Mateus 11
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Jesús que huɨ ñee uchɨmbaaquiatu doce je cote ra. Aquere que esɨ Dios cheẽ nenei nenei hue rurubinda je cote ra.
1 Jesu ana bai’ufununayah nah 12 roube’aten tur bitih ufunamaim efan nati itumar naatu na Galilee wanawanan bar merar afa imaim sabuw i’obaibiyih naatu binan.
2 Juan ngue chɨ̃ cárcel nda. Hue eñɨ mose que jirandu Cristo chɨsaã ndese ra. Uchɨmbaaquiatu nyeremo ngue emondo Jesús rea ra. Ñee sacuã ee.
2 John Baptist dibur bar ma’am Jesu bowabow bigan nowar, basit ana bai’ufununayah orot afa iyunih hin Jesu hibatiy.
3 —Jẽso ñee Jesús je. “‘Cristo ra tu’, ɨ beɨte equia ã nae, ¿ae nde re? ¿Cristo ra uresaarõ arõ mbeɨ quia re?” jenye oso Jesús je, ɨ que Juan uchɨmbaaquiatu mondo erea ra.
3 “Ku’o anowar, John isa eo anonowaraban o iti ina, ai aki boro orot tabo isan anama anakaif?”
4 Jesús que ñee Juan nimba je ra. —Ae rese jemae nae, ũquɨ̃ jẽsenei oso Juan je. Ae jeñandu nae, ũquɨ̃ abe no.
4 Jesu iyafutih eo, “Kwamatabir kwan abisa kwa’i’itin naatu kwanonowar i John ana tur kwana’owen.
5 Eɨ̃ jenye chõ ñee Juan je: “Jesús que eresayã mbucherõ nyerõ nguia ra. Ecuatayã abe mbucuat a cuata. Eɨre rasi abe mbucherõ nyerõ. Eraaque abe mbuquera quera. Ucheẽ turã ngue esenei senei tuchɨ quia mbaecha reã je ra”, jenye oso Juan mbiirandu.
5 Matah fim higewasin, ah kafikafirih higewasin hibat tereremor, sabuw biyah kokom ani’anih etei higewasin, tainih gugurih tur tenonowar, murumurubih hiyawas maiye timimisir, naatu Tur Gewasin i yababan sabuw isah tibibinan.
6 Emo huɨ eã mbeɨ mose sesɨ, aque ia tuchɨ ra siqui cote, ɨ que Jesús ucheẽ mondo Juan je ra.
6 Orot yait ayu asisinaf isan erekasiy auman ebitumatum, i boro men baigegewasin nab.”
7 Juan ñɨmondo que nyebi nyoɨ Juan ndea cote ra. Jesús que ñee mbia ja je Juan nɨɨ cote ra. —¿Mbae rese mae jẽso turúquiaa re? ¿Quɨrɨrɨã idioi ɨchu ɨchu rese chõ jẽso mae nde? Quɨrɨrɨã ndese mae eã ngue jẽso resẽ.
7 John ana bai’ufununayah hinan ufut, Jesu sabuw ibatiyih, “Arar yan kwatit kwanan John abisa sisinaf itinamih kwanot kwan? Kotar wadar i’inuwas inu’in itinamih kwan?
8 ¿Emo ɨrao turã ndese jẽso mae nde? Ũquɨ̃ ndese eã ngue jẽso mae ndesẽ. Eɨrao turã siquíã nguiã turuquia ñɨ. Ae siqui quia mbia rerecua chuchua nae, ũquɨ̃ nguia eɨrao turã ndiqui nguiã.
8 Ai abisa itinamih kwan? Orot eabur gewas batabat itinamih kwan? Baise sabuw hai abur gewasin i bar gewasihimaim tema’am.
9 Juan ndese mae ño ngue jẽso turúquiaa resẽ. Dios cheẽ nenei neneisa tuchɨ chõ ae mbia mo sɨ re. Ae chõ mbia mingoquiatu quiatu nguiã se ñee sacuã mbia je.
