João 6
Nǝkukuǝ Ikinan (TNK) vs NAA
1 Kurirə ia narimnari me nəha, Iesu rəpi sɨmwɨn ia nui asori fwe Kalili, muvarei ia nɨkaren pen. Nui nəha nəɡhɨn riti mwi mə Nui Asori Səvəi Taepirias.
1 Depois dessas coisas, Jesus atravessou o mar da Galileia, que é o de Tiberíades.
2 Nərmama həpɨk kamhəkurirə in tɨ nəri nə mə irəha hənətoni nɨmtətien me nəha ramo ia nərmama kamhemhə.
2 Uma grande multidão o seguia, porque tinham visto os sinais que ele fazia na cura dos enfermos.
3 Nənə Iesu rutə ia təkuər riti maməkure ikɨn irəha nərmama me səvənhi.
3 Então Jesus subiu ao monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 (Ia nəpɨn nəha, nəveɡɨnien asori riti səvəi nəkur Isrel nəɡhɨn nə Pasova ruvəuvehe ipaka.)
4 Ora, a Páscoa, festa dos judeus, estava próxima.
5 Iesu rəti pen mamətə mə nərmama həpɨk kamhəuvehe mə tuhətə in. Ro pen rɨni pen tɨ Filip i mə, “Tsəuvehi nəmri nəveɡɨnien pəku pwəh nərmama me i hani?”
5 Então Jesus, erguendo os olhos e vendo que uma grande multidão se aproximava, disse a Filipe:
6 (Iesu ruvəukurən raka nəfe in tro, mətə rɨni nəɡkiariien nəha mə trətoni mə Filip trəfni irə.)
6 Mas Jesus dizia isto para testá-lo, porque sabia o que estava para fazer.
7 Mɨreɡi Filip rɨni pen tukwe in mə, “Trɨni mɨnuə kuvehi nəmri nəveɡɨnien ia silin kɨno ia silva irəha pam tu-hantret, mətə rəpwəh ihi nəmwhenien. Irəha kuatia kuatia tuhani ouihi a.”
7 Filipe respondeu: — Nem mesmo duzentos denários de pão seriam suficientes para que cada um recebesse um pedaço.
8 Iərmama riti səvəi Iesu nəɡhɨn nə Antru piəvi Saemon Pita. In rɨni pen tɨ Iesu i mə,
8 Um dos discípulos, chamado André, irmão de Simão Pedro, disse a Jesus:
9 “Təmaruə riti ia kwopun i sənəni bred krirum kɨno ia pale mɨne nəmu kəru. Mətə sə nəha rɨpkəmwhen mhə tɨ nərmama me i. Irəha həpɨk anan.”
9 — Aqui está um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isto para tanta gente?
10 Mɨreɡi Iesu rɨni mə, “Kɨmiaha tiho nərmama me həkure.” Ia kwopun nəha nurhi rɨpɨk ikɨn. Nərmama həkure. Nəpɨn kəvsini nərman əpa irəha pam ipaka faef-taosen.
10 Jesus disse: Havia muita relva naquele lugar. Assim, os homens se assentaram, e eram quase cinco mil.
11 Nənə Iesu ruvehi bred me nəha krirum məfwaki mɨni vivi Kumwesən tukwe, muvei pen m nərmama me nəha səməme kamhəkure. Ro mwi iamɨnhi irə ia nəmu mi nəha kəru. Irəha hani reste irəha.
11 Então Jesus pegou os pães e, tendo dado graças, distribuiu-os entre eles; e também igualmente os peixes, tanto quanto queriam.
12 Nəpɨn hənani raka nari tɨpwɨnraha rəsisi, Iesu rɨni pen tɨ nərmama me səvənhi mə, “Kɨmiaha tihəuvən mhəuvehi nɨpərpəri nəveɡɨnien sə hənani mhəpwəh. Rərəha souraha nɨpərɨn.”
12 E, quando já estavam satisfeitos, Jesus disse aos seus discípulos:
13 Ro iamɨnhi irə irəha həuvən mhəuvehi nɨpərpəri bred krirum kɨno ia pale nərmama hənani mhəpwəh, mhəvai pen ia tənərɨpw me irəha pam twelef.
