mas os seus discípulos pensaram que ele estava falando simplesmente do sono.
14 Li Jesuse jamal laj yalbuncutic ti chamem xa li Lázaroe. Jech laj yal nojtoc:
14 Então lhes disse claramente: "Lázaro morreu,
15 ―Ximuybaj noꞌox ti muc bu te oyun li cꞌalal ichame yoꞌ jech chachꞌunic o ti joꞌon Avajcoltavanejicune. Batic, ba jqꞌueltic ―xijyutcutic li Jesuse.
15 e para o bem de vocês estou contente por não ter estado lá, para que vocês creiam. Mas, vamos até ele".
16 Li jun jchiꞌilcutic ta yajchanbalajeltac li Jesuse, jaꞌ li Tomase, jaꞌ li vach xcutcutique, jech laj yalbuncutic: ―Batic, coꞌol acꞌo chamcutic jchiꞌuctic li Cajchanubtasvanejtique ―xijyutcutic.
16 Então Tomé, chamado Dídimo, disse aos outros discípulos: "Vamos também para morrermos com ele".
17 La jchiꞌincutic batel li Jesuse. Cꞌalal lijcꞌotcutique, oy xaꞌox schanibal cꞌacꞌal smucojic li Lázaroe.
17 Ao chegar, Jesus verificou que Lázaro já estava no sepulcro havia quatro dias.
18 Li Betaniae nopol xil sbaic schiꞌuc li Jerusalene. Oy noꞌox nan oꞌloluc reva xil sbaic.
18 Betânia distava cerca de três quilômetros de Jerusalém,
19 Oy ep jchiꞌiltac talemic ta spatbeic yoꞌonic li Martae schiꞌuc li Maríae ta scoj ti icham li sbanquilique.
19 e muitos judeus tinham ido visitar Marta e Maria para confortá-las pela perda do irmão.
20 Li Martae, cꞌalal iyaꞌi ti chtal li Jesuse, ta ora ba snup ta be. Li Maríae te icom ta snaic.
20 Quando Marta ouviu que Jesus estava chegando, foi encontrá-lo, mas Maria ficou em casa.
21 Li Martae jech iyalbe li Jesuse: ―Cajval, ti liꞌuc oyot cꞌalal itsaque ta chamel li jbanquile, muc bu xcham ti jechuque.
21 Disse Marta a Jesus: "Senhor, se estivesses aqui meu irmão não teria morrido.
22 Pero manchuc mi oy xa scꞌacꞌalil ti ichame, jnaꞌoj onoꞌox ti scotol li cꞌusi chacꞌanbe li Diose chayacꞌbe ―xi li Martae.
22 Mas sei que, mesmo agora, Deus te dará tudo o que pedires".
23 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Ta xchaꞌcuxi loqꞌuel ta smuquenal la abanquile ―xut.
23 Disse-lhe Jesus: "O seu irmão vai ressuscitar".
24 Itacꞌav li Martae: ―Jnaꞌoj onoꞌox ti ta xchaꞌcuxi loqꞌuel ta smuquenal ta slajeb cꞌacꞌal li cꞌalal ta xchaꞌcuxiic scotol li buchꞌutic chamemique ―xi.
24 Marta respondeu: "Eu sei que ele vai ressuscitar na ressurreição, no último dia".
25 Li Jesuse jech laj yal: ―Oy chaꞌcuxesel schiꞌuc oy cuxlejal sbatel osil ta jventa jtuc. Li buchꞌutic ta schꞌunic ti joꞌon ta jcoltaique, acꞌo mi ta xchamic, pero ta xcuxiic sbatel osil.
25 Disse-lhe Jesus: "Eu sou a ressurreição e a vida. Aquele que crê em mim, ainda que morra, viverá;
26 Scotol buchꞌutic ta xcuxiic sbatel osile, jaꞌ li buchꞌutic schꞌunojic ti joꞌon ta jcoltaique, ilaj scꞌoplal ti ta xchꞌayic o sbatel osile. ¿Mi achꞌunoj jech? ―xꞌutat yuꞌun Jesús li Martae.