9 Kwa’o anowar, abisa itinamih kwan, dinab orot? Turobe, baise a tur ao’owen iti orot i dinab etei natabirih.
10 Sã embesa ji riqui ñee no:
10 Anayabin iti orot John isan i Buk Atamaninamaim iti na’atube hikirum.
11 Tacheẽ nyecua jẽje. Juan el Bautista quiarei ɨ tuchɨ raque mbia ñiinda ja sɨ. Ae ra siqui tuchɨ Dios rese erimbarã cote nae, ũquɨ̃ nguia ra ɨ tuchɨ Juan sɨ cote.
11 “Anababatun a tur ao’owen John Baptist baibin hitatoub wanawanahimaim i orot gagamin ta hitoub hiyai. Baise orot yait mar ana aiwobomaim ebikek boro John nan natabir.
12 Juan Dios cheẽ nenei nenei namo mosenda beɨ chõ mbia riqui nguiã ngaẽ ngaẽ Dios cheẽ andu ã. Mbia bite Dios siqui mose mbia rerecuarã.
12 John Baptist bibinan ana veya na iti boun titit, sabuw fairih i mar ana aiwob bain isan hai fairamaim hibiturafef.
13 Juan tu nonde chõ embesa ji riqui nguiã ñee j a serɨɨ̃. “Dios rucucha ra tu emo mose”, ɨ serɨɨ̃. Sechu eã mose. Juan nane ngue “co eru quia co” ɨ ñee nda.
13 Anayabin Dinab oro’orot naatu ofafar bukamaim hikikirum i hima hio inan John natit.
14 Sã embesa ji riqui ñee nyii no. “Elías raanguia ra tu mbae mbuquiche ja Cristo tu nonde”, sã ɨ embesa ji no. Juan nɨɨ ño eriqui nguiã ñee.
14 Imih iti tur inanowar bainamih inakokok na’at basit kubai, anayabin dinab orot Elijah matabir maiye namih hio kikirum, i John ana efan bai na titika.
15 Jẽisa mose, ¡secheẽ jeñandu turã na!
15 Imih o yait tain nama’am na’at tur inanowar.
16 Mbia namonda siqui turã eãte quia aba cheẽ nduɨ ã. Mbia riirĩ na ño eriqui nguiã ã. Sã mbia riirĩ ndiqui ñumbusareɨ sareɨ no.
16 “Itinin boro abisa’amaim iti boun ana sabuw isah anao kwanowar, sabuw iti boun hai itinin i kek gidigidih ahar efanamaim tema, hai ofonah bairi fafowamih tibi’afa’afa na’atube.
17 Sã eriqui ñee ñee nyue no. “Flauta que ambucheẽ ñee ndei jẽje ra. ¿Mbaerã jenyuruqui sereã nea nde?” sã ɨ chõ nyue no. “Mbae aba mbia eã ngue ambucheẽ ñee ndei jẽje resẽ. ¿Mbaerã jẽyate erese re?” sã ɨ chõ mbia riirĩ nyue no. Ũquɨ̃ na sɨ chõ mbia riqui nguiã aba cheẽ mumba ã.
17 ‘Aki tabin ana ew atatabor,
18 Juan el Bautista que tu rei mbia je ra. Mbia que eisi turã ẽ a nda. “Co eriqui quiaru sereãte nanderese co. Co eriqui mbae mbei sereãte nanderese co”, ɨ chõ mbia quia ee ã. “Aba checuayã ndesenda”, ɨ chõchɨ̃ equia ee ã.
18 “John nan ana veya’amaim i yohar naatu harew fokarih men tom, naatu sabuw etei hio, iti orot i yoyom koun hiyen ema’am.
19 Aquere que achu se abe ra. Aquiaru rei nguiã jendese co. Mbae abe ambei rei nguiã jendese co. Se abe que seisi turãyã nda. “Quiaru tuchɨ je”, ɨ chõchɨ̃ seje. “Mbae mbeisa”, ɨ abe que seje no nda. “Mbia ɨcuã quiato chõ ñene”, ɨ chõ ngue seje no nda. Ae earacuate nae, Dios aracua abe ra eɨcua.