13 Assim, pois, o fizeram e encheram doze cestos de pedaços dos cinco pães de cevada, que sobraram depois que todos tinham comido.
14 Nəpɨn nərmama me hətoni nɨmtətien nəha Iesu rɨno, həni mə, “Nɨpərhienien iəmə i in i profet nəha kɨməni mə truvehe ia tɨprənə i.”
14 Quando as pessoas viram o sinal que Jesus havia feito, disseram: — Este é verdadeiramente o profeta que devia vir ao mundo.
15 Iesu rukurən mə irəha hokeikei mə tuhəuvehe mhəkwtəmhiri in, mho in mə iəmə asori sə trərɨmənu ia nirəha. Ro iamɨnhi irə in rəpwəh irəha, mevən in əpa fwe ia təkuər.
15 Jesus ficou sabendo que estavam para vir com a intenção de fazê-lo rei à força. Então ele se retirou outra vez, sozinho, para o monte.
16 Nəpɨn rɨnaməruarəv, nərmama me səvənhi heiwaiu mhəuvən ia nui asori Kalili,
16 Ao final do dia, os discípulos de Jesus desceram para o mar.
17 mhəputə ia nɨtətə ouihi, mhəier, mənamhəpi sɨmwɨn ia nui asori, mamhəuvən fwe taon nəha Kapaneam. Rɨnəpitəv, mətə Iesu rəpwəh ihi nuveheien tɨ nirəha.
17 E, entrando num barco, passaram para o outro lado, rumo a Cafarnaum. Já estava escuro, e Jesus ainda não tinha ido até onde eles estavam.
18 Nui asori ruvehe mɨnaməsəsau tɨ nəri nə mə nɨmətaɡi asori riti rɨskəmter.
18 E o mar começava a ficar agitado, porque soprava um vento forte.
19 Nəpɨn irəha həsuə mhəuvən isipwɨn kwopti rəmwhen ia kilometa krirum uə sikis, hətoni Iesu ravən ia təkure nui, mauvehe ipaka tɨ nɨtətə ouihi səvənraha. Irəha hətoni həhekɨr.
19 Os discípulos já tinham navegado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando sobre o mar, aproximando-se do barco; e ficaram com medo.
20 Mətə in rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Kɨmiaha tihəpwəh nehekɨrien. Iou a i.”
20 Mas Jesus lhes disse:
21 Ro iamɨnhi irə rerɨnraha raɡien həuvehi in mhəuvehi utə ia nəkwai nɨtətə ouihi səvənraha. Nənə təkwtəkwuni a mwi nɨtətə ouihi səvənraha ruvarei ia tənə nəha kamhəuvən ikɨn.
21 Então eles o receberam com alegria, e logo o barco chegou ao seu destino.
22 Kɨni rakwakwi irə, nərmama nepwɨn kamharə ihi ia nɨkare nui asori ipaka tɨ kwopun nəha nərmama me səvəi Iesu həməier ikɨn. Nərmama me nəha hətoni mə nərineiv nɨtətə ouihi kuatia a ramərer ia kwopun nəha. Irəha həukurən mə Iesu rɨnapkəputə mhə irə irəha nərmama me səvənhi, mətə nərmama me səvənhi irəha əpa hənəsuə mamhəuvən.
22 No dia seguinte, a multidão que tinha ficado do outro lado do mar notou que ali havia apenas um pequeno barco e que Jesus não tinha entrado nele com os seus discípulos, tendo estes partido sozinhos.
23 Nɨtətə ouihi me nepwɨn həier ia taon Tiperias, mhəuvehe ipaka tɨ kwopun nəha Iərɨmənu səkɨtaha rɨməni vivi Kumwesən tɨ bred, nənə nərmama hani.
23 Entretanto, outros barquinhos de Tiberíades se aproximaram do lugar onde a multidão havia comido o pão depois que o Senhor deu graças.
