Romanos 9
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NVT
1 Yu'un jch'unojbe sc'op ti Cristoe hech yu'un melel chcal ti ep chquich' mul yu'un mu xch'unojuc ti jchi'iltique, ja' ti jchi'il jbatic ti sventa jbec'taltique. Scotol c'ac'al oyun ti ich'mul ti sventaic. Mu yu'unuc ti jnop c'op. Ja' sna' ti Ch'ul Espíritue ti oy ti co'ntone ti taca xu' ti jel jbatutic xchi'uc ti jchi'iltique, ho'on chiloc' ti stojol Cristo, ja' ac'o ochuc ti stojol ti Cristoe ti jchi'iltique, hech ti jc'an.
1 Digo-lhes a verdade, tendo Cristo como testemunha, e minha consciência e o Espírito Santo a confirmam.
2 — ausente —
2 Meu coração está cheio de amarga tristeza e angústia sem fim
3 — ausente —
3 por meu povo, meus irmãos judeus. Eu estaria disposto a ser amaldiçoado para sempre, separado de Cristo, se isso pudesse salvá-los.
4 Co'ol yelnich'onucutic Israel xchi'uc. Co'ol t'ujbilucutic xchi'uc yu'un co'ol jtotinojtic ti Diose xchi'uc. Ti Diose i'ac'bat tal squeval ti stojolic ti antiguo jtatamoltic xchi'uque ti c'alal yac'oj sba chanavic ti vo'one. Ti Diose laj spas trato xchi'uc ti jtatamoltique. I'ac'batic ti mantaletique. I'albatic c'u che'el tspasic ti templonucule yo' bu tsc'oponic ti Diose. Hech i'albatic yu'un ti Diose: “Te ti atojolic chloc' tal jun ajvalil, ja' ti chaspasoxuc ti mantal, ho'oxuc ti yelnich'onoxuc ti Israele”, x'utatic yu'un ti Diose.
4 Eles são o povo de Israel, escolhidos para serem filhos adotivos de Deus. Ele lhes revelou sua glória, fez uma aliança com eles e lhes deu sua lei e o privilégio de adorá-lo e receber suas promessas.
5 Ja' totil cu'untic xchi'uc ti antiguo jtatamoltique ti it'ujatic yu'un ti Diose ti vo'onee. Ja' ihul ti jventatic, ti ho'ucutique ti yelnich'onucutic ti Israele, ti Jcoltavaneje ti sventa jbec'taltic. Ti Jcoltavaneje ja' Dios ti scotol sventainoje, ti tspasat ti muc' sbatel osile. Jun yutsil ti hech chc'ot ti pasel.
5 Do povo de Israel vêm os patriarcas, e o próprio Cristo, quanto à sua natureza humana, era israelita. E ele é Deus, aquele que governa sobre todas as coisas e é digno de louvor eterno! Amém.
6 Yu'un ti mu jcotolticuc jch'unojtique, mu yu'unuc muc xc'ot ti pasel ti sc'op ti Diose. Ja' no'ox yu'un ti mu jcotolticuc yelnich'onucutic ti Israele ti sventa xch'unojel yo'nton. Ja' no'ox yelnich'onucutic ti sventa sbec'tal.
6 Acaso Deus deixou de cumprir sua promessa a Israel? Não, pois nem todos os descendentes de Israel pertencem, de fato, ao povo de Deus.
7 Hech uc mu jcotolticuc yelnich'onucutic ti Abrahame ti sventa xch'unojel yo'nton. Ja' no'ox yelnich'onucutic ti sventa sbec'tal. Yu'un hech i'albat yu'un ti Diose ti Abrahame: “Ja' avelnich'on chquil ti yol xnich'nab ti Isaaque”, ti x'utate.
7 Só porque são descendentes de Abraão não significa que são, verdadeiramente, filhos de Abraão. Pois as Escrituras dizem: “Isaque é o filho de quem depende a sua descendência”.
8 Hech sjam. Yu'un stuc no'ox smantal ti Abrahame ti inich'naje, hech itaat ti Ismaele, hech yu'un ma'uc yol xnich'nab ti Diose ch-ilat yu'un ti Diose ti yol xnich'nab ti Ismaele. Pero yu'un hech albil ti Abrahame yu'un ti Diose, hech yu'un i'ac'bat ti Isaaque, hech yu'un yol xnich'nab ti Diose ch-ilat yu'un ti Diose ti yol xnich'nab ti Isaaque.
8 Isso significa que os descendentes físicos de Abraão não são, necessariamente, filhos de Deus. Apenas os filhos da promessa são considerados filhos de Abraão.
9 Yu'un hech i'albat ti Abrahame yu'un ti Diose: “Hech chaj c'u che'el to ja' hech chisut tal c'alal ti habil. Oy xa yol ti Sarae. Querem ti yole”, x'utat.
