Marcos 4
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs ARA
1 Yan vuelta lic chanubtasvanuc te ti ti'nab ti Jesuse. Yu'un lum ep laj stsob sbaic tal ti jchi'iltaque, hech yu'un ba nacluc te ti yut barco ti Jesuse. Ti barcoe te ti ba ho'. Te nacajtic ti ti'ti'nab scotol ti crixchanoetique.
1 Voltou Jesus a ensinar à beira-mar. E reuniu-se numerosa multidão a ele, de modo que entrou num barco, onde se assentou, afastando-se da praia. E todo o povo estava à beira-mar, na praia.
2 Ti Jesuse laj yalbe ya'yic ep lo'il. Oy sjam ti lo'il ti laj yalbee. Hech ichanubtasvan:
2 Assim, lhes ensinava muitas coisas por parábolas, no decorrer do seu doutrinamento.
3 ―A'yo me ava'yic. Chacalbeic sc'opilal ti much'u ba sts'un ti strigoe.
3 Ouvi: Eis que saiu o semeador a semear.
4 C'alal laj svaj ti strigoe, oy ic'ot sat strigo ti ti'be. Ital mutetic, tal stamic.
4 E, ao semear, uma parte caiu à beira do caminho, e vieram as aves e a comeram.
5 Oy ic'ot sat strigo ti tontic ti bu mu'yuc ep slumal. Ti ora no'ox ich'i yu'un mu puru balumiluc.
5 Outra caiu em solo rochoso, onde a terra era pouca, e logo nasceu, visto não ser profunda a terra.
6 C'alal iq'uep ti osile, ilaj ti c'ac'al, itaquij, yu'un mu natuc ochem ti yibile.
6 Saindo, porém, o sol, a queimou; e, porque não tinha raiz, secou-se.
7 Oy ic'ot sat strigo ti ch'ixtic. C'alal ich'i ti ch'ixe, iquevtaat ti strigoe, hech muc xac' sat.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; e os espinhos cresceram e a sufocaram, e não deu fruto.
8 Oy ic'ot sat strigo ti lequil lum. Ich'i, iyac' sat. Ja' lec laj yac' sat. Oy laj yac' sat lajuneb xcha'vinic ti p'ej, oy laj yac' sat oxvinic ti p'ej, oy laj yac' sat ho'vinic ti p'ej.
8 Outra, enfim, caiu em boa terra e deu fruto, que vingou e cresceu, produzindo a trinta, a sessenta e a cem por um.
9 Nopilanic lec hech chaj c'u che'el laj xa calboxuc ―xchi ti Jesuse.
9 E acrescentou: Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
10 Ti c'alal ja' xa no'ox te oy ti much'utic scotol ora tsts'aclivan xchi'uc ti lajchavo'ique, hech lic sjac'beic ti Jesuse ti c'usi sjam ti lo'il ti laj yale.
10 Quando Jesus ficou só, os que estavam junto dele com os doze o interrogaram a respeito das parábolas.
11 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Ti ho'oxuque ac'biloxuc ana'ic ti c'u che'el tsventaimbe yo'ntonic crixchanoetic ti Diose. Mu to oyuc much'u yan hech ya'yojic hech chaj c'u che'el ti ho'oxuque. Ti yantique ja' no'ox cha'i ti lo'ile.
11 Ele lhes respondeu: A vós outros vos é dado conhecer o mistério do reino de Deus; mas, aos de fora, tudo se ensina por meio de parábolas,
12 Hovil ti chililanique, mu ono'ox xch'unic. Hovil ti cha'ilanique, mu ono'ox xc'ot ti yo'ntonic. Hech yu'un ti ja' no'ox chcalbe lo'il. Yu'un mu sc'an sutes yo'ntonic yu'un ti smulique yu'un hech chlic ch'aybatuc smulic ―xchi ti Jesuse.
12 para que, vendo, vejam e não percebam; e, ouvindo, ouçam e não entendam; para que não venham a converter-se, e haja perdão para eles.
13 Hech laj yalbe uc: ―Mi muc xava'ibeic sjam ti lo'il ti laj xa cale, ¿c'u che'el chava'ibeic sjam ti yan lo'il ti ta to xcal?
13 Então, lhes perguntou: Não entendeis esta parábola e como compreendereis todas as parábolas?
14 Ti much'u ba svaj ti strigoe, ja' señail ti much'u chchol ti sc'op ti Diose.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bee, ja' señail ti much'utic ya'yojic xa ti sc'op ti Diose. C'alal laj ya'yique, mu'yuc sc'opilal ti yo'ntonic hech yu'un hech xu' laj sloq'ues ti Satanase.
15 São estes os da beira do caminho, onde a palavra é semeada; e, enquanto a ouvem, logo vem Satanás e tira a palavra semeada neles.