26 e quem vive e crê em mim, não morrerá eternamente. Você crê nisso? "
27 Itacꞌav li Martae: ―Jchꞌunoj, Cajval. Jchꞌunoj ti joꞌot Cristoote, ti joꞌot Snichꞌonot li Diose, ti joꞌot tꞌujbilot yuꞌun Dios chacoltauncutic yuꞌun li jmulcutique ―xi li Martae.
27 Ela lhe respondeu: "Sim, Senhor, eu tenho crido que tu és o Cristo, o Filho de Deus que devia vir ao mundo".
28 Cꞌalal laj yal jech li Martae, ba yicꞌ talel ta ora li smuque, jaꞌ li Maríae. Ta mucul laj yalbe: ―Ital xa li Jchanubtasvaneje, ta la xastac ta iqꞌuel ―xut.
28 E depois de dizer isso, foi para casa e, chamando à parte Maria, disse-lhe: "O Mestre está aqui e está chamando você".
29 Cꞌalal iyaꞌi li Maríae, ta ora ilocꞌ batel yuꞌun ba scꞌopon li Jesuse.
29 Ao ouvir isso, Maria levantou-se depressa e foi ao encontro dele.
30 Pero muc toꞌox bu cꞌotemuncutic ta Betania schiꞌuc li Jesuse. Te toꞌox oyuncutic li yoꞌ bu lijcomcutic yuꞌun li Martae.
30 Jesus ainda não tinha entrado no povoado, mas estava no lugar onde Marta o encontrara.
31 Li jchiꞌiltac li te oyic ta na schiꞌuc li Maríae, jaꞌ li jpat‐oꞌonetique, cꞌalal iyilic ti ilocꞌ batel ta anil li Maríae, ibatic eꞌuc. Jech laj yalic: ―Yuꞌun chba ocꞌuc ta smuquenal li sbanquile ―xiic.
31 Quando notaram que ela se levantou depressa e saiu, os judeus, que a estavam confortando em casa, seguiram-na, supondo que ela ia ao sepulcro, para ali chorar.
32 Cꞌalal icꞌot li María li yoꞌ bu oyuncutic schiꞌuc li Jesuse, iyil ti te vaꞌal li Jesuse, ba spatan sba ta balumil ta stojol. Jech laj yalbe: ―Cajval, ti liꞌuc oyot li cꞌalal itsaque ta chamel li jbanquile, muc bu xcham ti jechuque ―xi li Maríae.
32 Chegando ao lugar onde Jesus estava e vendo-o, Maria prostrou-se aos seus pés e disse: "Senhor, se estivesses aqui meu irmão não teria morrido".
33 Cꞌalal iyil Jesús ti ta xꞌocꞌ li Maríae schiꞌuc ta xꞌoqꞌuic eꞌuc li jchiꞌiltac li te schiꞌuc talele, chopol iyil Jesús ti jech oy at‐oꞌon liꞌ ta balumile.
33 Ao ver chorando Maria e os judeus que a acompanhavam, Jesus agitou-se no espírito e perturbou-se.
34 Jech la sjacꞌbe: ―¿Bu la amuquic? ―xut. Itacꞌavic: ―Taje. Ba jqꞌueltic avil ―xiic.
34 "Onde o colocaram? ", perguntou ele. "Vem e vê, Senhor", responderam eles.
35 Iꞌocꞌ eꞌuc li Jesuse.
35 Jesus chorou.
36 Li jchiꞌiltaque jech laj yalbe sbaic: ―Qꞌuelavilic, toj cꞌux ta yoꞌon li Lázaroe ―xut sbaic.
36 Então os judeus disseram: "Vejam como ele o amava! "
37 Oy buchꞌutic jech laj yalic: ―Li vinic liꞌi xuꞌ ta sjambe sat li buchꞌutic maꞌsatetique. ¿Cꞌu chaꞌal jaꞌ muc scolta li Lázaroe? Ti lajuc scoltae, muc bu xcham ti jechuque ―xiic.
37 Mas alguns deles disseram: "Ele, que abriu os olhos do cego, não poderia ter impedido que este homem morresse? "
38 Cꞌalal lijcꞌotcutic ta smuquenal li Lázaroe, li Jesuse chopol iyaꞌi nojtoc ti jech oy at‐oꞌon liꞌ ta balumile. Li smuquenal li Lázaroe jaꞌ jombil ton. Li smac stiꞌe jaꞌ jun mucꞌta pechpech ton.