9 Pois Deus havia prometido: “Voltarei por esta época, e Sara terá um filho”.
10 Ma'uc no'ox Isaac ti hech i'albat sc'opilal yu'un ti Diose. Patil c'alal vinic xa ti Isaaque, c'alal yic'oj xa Rebeca yu'un yajnil, laj slic yol ti Rebecae. Vats ti yole. C'alal mu to ch-an ti vatse, hech i'albat ti Rebecae yu'un ti Diose: “Ti banquilale ja' ch-abatinat yu'un ti yits'ine. Ja' ch-abatinvan ti its'inale”, x'utat. Yu'un hech ts'ibabil ti sc'op ti Diose: “C'ux ti co'nton ti Jacobe. Mu c'uxuc ti co'nton ti Esaue”, ti xchie. Hech laj yal ti Diose c'alal mu to ch-an ti ololetique, c'alal mu to chvinaj mi lec ti c'usi tspasique, mi mu lecuc ti c'usi tspasique. Ja' no'ox hech laj spas ti Diose hech chaj c'u che'el ti snopoj ono'ox ti yo'ntone ti c'alal laj st'uje. Ma'uc ti sventa yabtel ti it'ujat yu'un ti Diose ti june, muc xt'ujat ti yane. Ja' no'ox yu'un hech laj sc'an yo'nton ti Diose.
10 Esse fato não é único. Também Rebeca ficou grávida de nosso antepassado Isaque e deu à luz gêmeos.
11 — ausente —
11 Antes de eles nascerem, porém, antes mesmo de terem feito qualquer coisa boa ou má, ela recebeu uma mensagem de Deus. (Essa mensagem mostra que Deus escolhe as pessoas conforme os propósitos dele
12 — ausente —
12 e as chama sem levar em conta as obras que praticam.) Foi dito a Rebeca: “Seu filho mais velho servirá a seu filho mais novo”.
13 — ausente —
13 Nas palavras das Escrituras: “Amei Jacó, mas rejeitei Esaú”.
14 ¿Mi chcaltic ti mu tojuc yo'nton ti Diose yu'un ti hech tspase? ¡Bu ba hechuc!
14 Estamos dizendo, então, que Deus foi injusto? Claro que não!
15 Yu'un ti Diose hech laj yalbe ti Moisese: “Ti jc'uxubin ti much'u ti jc'an ti jc'uxubine. Mi tsc'an co'nton ti c'ux chca'ie, hech c'ux chca'i”, xchi.
15 Pois Deus disse a Moisés: “Terei misericórdia de quem eu quiser, e mostrarei compaixão a quem eu quiser”.
16 Hech yu'un ma'uc ti c'u x'elan yo'nton jujun, ma'uc ti c'u x'elan yabtel jujun. Ja' no'ox ti much'u chc'uxubinat yu'un ti Diose cht'ujat.
16 Portanto, a misericórdia depende apenas de Deus, e não de nosso desejo nem de nossos esforços.
17 Yu'un ts'ibabil ti sun ti Diose ti hech i'albat ti Faraone ti vo'one: “Laj xa cac'bot avabtel yu'un chcac' ti q'uelel ti aventa ti jelaven jp'ijile. Hech chpuc jc'opilal ti sjoylejal balumil”, xchi ti Diose.
17 Pois as Escrituras afirmam que Deus disse ao faraó: “Eu o coloquei em posição de autoridade com o propósito de mostrar em você meu poder e propagar meu nome por toda a terra”.
18 Hech yu'un ti Diose chc'uxubin ti much'u tsc'an chc'uxubine. Mi tsc'an yo'nton tstsatsubtasbe yo'nton jun crixchano, tstsatsub ti yo'ntone.
18 Como podem ver, ele escolhe ter misericórdia de alguns e endurecer o coração de outros.
19 “Mu xu' chistic'bucutic jmultic ti ho'ucutique yu'un snopoj ti Diose ti tst'uj stuc ti much'u tsc'an tscolta”, mi xachiique, hech chacalbot.
19 Mas algum de vocês dirá: “Então por que Deus os culpa? Não estão apenas cumprindo a vontade dele?”.
20 “¿Much'uot chacuy aba ti hech chatac'be sc'op ti Diose?” chacut. Taca c'opojuc ti p'ine ti pasbil ti ach'ele “¿c'u yu'un hech laj ameltsanun?” taca xu' chut ti much'u imeltsanat yu'une, ¡bu ba sjamuc yu'un ja' imeltsanat yu'un!
20 Ora, quem é você, mero ser humano, para discutir com Deus? Acaso o objeto criado pode dizer àquele que o criou: “Por que você me fez assim?”
21 Yu'un ti jmeltsanejp'ine mi hech tsc'an ti yo'ntone, ti jop' no'ox ach'el xu' tsmeltsan jun p'in ti chc'uxubine o xu' tsmeltsan jun p'in ti mu sc'uxubine. Ti c'usi tsc'an ti yo'ntone, xu' tspas.
