Marcos 4

Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Yan vuelta lic chanubtasvanuc te ti ti'nab ti Jesuse. Yu'un lum ep laj stsob sbaic tal ti jchi'iltaque, hech yu'un ba nacluc te ti yut barco ti Jesuse. Ti barcoe te ti ba ho'. Te nacajtic ti ti'ti'nab scotol ti crixchanoetique.
1 Jesus pôs-se novamente a ensinar, à beira do mar, e aglomerou-se junto dele tão grande multidão, que ele teve de entrar numa barca, no mar, e toda a multidão ficou em terra na praia.
2 Ti Jesuse laj yalbe ya'yic ep lo'il. Oy sjam ti lo'il ti laj yalbee. Hech ichanubtasvan:
2 E ensinava-lhes muitas coisas em parábolas. Dizia-lhes na sua doutrina:
3 ―A'yo me ava'yic. Chacalbeic sc'opilal ti much'u ba sts'un ti strigoe.
3 Ouvi: Saiu o semeador a semear.
4 C'alal laj svaj ti strigoe, oy ic'ot sat strigo ti ti'be. Ital mutetic, tal stamic.
4 Enquanto lançava a semente, uma parte caiu à beira do caminho, e vieram as aves e a comeram.
5 Oy ic'ot sat strigo ti tontic ti bu mu'yuc ep slumal. Ti ora no'ox ich'i yu'un mu puru balumiluc.
5 Outra parte caiu no pedregulho, onde não havia muita terra; o grão germinou logo, porque a terra não era profunda;
6 C'alal iq'uep ti osile, ilaj ti c'ac'al, itaquij, yu'un mu natuc ochem ti yibile.
6 mas, assim que o sol despontou, queimou-se e, como não tivesse raiz, secou.
7 Oy ic'ot sat strigo ti ch'ixtic. C'alal ich'i ti ch'ixe, iquevtaat ti strigoe, hech muc xac' sat.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; estes cresceram, sufocaram-na e o grão não deu fruto.
8 Oy ic'ot sat strigo ti lequil lum. Ich'i, iyac' sat. Ja' lec laj yac' sat. Oy laj yac' sat lajuneb xcha'vinic ti p'ej, oy laj yac' sat oxvinic ti p'ej, oy laj yac' sat ho'vinic ti p'ej.
8 Outra caiu em terra boa e deu fruto, cresceu e desenvolveu-se; um grão rendeu trinta, outro sessenta e outro cem.
9 Nopilanic lec hech chaj c'u che'el laj xa calboxuc ―xchi ti Jesuse.
9 E dizia: Quem tem ouvidos para ouvir, ouça!
10 Ti c'alal ja' xa no'ox te oy ti much'utic scotol ora tsts'aclivan xchi'uc ti lajchavo'ique, hech lic sjac'beic ti Jesuse ti c'usi sjam ti lo'il ti laj yale.
10 Quando se acharam a sós, os que o cercavam e os Doze indagaram dele o sentido da parábola.
11 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Ti ho'oxuque ac'biloxuc ana'ic ti c'u che'el tsventaimbe yo'ntonic crixchanoetic ti Diose. Mu to oyuc much'u yan hech ya'yojic hech chaj c'u che'el ti ho'oxuque. Ti yantique ja' no'ox cha'i ti lo'ile.
11 Ele disse-lhes: A vós é revelado o mistério do Reino de Deus, mas aos que são de fora tudo se lhes propõe em parábolas.
12 Hovil ti chililanique, mu ono'ox xch'unic. Hovil ti cha'ilanique, mu ono'ox xc'ot ti yo'ntonic. Hech yu'un ti ja' no'ox chcalbe lo'il. Yu'un mu sc'an sutes yo'ntonic yu'un ti smulique yu'un hech chlic ch'aybatuc smulic ―xchi ti Jesuse.
12 Desse modo, eles olham sem ver, escutam sem compreender, sem que se convertam e lhes seja perdoado.
13 Hech laj yalbe uc: ―Mi muc xava'ibeic sjam ti lo'il ti laj xa cale, ¿c'u che'el chava'ibeic sjam ti yan lo'il ti ta to xcal?
13 E acrescentou: Não entendeis essa parábola? Como entendereis então todas as outras?
14 Ti much'u ba svaj ti strigoe, ja' señail ti much'u chchol ti sc'op ti Diose.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bee, ja' señail ti much'utic ya'yojic xa ti sc'op ti Diose. C'alal laj ya'yique, mu'yuc sc'opilal ti yo'ntonic hech yu'un hech xu' laj sloq'ues ti Satanase.
15 Alguns se encontram à beira do caminho, onde ela é semeada; apenas a ouvem, vem Satanás tirar a palavra neles semeada.
