Romanos 9

Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Yu'un jch'unojbe sc'op ti Cristoe hech yu'un melel chcal ti ep chquich' mul yu'un mu xch'unojuc ti jchi'iltique, ja' ti jchi'il jbatic ti sventa jbec'taltique. Scotol c'ac'al oyun ti ich'mul ti sventaic. Mu yu'unuc ti jnop c'op. Ja' sna' ti Ch'ul Espíritue ti oy ti co'ntone ti taca xu' ti jel jbatutic xchi'uc ti jchi'iltique, ho'on chiloc' ti stojol Cristo, ja' ac'o ochuc ti stojol ti Cristoe ti jchi'iltique, hech ti jc'an.
1 Digo a verdade em Cristo, não minto, testemunhando comigo, no Espírito Santo, a minha própria consciência:
2 — ausente —
2 tenho grande tristeza e incessante dor no coração;
3 — ausente —
3 porque eu mesmo desejaria ser anátema, separado de Cristo, por amor de meus irmãos, meus compatriotas, segundo a carne.
4 Co'ol yelnich'onucutic Israel xchi'uc. Co'ol t'ujbilucutic xchi'uc yu'un co'ol jtotinojtic ti Diose xchi'uc. Ti Diose i'ac'bat tal squeval ti stojolic ti antiguo jtatamoltic xchi'uque ti c'alal yac'oj sba chanavic ti vo'one. Ti Diose laj spas trato xchi'uc ti jtatamoltique. I'ac'batic ti mantaletique. I'albatic c'u che'el tspasic ti templonucule yo' bu tsc'oponic ti Diose. Hech i'albatic yu'un ti Diose: “Te ti atojolic chloc' tal jun ajvalil, ja' ti chaspasoxuc ti mantal, ho'oxuc ti yelnich'onoxuc ti Israele”, x'utatic yu'un ti Diose.
4 São israelitas. Pertence-lhes a adoção e também a glória, as alianças, a legislação, o culto e as promessas;
5 Ja' totil cu'untic xchi'uc ti antiguo jtatamoltique ti it'ujatic yu'un ti Diose ti vo'onee. Ja' ihul ti jventatic, ti ho'ucutique ti yelnich'onucutic ti Israele, ti Jcoltavaneje ti sventa jbec'taltic. Ti Jcoltavaneje ja' Dios ti scotol sventainoje, ti tspasat ti muc' sbatel osile. Jun yutsil ti hech chc'ot ti pasel.
5 deles são os patriarcas, e também deles descende o Cristo, segundo a carne, o qual é sobre todos, Deus bendito para todo o sempre. Amém!
6 Yu'un ti mu jcotolticuc jch'unojtique, mu yu'unuc muc xc'ot ti pasel ti sc'op ti Diose. Ja' no'ox yu'un ti mu jcotolticuc yelnich'onucutic ti Israele ti sventa xch'unojel yo'nton. Ja' no'ox yelnich'onucutic ti sventa sbec'tal.
6 E não pensemos que a palavra de Deus haja falhado, porque nem todos os de Israel são, de fato, israelitas;
7 Hech uc mu jcotolticuc yelnich'onucutic ti Abrahame ti sventa xch'unojel yo'nton. Ja' no'ox yelnich'onucutic ti sventa sbec'tal. Yu'un hech i'albat yu'un ti Diose ti Abrahame: “Ja' avelnich'on chquil ti yol xnich'nab ti Isaaque”, ti x'utate.
7 nem por serem descendentes de Abraão são todos seus filhos; mas: Em Isaque será chamada a tua descendência.
8 Hech sjam. Yu'un stuc no'ox smantal ti Abrahame ti inich'naje, hech itaat ti Ismaele, hech yu'un ma'uc yol xnich'nab ti Diose ch-ilat yu'un ti Diose ti yol xnich'nab ti Ismaele. Pero yu'un hech albil ti Abrahame yu'un ti Diose, hech yu'un i'ac'bat ti Isaaque, hech yu'un yol xnich'nab ti Diose ch-ilat yu'un ti Diose ti yol xnich'nab ti Isaaque.
8 Isto é, estes filhos de Deus não são propriamente os da carne, mas devem ser considerados como descendência os filhos da promessa.
9 Yu'un hech i'albat ti Abrahame yu'un ti Diose: “Hech chaj c'u che'el to ja' hech chisut tal c'alal ti habil. Oy xa yol ti Sarae. Querem ti yole”, x'utat.