38 Jesus, outra vez profundamente comovido, foi até o sepulcro. Era uma gruta com uma pedra colocada à entrada.
39 Li Jesuse jech laj yal: ―Tselelinic loqꞌuel li tone ―xi. Itacꞌav li yixlel Lázaroe, jaꞌ li Martae: ―Cajval, tu xa yuꞌun oy xa ta chanib cꞌacꞌal la jmuccutic ―xi.
39 "Tirem a pedra", disse ele. Disse Marta, irmã do morto: "Senhor, ele já cheira mal, pois já faz quatro dias".
40 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Laj xa calbot ti mi chachꞌun ti joꞌon Jcoltavanejune jech chavil o li cꞌu sba li stsatsal sjuꞌel li Diose ―xi li Jesuse.
40 Disse-lhe Jesus: "Não lhe falei que, se você cresse, veria a glória de Deus? "
41 La stselelinic loqꞌuel li ton li smacojbeic o stiꞌ li smuquenal li Lázaroe. Li Jesuse la sqꞌuel muyel ta vinajel, la sta ta naꞌel Dios: ―Tata, colaval ti chavaꞌibun li jcꞌope.
41 Então tiraram a pedra. Jesus olhou para cima e disse: "Pai, eu te agradeço porque me ouviste.
42 Jnaꞌoj ti scotol cꞌacꞌal chavaꞌibun li jcꞌope. Jech chacalbe yoꞌ acꞌo yaꞌiic eꞌuc li buchꞌutic liꞌ nopol vaꞌalique yoꞌ ta schꞌunic o ti joꞌot la atacun talele ―xi.
42 Eu sabia que sempre me ouves, mas disse isso por causa do povo que está aqui, para que creia que tu me enviaste".
43 Cꞌalal laj yal jeche, tsots iyapta li ánimae: ―¡Lázaro, locꞌan talel! ―xi.
43 Depois de dizer isso, Jesus bradou em alta voz: "Lázaro, venha para fora! "
44 Jliquel ichaꞌcuxi loqꞌuel yuꞌun. Sutꞌul ta pocꞌ ilocꞌ talel. Li sjole chucul ta panyo. Li Jesuse jech laj yalbe li crixchanoetique: ―Jilchꞌunbeic li spixe, acꞌo batuc ―xut.
44 O morto saiu, com as mãos e os pés envolvidos em faixas de linho, e o rosto envolto num pano. Disse-lhes Jesus: "Tirem as faixas dele e deixem-no ir".
45 Li jchiꞌiltac li schiꞌuquic talel li Maríae, ep buchꞌutic la schꞌunic ti jaꞌ Jcoltavanej li Jesuse li cꞌalal iyilic ti la schaꞌcuxes li ánimae.
45 Muitos dos judeus que tinham vindo visitar Maria, vendo o que Jesus fizera, creram nele.
46 Pero oy jayvoꞌ ba yalbeic li jfariseoetic ti la schaꞌcuxes Lázaro li Jesuse.
46 Mas alguns deles foram contar aos fariseus o que Jesus tinha feito.
47 Li banquilal paleetique schiꞌuc li jfariseoetique la stsobic li schiꞌilic ta abtele. Jech laj yalic: ―¿Cꞌusi ta jpasbetic li vinic taje? Yuꞌun ep ta xacꞌ ta ilel stsatsal sjuꞌel.
47 Então os chefes dos sacerdotes e os fariseus convocaram uma reunião do Sinédrio. "O que estamos fazendo? ", perguntaram eles. "Aí está esse homem realizando muitos sinais miraculosos.
48 “Te acꞌo spas jech”, mi xijchie, chlic schꞌunic scotol li jchiꞌiltactic ti jaꞌ tꞌujbil yuꞌun Dios ti chisventainutique. Ta stiqꞌuic ta ajvalilal jech ta soc sjol li mucꞌta ajvalil li te ta Romae. Ta stac talel yajsoltarotac. Chtal sjinesic li mucꞌta chꞌulna cuꞌuntique schiꞌuc li jteclumaltique, jech chijpuc batel jcotoltic ―xiic.