16 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu tontique, ja' señail ti much'u ti ora no'ox chch'un c'alal cha'ibeic sc'op ti Diose. Nichim no'ox yo'ntonic yu'un laj xch'unic.
16 Outros recebem a semente em lugares pedregosos; quando a ouvem, recebem-na com alegria;
17 J'oc' no'ox te oy ti yo'ntonic. Mu xcom ti yo'ntonic. Mi chich'ic vocol, mi chich'ic ilbajinel yu'un ti sventa ti sc'op ti Diose, ti ora no'ox chchibaj yo'ntonic.
17 mas não têm raiz em si, são inconstantes, e assim que se levanta uma tribulação ou uma perseguição por causa da palavra, eles tropeçam.
18 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu ch'ixtique, ja' señail ti much'utic batem ti yo'ntonic ti c'utic oy li' ti balumile. Tsc'an sc'ulejal. C'usuc no'ox tsc'an. Ja' te chlo'laat yu'un ti c'usi tsc'ane. Hech yu'un ti sc'op ti Diose ti cha'ie, ja' chquevtaat yu'un ti sbic'tal yo'ntonique. Hech yu'un mu xac' sat ti sc'op ti Diose te ti yo'ntonique.
18 Outros ainda recebem a semente entre os espinhos; ouvem a palavra,
19 — ausente —
19 mas as preocupações mundanas, a ilusão das riquezas, as múltiplas cobiças sufocam-na e a tornam infrutífera.
20 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu lequil lume, ja' señail ti much'utic chac' ti yo'ntonic ti sc'op ti Diose. Tsatin ti sc'op ti Diose te ti yo'ntonique. Oy bu tsatin lajuneb xcha'vinic, oy bu tsatin oxvinic, oy bu tsatin ho'vinic ―xchi ti Jesuse.
20 Aqueles que recebem a semente em terra boa escutam a palavra, acolhem-na e dão fruto, trinta, sessenta e cem por um.
21 Ti Jesuse hech laj yalbe uc: ―Mi jtsanoj jtojtic, muc un chcac'tic ti yolon almud, mi ti yolon jvayebtic. Ja' chcac'tic ti scuxabbil toj.
21 Dizia-lhes ainda: Traz-se porventura a candeia para ser colocada debaixo do alqueire ou debaixo da cama? Não é para ser posta no candeeiro?
22 Ja' no'ox hech scotol ti c'utic chajchanubtasoxuc atuquic ti ora to, oy ti aventaic ti jamal chavalic ti yan c'ac'al.
22 Porque nada há oculto que não deva ser descoberto, nada secreto que não deva ser publicado.
23 Nopilanic lec hech chaj c'u che'el laj xa calboxuc ―xchi ti Jesuse.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, que ouça.
24 Ti Jesuse hech laj yalbe uc: ―A'ibo sjam ti c'utic chacalbeique. Yu'un mi chach'unic ti c'utic chacalboxuque ti scotol avo'nton, más jelaven chayac'boxuc ana'ic ti Diose.
24 Ele prosseguiu: Atendei ao que ouvis: com a medida com que medirdes, vos medirão a vós, e ainda se vos acrescentará.
25 Yu'un scotol ti much'u chch'un ti c'usi chcalbee, ja' ch-ac'bat sna' yan. Ti much'u mu xch'un ti c'usi chcalbee, mu'yuc xa c'usi ch-ac'bat sna' yan. Ti c'u yepal sna' tscuye, ja' chpojbat ―xchi ti Jesuse.
25 Pois, ao que tem, se lhe dará; e ao que não tem, se lhe tirará até o que tem.
26 Ti Jesuse hech laj yal uc: ―Chacalbeic ti c'utic x'elan tspasvan ti mantal ti Diose. Sna'oj stuc c'u che'el ch-abtej hech chaj c'u che'el ti trigo ti laj smuc ti slum jun vinic.
26 Dizia também: O Reino de Deus é como um homem que lança a semente à terra.
27 Ti vinique ja' no'ox chvay, ja' no'ox chlic, ja' no'ox chil ti chloc' tal ti strigoe, chil ti chch'ie. Mu sna' c'u che'el.
27 Dorme, levanta-se, de noite e de dia, e a semente brota e cresce, sem ele o perceber.
28 Yu'un stuc sna'oj c'u che'el chch'i tal. Jbael chac' tal yanal, patil chch'i tal ti unen sate, patil chyijub ti sate.
28 Pois a terra por si mesma produz, primeiro a planta, depois a espiga e, por último, o grão abundante na espiga.
29 Hech yu'un mi itaquij, hech yu'un ti ora tstac batel ti much'u chba scupe yu'un laj sta xa yorail tscup ―xchi ti Jesuse.