9 Porque a palavra da promessa é esta: Por esse tempo, virei, e Sara terá um filho.
10 Ma'uc no'ox Isaac ti hech i'albat sc'opilal yu'un ti Diose. Patil c'alal vinic xa ti Isaaque, c'alal yic'oj xa Rebeca yu'un yajnil, laj slic yol ti Rebecae. Vats ti yole. C'alal mu to ch-an ti vatse, hech i'albat ti Rebecae yu'un ti Diose: “Ti banquilale ja' ch-abatinat yu'un ti yits'ine. Ja' ch-abatinvan ti its'inale”, x'utat. Yu'un hech ts'ibabil ti sc'op ti Diose: “C'ux ti co'nton ti Jacobe. Mu c'uxuc ti co'nton ti Esaue”, ti xchie. Hech laj yal ti Diose c'alal mu to ch-an ti ololetique, c'alal mu to chvinaj mi lec ti c'usi tspasique, mi mu lecuc ti c'usi tspasique. Ja' no'ox hech laj spas ti Diose hech chaj c'u che'el ti snopoj ono'ox ti yo'ntone ti c'alal laj st'uje. Ma'uc ti sventa yabtel ti it'ujat yu'un ti Diose ti june, muc xt'ujat ti yane. Ja' no'ox yu'un hech laj sc'an yo'nton ti Diose.
10 E não ela somente, mas também Rebeca, ao conceber de um só, Isaque, nosso pai.
11 — ausente —
11 E ainda não eram os gêmeos nascidos, nem tinham praticado o bem ou o mal (para que o propósito de Deus, quanto à eleição, prevalecesse, não por obras, mas por aquele que chama),
12 — ausente —
12 já fora dito a ela: O mais velho será servo do mais moço.
13 — ausente —
13 Como está escrito: Amei Jacó, porém me aborreci de Esaú.
14 ¿Mi chcaltic ti mu tojuc yo'nton ti Diose yu'un ti hech tspase? ¡Bu ba hechuc!
14 Que diremos, pois? Há injustiça da parte de Deus? De modo nenhum!
15 Yu'un ti Diose hech laj yalbe ti Moisese: “Ti jc'uxubin ti much'u ti jc'an ti jc'uxubine. Mi tsc'an co'nton ti c'ux chca'ie, hech c'ux chca'i”, xchi.
15 Pois ele diz a Moisés: Terei misericórdia de quem me aprouver ter misericórdia e compadecer-me-ei de quem me aprouver ter compaixão.
16 Hech yu'un ma'uc ti c'u x'elan yo'nton jujun, ma'uc ti c'u x'elan yabtel jujun. Ja' no'ox ti much'u chc'uxubinat yu'un ti Diose cht'ujat.
16 Assim, pois, não depende de quem quer ou de quem corre, mas de usar Deus a sua misericórdia.
17 Yu'un ts'ibabil ti sun ti Diose ti hech i'albat ti Faraone ti vo'one: “Laj xa cac'bot avabtel yu'un chcac' ti q'uelel ti aventa ti jelaven jp'ijile. Hech chpuc jc'opilal ti sjoylejal balumil”, xchi ti Diose.
17 Porque a Escritura diz a Faraó: Para isto mesmo te levantei, para mostrar em ti o meu poder e para que o meu nome seja anunciado por toda a terra.
18 Hech yu'un ti Diose chc'uxubin ti much'u tsc'an chc'uxubine. Mi tsc'an yo'nton tstsatsubtasbe yo'nton jun crixchano, tstsatsub ti yo'ntone.
18 Logo, tem ele misericórdia de quem quer e também endurece a quem lhe apraz.
19 “Mu xu' chistic'bucutic jmultic ti ho'ucutique yu'un snopoj ti Diose ti tst'uj stuc ti much'u tsc'an tscolta”, mi xachiique, hech chacalbot.
19 Tu, porém, me dirás: De que se queixa ele ainda? Pois quem jamais resistiu à sua vontade?
20 “¿Much'uot chacuy aba ti hech chatac'be sc'op ti Diose?” chacut. Taca c'opojuc ti p'ine ti pasbil ti ach'ele “¿c'u yu'un hech laj ameltsanun?” taca xu' chut ti much'u imeltsanat yu'une, ¡bu ba sjamuc yu'un ja' imeltsanat yu'un!
20 Quem és tu, ó homem, para discutires com Deus?! Porventura, pode o objeto perguntar a quem o fez: Por que me fizeste assim?
21 Yu'un ti jmeltsanejp'ine mi hech tsc'an ti yo'ntone, ti jop' no'ox ach'el xu' tsmeltsan jun p'in ti chc'uxubine o xu' tsmeltsan jun p'in ti mu sc'uxubine. Ti c'usi tsc'an ti yo'ntone, xu' tspas.