24 Ro iamɨnhi irə nəpɨn nərmama hətoni mə Iesu mɨne nərmama me səvənhi həiwən ia kwopun nəha, həputə ia nɨtətə ouihi me nəha, mhəuvən fwe Kapaneam, mamhətui Iesu.
24 Quando aquela multidão viu que Jesus não estava ali nem os seus discípulos, entraram nos barcos e partiram para Cafarnaum à procura de Jesus.
25 Nəpɨn irəha hətoni in ia nɨkare nui asori, həni pen tukwe in mə, “Iahatən. Ikɨməuvehe nesən ia kwopun i?”
25 E, tendo-o encontrado no outro lado do mar, lhe perguntaram: — Mestre, quando o senhor chegou aqui?
26 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Kɨmiaha hiamətui iou tɨ nəfe? Tɨ nəri nə mə hiənətə nɨmtətien me nepwɨn? Rekəm! Mətə iakani nɨpərhienien tukumiaha i mə kɨmiaha hiamətui iou tɨ nəri nə mə hiənani bred tɨpwɨmiaha rəsisi.
26 Jesus respondeu:
27 Tihəpwəh nəmwurien mə tihəuvehi nəveɡɨnien sə ramərɨr mətə tihəmwur mə tihəuvehi nəveɡɨnien sə raməmak rerɨn mauvei pehe nɨmɨruien rerɨn. Nəveɡɨnien nəha Iəməti Iərmama truvei pehe m kɨmiaha. Iəməti Iərmama in nəha Tata Kumwesən rɨnəmri pen raka mak səvənhi irə.”
27 Trabalhem, não pela comida que se estraga, mas pela que permanece para a vida eterna, a qual o Filho do Homem dará a vocês; porque Deus, o Pai, o confirmou com o seu selo.
28 Mɨreɡi irəha həni pen tukwe in mə, “Kɨmaha tahaməkeikei mhəfo irə, mho narimnari me nəha Kumwesən rokeikei?”
28 Então lhe perguntaram: — Que faremos para realizar as obras de Deus?
29 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “In i nəri Kumwesən rokeikei. Kɨmiaha tihəni nɨpərhienien ia iəmə sə in rɨnərhi pehe i.”
29 Jesus respondeu:
30 Mɨreɡi irəha həni pen tukwe in mə, “Ro iamɨnhi irə tiko nəfe nɨmtətien pwəh kɨmaha iahətoni, nənə mhəni nɨpərhienien ia niram? Nəfe nari tiko?
30 Então eles disseram: — Que sinal o senhor fará para que vejamos e creiamos no senhor? O que o senhor pode fazer?
31 Kaha kupwən me səkɨtaha hənani nəveɡɨnien nəha mana fwe kwopun akwesakwes ikɨn. Nəɡkiariien riti kɨmərai pen ia Nəkukuə Ikinan ramɨni iamɨnhi irə mə, ‘In ruvei pen mɨnraha nəveɡɨnien sə ruku pen ia neiai mə tuhani.’”
31 Nossos pais comeram o maná no deserto, como está escrito: “Deu-lhes a comer pão do céu.”
32 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Iakani nɨpərhienien tukumiaha i. Rɨpko mhə Moses ruvei pehe m kɨmiaha nəveɡɨnien sə ruku pen ia neiai, mətə Tata səiou rauvei pehe m kɨmiaha nəveɡɨnien pərhien sə ruku pen ia neiai.
32 Jesus lhes disse:
33 Nəveɡɨnien i Kumwesən rauvei pehe m kɨmiaha in i iəmə rukrutə ia neiai meiwaiu pehe. In rauvei pehe nɨmɨruien m nərmama ia tɨprənə i.”
33 Porque o pão de Deus é o que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Mɨreɡi irəha həni pen tukwe in mə, “Iəmə asori. Tikuvei pehe nəveɡɨnien nəha m kɨmaha ia nəpɨn me.”
34 Então lhe disseram: — Senhor, dê-nos sempre desse pão.
35 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Iou nəveɡɨnien sə kauvehi nɨmɨruien irə. Iərmama sə rauvehe tukw iou nukumhə trɨpkahi mhə in, nənə iərmama sə rani nɨpərhienien ia nirak trɨpkəkwakwa mhə mwi ia nəpɨn riti.