29 Quando o fruto amadurece, ele mete-lhe a foice, porque é chegada a colheita.
30 Ti Jesuse hech laj yal uc: ―¿C'usi señail chacalboxuc yu'un hech chana'ic c'utic x'elan tspasvan ti mantal ti Diose? ¿C'usi lo'ilal chcal yu'un hech chana'ic c'utic x'elan?
30 Dizia ele: A quem compararemos o Reino de Deus? Ou com que parábola o representaremos?
31 Chacalbeic c'u x'elan. Oy yip ch-abtej hech chaj c'u che'el ti biq'uit sbec' mostazate' ti ts'umbil ti lume ti muc' chc'ot. Lum biq'uit ti sbec' mostazate'e. Ja' más muc'tic sbec' ti yan ts'unubiletique.
31 É como o grão de mostarda que, quando é semeado, é a menor de todas as sementes.
32 Mi ich'ie, ja' no'ox más ep tsjam sba. Ja' mu sjam sba lec ti yan ts'unubiletique. Ti mostazate'e muc'tic ti sc'obe. Hech yu'un xu' chtal spasic stso'op te ti sc'ob ti mostazate'e ti mutetique yu'un ep yaxinal ―xchi ti Jesuse.
32 Mas, depois de semeado, cresce, torna-se maior que todas as hortaliças e estende de tal modo os seus ramos, que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra.
33 Oy to ep yan lo'il laj yalbe ti jchi'iltaque ti Jesuse hech laj xchanubtas ti c'utic tsc'an ti Diose. Ja' no'ox laj yalbe ti c'u yepal xu' chcom ti yo'ntonique.
33 Era por meio de numerosas parábolas desse gênero que ele lhes anunciava a palavra, conforme eram capazes de compreender.
34 Puru lo'il laj yalbe. Oy sjam ti lo'ile. C'alal stuquic xa no'ox xchi'uc ti yajchanc'opetique, lic yalbe ya'yic c'usi sjam ti lo'il ti laj yale.
34 E não lhes falava, a não ser em parábolas; a sós, porém, explicava tudo a seus discípulos.
35 C'alal imal xa ti c'ac'ale, hech lic yal ti Jesuse: ―Batic ti jech nab ―xut ti yajchanc'opetique.
35 À tarde daquele dia, disse-lhes: Passemos para o outro lado.
36 Hech laj sc'oponic comel ti jchi'iltaque ti c'u yepal te stsoboj sbaique. Yu'un te ono'ox tiq'uil ti yut barco ti Jesuse te ti ba nab, hech yu'un ba staic ti Jesuse ti yajchanc'opetique. Oy yan barcoetic laj xchi'inic batel uc.
36 Deixando o povo, levaram-no consigo na barca, assim como ele estava. Outras embarcações o escoltavam.
37 Tsots ital ic'. Lic nicuc ti jyalel ti nabe. Hech yu'un i'och ho' ti yut barco. Hech yu'un c'an ch'ayuc yalel ti ho' ti barcoe.
37 Nisto surgiu uma grande tormenta e lançava as ondas dentro da barca, de modo que ela já se enchia de água.
38 Ti Jesuse te vayal ti xchac barco. Oy xonjol yu'un te ono'ox oy pimil poc' sventa naclebal. Hech yu'un lic stijic ti Jesuse. Hech laj yalbeic: ―Maestro, ¿mi mu tsotsuc sc'opilal chava'i ti chijch'ay xa ti ho'? ―xchiic.
38 Jesus achava-se na popa, dormindo sobre um travesseiro. Eles acordaram-no e disseram-lhe: Mestre, não te importa que pereçamos?
39 Hech ilic ti Jesuse. Laj spajes ti iq'ue. Hech laj yalbe ti nabe: ―Lamajan ―xut. Hech ipaj ti iq'ue. Ipaj uc ti nabe. Ilamaj scotol.
39 E ele, despertando, repreendeu o vento e disse ao mar: Silêncio! Cala-te! E cessou o vento e seguiu-se grande bonança.
40 Ti Jesuse hech laj yalbe ti yajchanc'opetique: ―¿C'u yu'un chaxi'ic? Yu'un mu ono'ox ach'unojucun ti lec, hech yu'un chaxi'ic ―xchi.
40 Ele disse-lhes: Como sois medrosos! Ainda não tendes fé?
41 Más ep ixi'ic. Hech laj yalbe sbaic: ―¿Much'u vinical li'to ti ich'umbat smantal yu'un ti iq'ue xchi'uc ti nabe? Ti ora no'ox ipaj yu'un ―xut sbaic.
41 Eles ficaram penetrados de grande temor e cochichavam entre si: Quem é este, a quem até o vento e o mar obedecem?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.