21 Ou não tem o oleiro direito sobre a massa, para do mesmo barro fazer um vaso para honra e outro, para desonra?
22 Ja' no'ox hech uc ti Diose ti c'usi tsc'an ti yo'ntone xu' tspas xchi'uc ti much'u pasbil yu'une. Mi tsc'an to tsts'icbe sbolil yo'ntonic ti much'utic quechel yilintael yu'un, ja' ti sc'opilal ch'ayel chbatique, yu'un ta to xc'uxubin ti much'utic ti t'ujbilic yu'un ti vo'one yu'un chba chi'inatuc te ti utsilal, xu' tspas. Xu' tslecubtas ti much'utic t'ujbilic yu'un, xu' chac'be yutsil yo'ntonic. Hech scotolic tsq'uelic ti jun no'ox yutsil chc'otic ti much'utic sc'opilal chcolique. Pero ta ono'ox sta yorail ti chac' ti q'uelel ti chac' batel yu'un ch'ayel chbatic ti much'utic hech ono'ox sc'opilalique.
22 Que diremos, pois, se Deus, querendo mostrar a sua ira e dar a conhecer o seu poder, suportou com muita longanimidade os vasos de ira, preparados para a perdição,
23 — ausente —
23 a fim de que também desse a conhecer as riquezas da sua glória em vasos de misericórdia, que para glória preparou de antemão,
24 Ti hech sc'opilal ti chich'ic c'uxubinele, ja' ho'ucutic obi yu'un laj xa yic'ucutic ti stojol. Ma'uc no'ox jc'opilaltic jtuctic ti ho'ucutic ti judioucutique. Ja' ac'opilalic uc ti ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque.
24 os quais somos nós, a quem também chamou, não só dentre os judeus, mas também dentre os gentios?
25 Yu'un hech ts'ibabil ti sun ti Osease, ja' ti j'alc'op yu'un ti Diose:
25 Assim como também diz em Oseias: Chamarei povo meu ao que não era meu povo; e amada, à que não era amada;
26 xchi ti Diose, xchi ti Osease.
26 e no lugar em que se lhes disse: Vós não sois meu povo, ali mesmo serão chamados filhos do Deus vivo.
27 Ti Isaíase hech laj yalbucutic jc'opilaltic, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israel xchi'uque: “Ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele, ja' hech quepaltic chijc'ot hech chaj c'u che'el hi' te ti nab ti mu stac' atiele, pero mu jcotolticuc chijcolucutic. Atabil no'ox chijcolucutic.
27 Mas, relativamente a Israel, dele clama Isaías: Ainda que o número dos filhos de Israel seja como a areia do mar, o remanescente é que será salvo.
28 C'alal mi laj sta yorail chchapan ti Cajvaltic Diose, jp'el no'ox mantal chal. Ti ora chchapaj yu'un. Ti ora chtal castigo ti sjoylejal ti balumile. Ja' no'ox chcol ti much'u chcol yu'un ti castigoe”, xchi ti Isaíase.
28 Porque o Senhor cumprirá a sua palavra sobre a terra, cabalmente e em breve;
29 Hech laj yal uc ti Isaíase ti vo'onee:ti xchi ti Isaíase.
29 como Isaías já disse: Se o Senhor dos Exércitos não nos tivesse deixado descendência, ter-nos-íamos tornado como Sodoma e semelhantes a Gomorra.
30 “¿Much'utic toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose che'e?” mi xachiique, hech chacalbot. Ti yanlum crixchanoetique ti muc sa'ic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose, ja' toj yo'ntonic chil ti Diose ti ora to ti sventa xch'unojel yo'ntonic.
30 Que diremos, pois? Que os gentios, que não buscavam a justificação, vieram a alcançá-la, todavia, a que decorre da fé;
31 Ti jchi'iltique, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele xchi'uque, yu'un ti chch'unic ti mantaletic tscuyique, hech toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose tscuyic. Pero mu hechuc toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose.
31 e Israel, que buscava a lei de justiça, não chegou a atingir essa lei.
32 “¿C'u yu'un?” mi xachiique, yu'un mu xch'unic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose ti sventa xch'unojel yo'ntonic. Ja' tscuyic ti toj yo'ntonic ch-ilatic yu'un ti Diose ti sventa yabtelic. Ja' hech chaj c'u che'el ti much'u laj sp'osi yacan ip'aj ti lum, ja' hechic yu'un mu xch'unic ti ac'bil yabtel yu'un ti Diose ti Jesucristoe. Hech ono'ox ts'ibabil sc'opilalic ti vo'one:xchi ti Diose.
32 Por quê? Porque não decorreu da fé, e sim como que das obras. Tropeçaram na pedra de tropeço,
33 — ausente —
33 como está escrito: Eis que ponho em Sião uma pedra de tropeço e rocha de escândalo, e aquele que nela crê não será confundido.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.