48 Se o deixarmos, todos crerão nele, e então os romanos virão e tirarão tanto o nosso lugar como a nossa nação".
49 Te oy jun schiꞌilic ta abtel, Caifás sbi. Jaꞌ o ochem ta más banquilal pale li Caifase. Jech laj yal: ―Li joꞌoxuque mu xanaꞌic snopel.
49 Então um deles, chamado Caifás, que naquele ano era o sumo sacerdote, tomou a palavra e disse: "Nada sabeis!
50 Jaꞌ lec mi jun noꞌox jchiꞌiltic ta xchame, jaꞌ chopol mi chijchamutic jcotoltique ―xi.
50 Não percebeis que vos é melhor que morra um homem pelo povo, e que não pereça toda a nação".
51 Pero mu ta sventauc stuc ti jech laj yale. Yuꞌun jaꞌ o ochem ta más banquilal pale, jech ichꞌamunbat ye yuꞌun Dios ta sventa acꞌo yal ti jaꞌ jqꞌuexol jcotolcutic li jꞌisraeluncutic li cꞌalal mi ta xcham ta jcojcutic li Jesuse.
51 Ele não disse isso de si mesmo, mas, sendo o sumo sacerdote naquele ano, profetizou que Jesus morreria pela nação judaica,
52 Pero li Jesuse maꞌuc noꞌox snopoj ti ta xcham ta jcojcutic, joꞌoncutic li jꞌisraeluncutique. Jaꞌ ta xcham ta sventa scotol li buchꞌutic ta xichꞌic ta mucꞌ Dios li butic noꞌox oyic ta spꞌejel li balumile, yoꞌ jech jmojutic xa jcotoltic.
52 e não somente por aquela nação, mas também pelos filhos de Deus que estão espalhados, para reuni-los num povo.
53 Cꞌalal jech laj yal li Caifase, li jꞌabteletic cuꞌuncutique lic snopic ta ora cꞌu sba xuꞌ ta smilic li Jesuse.
53 E daquele dia em diante, resolveram tirar-lhe a vida.
54 Li Jesuse muc xa bu xacꞌ sba ta ilel ta stojol scotol li jchiꞌiltac ta israelale. Ibat ta yan o balumil li Jesuse. Jchiꞌucutic batel, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Li bu lijbatcutique jaꞌ nopol xil sba schiꞌuc li taqui jamaltique. Te lijcꞌotcutic ta jteclum Efraín. Te lijocꞌtsajcutic schiꞌuc li Jesuse.
54 Por essa razão, Jesus não andava mais publicamente entre os judeus. Ao invés disso, retirou-se para uma região próxima do deserto, para um povoado chamado Efraim, onde ficou com os seus discípulos.
55 Poꞌot xaꞌox li qꞌuin Coltael cuꞌuncutique. Ep jchiꞌiltac baꞌi ibatic ta Jerusalén, ba yacꞌbeic smoton Dios yoꞌ ta xꞌacꞌbatic perton yuꞌun li smulique, yoꞌ jech xuꞌ ta slajesic li chij sventa li qꞌuin Coltaele.
55 Ao se aproximar a Páscoa judaica, muitos foram daquela região para Jerusalém a fim de participarem das purificações cerimoniais antes da Páscoa.
56 Cꞌalal icꞌotic ta Jerusalén li jchiꞌiltaque, te lic saꞌic Jesús yuꞌun chac yojtaquinic. Scotol buchꞌutic te xa oyic ta yamaqꞌuil li mucꞌta chꞌulnae, jech lic sjacꞌulanbe sbaic: ―¿Cꞌusi chanop? ¿Mi ta xtal ta qꞌuin xanaꞌ li Jesuse yuꞌun yaꞌioj ti ta xichꞌ tsaquele? ―xut sbaic.
56 Continuavam procurando Jesus e, no templo, perguntavam uns aos outros: "O que vocês acham? Será que ele virá à festa? "
57 Ti jech laj yalbe sbaique, yuꞌun yaloj xaꞌox mantal li banquilal paleetique schiꞌuc li jfariseoetique ti acꞌo yalic mi oy buchꞌutic iyilic bu oy li Jesuse yoꞌ acꞌo ba yichꞌ tsaquel.
57 Mas os chefes dos sacerdotes e os fariseus tinham ordenado que, se alguém soubesse onde Jesus estava, o denunciasse, para que o pudessem prender.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.