35 Jesus respondeu:
36 Mətə iakuvəni pehe raka tukumiaha i mə kɨmiaha hiənətə raka iou, mətə hiəpkɨni mhə nɨpərhienien ia nirak.
36 Porém eu já disse que vocês não creem, embora estejam me vendo.
37 Nərmama me pam səməme Tata Kumwesən rauvei pehe miou tuhəuvehe tukw iou. Nənə iərmama sə ruvehe tukw iou tapkəkoui irapw mhə in ia nəpɨn riti.
37 Todo aquele que o Pai me dá, esse virá a mim; e o que vem a mim, de modo nenhum o lançarei fora.
38 Iakani iamɨnhi irə tɨ nəri nə mə iou iapkukrutə mhə ia neiai meiwaiu pehe mə tako narimnari me sə iou əpa iakokeikei, mətə iakukrutə ia neiai meiwaiu pehe mə tako narimnari me Iəmə sə rɨnərhi pehe iou rokeikei.
38 Porque eu desci do céu, não para fazer a minha própria vontade, mas a vontade daquele que me enviou.
39 Nənə in i nəri Iəmə sə rɨnərhi pehe iou rokeikei. Nərmama me pam səməme in ruvei pehe miou takəpwəh nətə wauien ia nirəha riti, mətə ia nəpɨn sampam tako irəha pam hətui mwi ia nemhəien.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que eu não perca nenhum de todos os que ele me deu; pelo contrário, eu o ressuscitarei no último dia.
40 Nɨpərhienien nəri i in i Tata səiou rokeikei. Nərmama me pam səməme hətə Tɨni, mhəni nɨpərhienien irə, tuhəuvehi nɨmɨruien rerɨn. Ia nəpɨn sampam tako irəha hətui mwi ia nemhəien.”
40 De fato, a vontade de meu Pai é que todo aquele que vir o Filho e nele crer tenha a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.
41 Mɨreɡi nəkur Isrel kamhəɡkiari afafa mɨnraha me, mamhəni ərəha Iesu tɨ nəri nə mə in rəɡkiari mɨni iamɨnhi irə mə, “Iou nəveɡɨnien sə rukrutə ia neiai meiwaiu pehe.”
41 Então os judeus começaram a murmurar contra ele, porque tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Irəha həni mə, “Rosi Iesu əpa nəha tɨni Josef uə? Kɨtaha səukurən tata mɨne mama səvənhi. Ro iamɨnhi irə rəfo in ramɨni təkwtəkwuni mɨnuə ‘Iou iakɨməukruutə ia neiai meiwaiu pehe?’”
42 E diziam: — Este não é Jesus, o filho de José? Por acaso não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que ele agora diz: “Desci do céu”?
43 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Tihəpwəh nəɡkiari afafaien m kɨmiaha me iamɨnhi irə.
43 Jesus respondeu:
44 Iərmama riti riwən ko ruvehe atukw tukw iou, mətə Tata Kumwesən sə rɨnərhi pehe iou traməkeikei mɨvi in ruvehe tukw iou, nənə ia nəpɨn sampam tako in rətui mwi ia nemhəien.
44 Ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, não o trouxer; e eu o ressuscitarei no último dia.
45 Kɨmərai pen ia nəkukuə me səvəi profet kupwən me mə, ‘Irəha pam nə Kumwesən trahatən irəha.’ Ro iamɨnhi irə nərmama me səməme kamhətərɨɡ ia Tata Kumwesən mamhəuvehi nukurənien tuhəuvehe tukw iou.
45 Está escrito nos Profetas: “E todos serão ensinados por Deus.” Portanto, todo aquele que ouviu e aprendeu do Pai, esse vem a mim.
46 Nəɡkiariien nəha nɨpwran rɨpko mhə mə iərmama riti rɨnətə raka Tata Kumwesən, rekəm. Iərmama əpa sə ruku pen ia Kumwesən, in nə rɨnətə Tata Kumwesən.