16 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu tontique, ja' señail ti much'u ti ora no'ox chch'un c'alal cha'ibeic sc'op ti Diose. Nichim no'ox yo'ntonic yu'un laj xch'unic.
16 Semelhantemente, são estes os semeados em solo rochoso, os quais, ouvindo a palavra, logo a recebem com alegria.
17 J'oc' no'ox te oy ti yo'ntonic. Mu xcom ti yo'ntonic. Mi chich'ic vocol, mi chich'ic ilbajinel yu'un ti sventa ti sc'op ti Diose, ti ora no'ox chchibaj yo'ntonic.
17 Mas eles não têm raiz em si mesmos, sendo, antes, de pouca duração; em lhes chegando a angústia ou a perseguição por causa da palavra, logo se escandalizam.
18 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu ch'ixtique, ja' señail ti much'utic batem ti yo'ntonic ti c'utic oy li' ti balumile. Tsc'an sc'ulejal. C'usuc no'ox tsc'an. Ja' te chlo'laat yu'un ti c'usi tsc'ane. Hech yu'un ti sc'op ti Diose ti cha'ie, ja' chquevtaat yu'un ti sbic'tal yo'ntonique. Hech yu'un mu xac' sat ti sc'op ti Diose te ti yo'ntonique.
18 Os outros, os semeados entre os espinhos, são os que ouvem a palavra,
19 — ausente —
19 mas os cuidados do mundo, a fascinação da riqueza e as demais ambições, concorrendo, sufocam a palavra, ficando ela infrutífera.
20 Ti sat strigoe ti ic'ot ti bu lequil lume, ja' señail ti much'utic chac' ti yo'ntonic ti sc'op ti Diose. Tsatin ti sc'op ti Diose te ti yo'ntonique. Oy bu tsatin lajuneb xcha'vinic, oy bu tsatin oxvinic, oy bu tsatin ho'vinic ―xchi ti Jesuse.
20 Os que foram semeados em boa terra são aqueles que ouvem a palavra e a recebem, frutificando a trinta, a sessenta e a cem por um.
21 Ti Jesuse hech laj yalbe uc: ―Mi jtsanoj jtojtic, muc un chcac'tic ti yolon almud, mi ti yolon jvayebtic. Ja' chcac'tic ti scuxabbil toj.
21 Também lhes disse: Vem, porventura, a candeia para ser posta debaixo do alqueire ou da cama? Não vem, antes, para ser colocada no velador?
22 Ja' no'ox hech scotol ti c'utic chajchanubtasoxuc atuquic ti ora to, oy ti aventaic ti jamal chavalic ti yan c'ac'al.
22 Pois nada está oculto, senão para ser manifesto; e nada se faz escondido, senão para ser revelado.
23 Nopilanic lec hech chaj c'u che'el laj xa calboxuc ―xchi ti Jesuse.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, ouça.
24 Ti Jesuse hech laj yalbe uc: ―A'ibo sjam ti c'utic chacalbeique. Yu'un mi chach'unic ti c'utic chacalboxuque ti scotol avo'nton, más jelaven chayac'boxuc ana'ic ti Diose.
24 Então, lhes disse: Atentai no que ouvis. Com a medida com que tiverdes medido vos medirão também, e ainda se vos acrescentará.
25 Yu'un scotol ti much'u chch'un ti c'usi chcalbee, ja' ch-ac'bat sna' yan. Ti much'u mu xch'un ti c'usi chcalbee, mu'yuc xa c'usi ch-ac'bat sna' yan. Ti c'u yepal sna' tscuye, ja' chpojbat ―xchi ti Jesuse.
25 Pois ao que tem se lhe dará; e, ao que não tem, até o que tem lhe será tirado.
26 Ti Jesuse hech laj yal uc: ―Chacalbeic ti c'utic x'elan tspasvan ti mantal ti Diose. Sna'oj stuc c'u che'el ch-abtej hech chaj c'u che'el ti trigo ti laj smuc ti slum jun vinic.
26 Disse ainda: O reino de Deus é assim como se um homem lançasse a semente à terra;
27 Ti vinique ja' no'ox chvay, ja' no'ox chlic, ja' no'ox chil ti chloc' tal ti strigoe, chil ti chch'ie. Mu sna' c'u che'el.
27 depois, dormisse e se levantasse, de noite e de dia, e a semente germinasse e crescesse, não sabendo ele como.
28 Yu'un stuc sna'oj c'u che'el chch'i tal. Jbael chac' tal yanal, patil chch'i tal ti unen sate, patil chyijub ti sate.
28 A terra por si mesma frutifica: primeiro a erva, depois, a espiga, e, por fim, o grão cheio na espiga.
29 Hech yu'un mi itaquij, hech yu'un ti ora tstac batel ti much'u chba scupe yu'un laj sta xa yorail tscup ―xchi ti Jesuse.