21 O oleiro não tem o direito de usar o mesmo barro para fazer um vaso para uso especial e outro para uso comum?
22 Ja' no'ox hech uc ti Diose ti c'usi tsc'an ti yo'ntone xu' tspas xchi'uc ti much'u pasbil yu'une. Mi tsc'an to tsts'icbe sbolil yo'ntonic ti much'utic quechel yilintael yu'un, ja' ti sc'opilal ch'ayel chbatique, yu'un ta to xc'uxubin ti much'utic ti t'ujbilic yu'un ti vo'one yu'un chba chi'inatuc te ti utsilal, xu' tspas. Xu' tslecubtas ti much'utic t'ujbilic yu'un, xu' chac'be yutsil yo'ntonic. Hech scotolic tsq'uelic ti jun no'ox yutsil chc'otic ti much'utic sc'opilal chcolique. Pero ta ono'ox sta yorail ti chac' ti q'uelel ti chac' batel yu'un ch'ayel chbatic ti much'utic hech ono'ox sc'opilalique.
22 Da mesma forma, Deus tem o direito de mostrar sua ira e seu poder, suportando com muita paciência aqueles que são objeto de sua ira, preparados para a destruição.
23 — ausente —
23 Ele age desse modo para que as riquezas de sua glória brilhem com esplendor ainda maior sobre aqueles dos quais ele tem misericórdia, aqueles que ele preparou previamente para a glória.
24 Ti hech sc'opilal ti chich'ic c'uxubinele, ja' ho'ucutic obi yu'un laj xa yic'ucutic ti stojol. Ma'uc no'ox jc'opilaltic jtuctic ti ho'ucutic ti judioucutique. Ja' ac'opilalic uc ti ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque.
24 E nós estamos entre os que ele chamou, tanto dentre os judeus como dentre os gentios.
25 Yu'un hech ts'ibabil ti sun ti Osease, ja' ti j'alc'op yu'un ti Diose:
25 A esse respeito, Deus diz na profecia de Oseias: “Chamarei ‘meu povo’ aqueles que não eram meu povo, e amarei aqueles que antes eu não amava”.
26 xchi ti Diose, xchi ti Osease.
26 E também: “No lugar onde lhes foi dito: ‘Vocês não são meu povo’, eles serão chamados ‘filhos do Deus vivo’”.
27 Ti Isaíase hech laj yalbucutic jc'opilaltic, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israel xchi'uque: “Ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele, ja' hech quepaltic chijc'ot hech chaj c'u che'el hi' te ti nab ti mu stac' atiele, pero mu jcotolticuc chijcolucutic. Atabil no'ox chijcolucutic.
27 E, a respeito de Israel, o profeta Isaías clamou: “Embora o povo de Israel seja numeroso como a areia do mar, apenas um remanescente será salvo.
28 C'alal mi laj sta yorail chchapan ti Cajvaltic Diose, jp'el no'ox mantal chal. Ti ora chchapaj yu'un. Ti ora chtal castigo ti sjoylejal ti balumile. Ja' no'ox chcol ti much'u chcol yu'un ti castigoe”, xchi ti Isaíase.
28 Pois o Senhor executará sua sentença sobre a terra de modo rápido e decisivo”.
29 Hech laj yal uc ti Isaíase ti vo'onee:ti xchi ti Isaíase.
29 E, como Isaías tinha dito em outra passagem: “Se o Senhor dos Exércitos não houvesse poupado alguns de nossos filhos, teríamos sido exterminados como Sodoma e destruídos como Gomorra”.
30 “¿Much'utic toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose che'e?” mi xachiique, hech chacalbot. Ti yanlum crixchanoetique ti muc sa'ic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose, ja' toj yo'ntonic chil ti Diose ti ora to ti sventa xch'unojel yo'ntonic.
30 Que significa tudo isso? Embora os gentios não buscassem seguir as normas de Deus, foram declarados justos, e isso aconteceu pela fé.
31 Ti jchi'iltique, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele xchi'uque, yu'un ti chch'unic ti mantaletic tscuyique, hech toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose tscuyic. Pero mu hechuc toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose.
31 Já o povo de Israel, que se esforçou tanto para cumprir a lei a fim de se tornar justo, nunca teve sucesso.
32 “¿C'u yu'un?” mi xachiique, yu'un mu xch'unic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose ti sventa xch'unojel yo'ntonic. Ja' tscuyic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose ti sventa yabtelic. Ja' hech chaj c'u che'el ti much'u laj sp'osi yacan ip'aj ti lum, ja' hechic yu'un mu xch'unic ti ac'bil yabtel yu'un ti Diose ti Jesucristoe. Hech ono'ox ts'ibabil sc'opilalic ti vo'one:xchi ti Diose.
32 Por que não? Porque tentaram se tornar justos por meio de suas obras, e não pela fé. Tropeçaram na grande pedra em seu caminho,
33 — ausente —
33 e a esse respeito as Escrituras afirmam: “Ponho em Sião uma pedra que os faz tropeçar, uma rocha que os faz cair. Mas quem confiar nele jamais será envergonhado”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.