46 Não que alguém tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; este já viu o Pai.
47 Iakani nɨpərhienien tukumiaha i. Iərmama sə rani nɨpərhienien ia nirak nɨmɨruien rerɨn rɨnarə raka irə.
47 — Em verdade, em verdade lhes digo: quem crê em mim tem a vida eterna.
48 Iou nəveɡɨnien kauvehi nɨmɨruien irə.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Kaha me səkɨmiaha hənani nəveɡɨnien nəha mana fwe ia kwopun akwesakwes ikɨn, nənə mhemhə.
49 Os pais de vocês comeram o maná no deserto e morreram.
50 In i nəveɡɨnien sə rukrutə ia neiai meiwaiu pehe mə iərmama ko rəni nənə məpwəh nemhəien.
50 Este é o pão que desce do céu, para que todo o que dele comer não pereça.
51 Iou nəveɡɨnien sə ramɨru rukrutə ia neiai meiwaiu pehe. Trɨni mɨnuə iərmama riti rəni nəveɡɨnien i in trɨmɨru rerɨn. Nənə nəveɡɨnien sə takuvei pen mə nərmama ia tɨprənə i tuhəuvehi nɨmɨruien in i nɨpwrak.”
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu; se alguém comer deste pão, viverá eternamente. E o pão que eu darei pela vida do mundo é a minha carne.
52 Iesu rɨni nəɡkiariien nəha, nənə nəkur Isrel me hənaməvisə mɨnraha me, mhəni mə, “Iəmə nəha trəfo muvei pehe nɨpwran m kɨtaha sani?”
52 Então os judeus começaram a discutir entre si, dizendo: — Como é que este pode nos dar a sua própria carne para comer?
53 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Iakani nɨpərhienien tukumiaha i. Kɨmiaha tihaməkeikei mhani nɨpwrai Iəməti Iərmama, mhənɨmwi nɨten. Mə kɨmiaha hiəpwəh, nɨmɨruien riwən ia kɨmiaha.
53 Jesus respondeu:
54 Iərmama sə raməni nɨpwrak mamənɨmwi nɨtek, nɨmɨruien rerɨn rɨnarə raka irə, nənə ia nəpɨn sampam iou tako in rətui mwi ia nemhəien.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Iakani iamɨnhi irə tɨ nəri nə mə nɨpwrak in nəveɡɨnien pərhien mɨne nɨtek in nənɨmwien pərhien.
55 Pois a minha carne é verdadeira comida, e o meu sangue é verdadeira bebida.
56 Iərmama sə raməni nɨpwrak, mamənɨmwi nɨtek, rəpwit əknekɨn ia nirak iakəpwit əknekɨn irə.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue permanece em mim, e eu permaneço nele.
57 Tata Kumwesən sə rɨnərhi pehe iou iakuvehe in ramɨru. Iou iakauvehi nɨmɨruien ruku pen irə. Ia noien nəha rəmwhen a mwi iərmama sə kəkwməni in ia nɨpwrak mɨne nɨtek truvehi nɨmɨruien ruku pen ia nirak.
57 Assim como o Pai, que vive, me enviou, e igualmente eu vivo por causa do Pai, também quem de mim se alimenta viverá por mim.
58 In i nəveɡɨnien sə rukrutə ia neiai meiwaiu pehe. Ropə ia mana nəha kaha kupwən me hənani, mhemhə. Iərmama sə raməni nəveɡɨnien i trɨmɨru rerɨn.”
58 Este é o pão que desceu do céu, em nada semelhante àquele que os pais de vocês comeram e, mesmo assim, morreram; quem comer este pão viverá eternamente.
59 Iesu rɨni nəɡkiariien me nəha ia nəkwai nimwəfwaki səvəi nəkur Isrel nəpɨn ramahatən nərmama me fwe Kapaneam.
59 Jesus disse essas coisas quando ensinava na sinagoga de Cafarnaum.
60 Nərmama kamhəkurirə ia Iesu həpɨk həreɡi nəɡkiariien nəha həni mə, “Nəɡkiariien nəha rɨskai. Sin ko rətərɨɡ irə?”
60 Muitos dos seus discípulos, tendo ouvido tais palavras, disseram: — Duro é este discurso; quem pode suportá-lo?
61 Mətə Iesu ruvəukurən atukw raka ia rerɨn mə nərmama me səvənhi rerɨnraha rɨpkaɡien mhə tɨ nəɡkiariien nəha, kamhəsiwənəsiwən tukwe. Ro pen in rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Rəfo? Rosi nəɡkiariien i ro kɨmiaha hiəmwei ia nahatətəien səkɨmiaha?