29 E, quando o fruto já está maduro, logo se lhe mete a foice, porque é chegada a ceifa.
30 Ti Jesuse hech laj yal uc: ―¿C'usi señail chacalboxuc yu'un hech chana'ic c'utic x'elan tspasvan ti mantal ti Diose? ¿C'usi lo'ilal chcal yu'un hech chana'ic c'utic x'elan?
30 Disse mais: A que assemelharemos o reino de Deus? Ou com que parábola o apresentaremos?
31 Chacalbeic c'u x'elan. Oy yip ch-abtej hech chaj c'u che'el ti biq'uit sbec' mostazate' ti ts'umbil ti lume ti muc' chc'ot. Lum biq'uit ti sbec' mostazate'e. Ja' más muc'tic sbec' ti yan ts'unubiletique.
31 É como um grão de mostarda, que, quando semeado, é a menor de todas as sementes sobre a terra;
32 Mi ich'ie, ja' no'ox más ep tsjam sba. Ja' mu sjam sba lec ti yan ts'unubiletique. Ti mostazate'e muc'tic ti sc'obe. Hech yu'un xu' chtal spasic stso'op te ti sc'ob ti mostazate'e ti mutetique yu'un ep yaxinal ―xchi ti Jesuse.
32 mas, uma vez semeada, cresce e se torna maior do que todas as hortaliças e deita grandes ramos, a ponto de as aves do céu poderem aninhar-se à sua sombra.
33 Oy to ep yan lo'il laj yalbe ti jchi'iltaque ti Jesuse hech laj xchanubtas ti c'utic tsc'an ti Diose. Ja' no'ox laj yalbe ti c'u yepal xu' chcom ti yo'ntonique.
33 E com muitas parábolas semelhantes lhes expunha a palavra, conforme o permitia a capacidade dos ouvintes.
34 Puru lo'il laj yalbe. Oy sjam ti lo'ile. C'alal stuquic xa no'ox xchi'uc ti yajchanc'opetique, lic yalbe ya'yic c'usi sjam ti lo'il ti laj yale.
34 E sem parábolas não lhes falava; tudo, porém, explicava em particular aos seus próprios discípulos.
35 C'alal imal xa ti c'ac'ale, hech lic yal ti Jesuse: ―Batic ti jech nab ―xut ti yajchanc'opetique.
35 Naquele dia, sendo já tarde, disse-lhes Jesus: Passemos para a outra margem.
36 Hech laj sc'oponic comel ti jchi'iltaque ti c'u yepal te stsoboj sbaique. Yu'un te ono'ox tiq'uil ti yut barco ti Jesuse te ti ba nab, hech yu'un ba staic ti Jesuse ti yajchanc'opetique. Oy yan barcoetic laj xchi'inic batel uc.
36 E eles, despedindo a multidão, o levaram assim como estava, no barco; e outros barcos o seguiam.
37 Tsots ital ic'. Lic nicuc ti jyalel ti nabe. Hech yu'un i'och ho' ti yut barco. Hech yu'un c'an ch'ayuc yalel ti ho' ti barcoe.
37 Ora, levantou-se grande temporal de vento, e as ondas se arremessavam contra o barco, de modo que o mesmo já estava a encher-se de água.
38 Ti Jesuse te vayal ti xchac barco. Oy xonjol yu'un te ono'ox oy pimil poc' sventa naclebal. Hech yu'un lic stijic ti Jesuse. Hech laj yalbeic: ―Maestro, ¿mi mu tsotsuc sc'opilal chava'i ti chijch'ay xa ti ho'? ―xchiic.
38 E Jesus estava na popa, dormindo sobre o travesseiro; eles o despertaram e lhe disseram: Mestre, não te importa que pereçamos?
39 Hech ilic ti Jesuse. Laj spajes ti iq'ue. Hech laj yalbe ti nabe: ―Lamajan ―xut. Hech ipaj ti iq'ue. Ipaj uc ti nabe. Ilamaj scotol.
39 E ele, despertando, repreendeu o vento e disse ao mar: Acalma-te, emudece! O vento se aquietou, e fez-se grande bonança.
40 Ti Jesuse hech laj yalbe ti yajchanc'opetique: ―¿C'u yu'un chaxi'ic? Yu'un mu ono'ox ach'unojucun ti lec, hech yu'un chaxi'ic ―xchi.
40 Então, lhes disse: Por que sois assim tímidos?! Como é que não tendes fé?
41 Más ep ixi'ic. Hech laj yalbe sbaic: ―¿Much'u vinical li'to ti ich'umbat smantal yu'un ti iq'ue xchi'uc ti nabe? Ti ora no'ox ipaj yu'un ―xut sbaic.
41 E eles, possuídos de grande temor, diziam uns aos outros: Quem é este que até o vento e o mar lhe obedecem?
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.