61 Mas Jesus, sabendo por si mesmo que os seus discípulos murmuravam a respeito do que ele havia falado, disse-lhes:
62 Mə nəɡkiariien nəha rɨskai tukumiaha, tihəfətərɨɡ irə mə hiətoni Iəməti Iərmama rutə mwi ia kwopun rɨnamarə ikɨn kupwən?
62 Que acontecerá, então, se virem o Filho do Homem subir para o lugar onde primeiro estava?
63 Nənɨmwɨn Ikinan əpa rauvei pehe nɨmɨruien. Nɨpwrai iərmama ko rɨpko mhə nəri nəha. Nəɡkiariien me i iakɨməni pehe tukumiaha i ho nənɨmwɨn mhəuvei pehe nɨmɨruien.
63 O Espírito é o que vivifica; a carne para nada aproveita. As palavras que eu lhes tenho falado são espírito e são vida.
64 Mətə kɨmiaha nepwɨn hiəpkɨni mhə nɨpərhienien ia nirak.” (Iesu rɨni ianhi tɨ nəri nə mə ruvəukurən raka fwe kupwən nɨsɨmə nəha ia nirəha tuhəpwəh nɨniien nɨpərhienien irə mɨne sin nəha truvei pen in ia rəɡi nərmama səməme haməmwəki in.)
64 Mas há descrentes entre vocês. Ora, Jesus sabia, desde o princípio, quais eram os que não criam e quem iria traí-lo.
65 Nənə Iesu rarə mɨni mwi mə, “Kɨmiaha nepwɨn hiəpkɨni mhə nɨpərhienien ia nirak. Ro pen iakɨməni pehe tukumiaha i mə iərmama riti riwən ko ruvehe atukw tukw iou trɨni mɨnuə Tata Kumwesən rɨpkəseni mhə in.”
65 E prosseguiu:
66 Nəpɨn Iesu rɨni pam nəɡkiariien nəha nərmama me səvənhi həpɨk həpwəh in mhərərɨɡ, mhəpwəh mwi nukurirəien in.
66 Diante disso, muitos dos seus discípulos o abandonaram e já não andavam com ele.
67 Ro pen Iesu rɨni pen tɨ səvənhi nərmama me twelef mə, “Kɨmiaha mwi hiokeikei mə tihəpwəh iou mamhəuvən?”
67 Então Jesus perguntou aos doze:
68 Mɨreɡi Saemon Pita rɨni pen tukwe in mə, “Iərɨmənu. Kɨmaha tihəuvən tɨ sin? Ik əpa ikauvehi nəɡkiariien sə rauvei pehe nɨmɨruien rerɨn.
68 Simão Pedro respondeu: — Senhor, para quem iremos? O senhor tem as palavras da vida eterna,
69 Kɨmaha iahəuvəuvehe raka mhəni nɨpərhienien ia niram, mhəuvəukurən raka mə ik nə Iəmə Ikinan səvəi Kumwesən.”
69 e nós temos crido e conhecido que o senhor é o Santo de Deus.
70 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Kɨmiaha i twelef nərmama me səiou, iakɨnərpwi rəɡɨk ia kɨmiaha, mətə kɨmiaha riti in iəremhə.”
70 Então Jesus lhes disse:
71 In raməɡkiari ia Jutas tɨni Saemon Iskariot, tɨ nəri nə mə Jutas riti ia twelef nərmama səvəi Iesu truvei pen Iesu ia reɡi nərmama səməme haməmwəki in.
71 Ele se referia a Judas, filho de Simão Iscariotes, porque este, sendo um dos doze, era quem o haveria de trair.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.