19 Baise Orot Natun nan i bay eaa, harew fokarin tom, sabuw etei hio, ’Iti orot kwa’itin, anaa, anatom kakafin! Kabay o’onayah naatu sabuw bowabow kakafih sinafuyah bairi hiof tema’am.’ Baise God ana so’ob i turobe sinafumaim tit yabin emamatar.”
20 Ae mbia je Jesús uquirãcuã ndeacuquia cuquia tuchɨ nae, ũquɨ̃ ngue Jesús isi eã mbeɨ ra. Nyebe Jesús riqui nguiã ñee asi asi mbia hue jenda je.
20 Bar merar moumurih maiyow Jesu ina’inanen moumurih na’in sinaf, baise sabuw men hikokok boro hai kakafihine hisisinaf dogor baikitabir hitab, imih Jesu yan so’ar iuwih eo.
21 —Seya eãte jendese, Corazín jenda. Seya eãte jendese, Betsaida jenda. Jendasi tuchɨ rae. Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ̃ naa mose Sidón jenda je, eɨ̃ nda Sidón jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda Tiro jenda abe huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda eya eãte rei huɨɨcuã ndese.
21 “Kwa Chorazin sabuw bai’akir kakafin boro kwanab, naatu kwa Bethsaida sabuw bai’akir kakafin boro kwanab! Iti ina’inan kwa biyamaim asisinaf, Taiya sabuw naatu Sidon sabuw wanawanahimaim atasisinaf na’at, marasika boro ar faifuw kakafih hita’osen, yuh wah gao hitarab, hai kakafihine dogor baikitabir hitabaika.
22 Jẽ nguia jẽɨcuã jẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasi mbasi tuchɨ ũquɨ̃ sɨ quiatu. Dios mbia ɨcuã mbasi mbasi mose.
22 Baise a tur aowen, baibatebat ana veya’amaim Taiya sabuw naatu Sidon sabuw hai baikwatutunen i boro ana fofonin, baise kwa abai kwatutunen boro tafan hiya’abar kwanab.
23 Jẽcuasu jẽsaã saã tuchɨ techɨ̃ nguia re, Capernaum jenda. Nyebe ra Dios jemondo tuchɨ tata cuasu. Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ̃ naa mose Sodoma jenda je, eɨ̃ nda Sodoma jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda Dios hue sucha cuasu mbutiã eã ndei.
23 Naatu kwa Capernaum sabuw wab yen maramaim inu’in boro nare moroboyah hai efanamaim na’in. Ina’inan iti boun kwa biyamaim asisinaf marasika Sodom sabuw biyahimaim ata sisinaf na’at, iti boun ana veya i boro tama.
24 Jẽ nguia jẽɨcuã jẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasi mbasi tuchɨ Sodoma jenda sɨ. Dios mbia ɨcuã mbasi mbasi mose, ɨ que Jesús ñee nda.
24 Baise a tur ao’owen, baibatebat ana veya, Sodom sabuw hai baikwatutunen i boro ana fofonin, baise kwa a baikwatutunen boro tafan hiya’abar kwanab.”
25 Jesús que ñee Dios je cote ra. —Seyate aɨco nderese co, Paba. Ibi jenda rerecua ja chõ nde re. Ibei jenda abe rerecua ja chõ nde no nde. Ndecheẽ ngue erembuchecu a eã mbia aquiatu je ra. Mbia riirĩ naanguia je chõ ngue ndecheẽ erembuchecua nguiã.
25 Nati ana veya’amaim Jesu yoyoban eo, “Tamai mar tafaram ana Regah a merar ayiyi, anayabin not gewasih sabuw so’oso’obayah hai notamaim ibun wa’ir ma’am natunat bereberefiy biyahimaim iwa’an ebirerereb.
26 Ũquɨ̃ ño ngue eturã ndeje ra, Paba, ɨ que Jesús ra.
26 Turobe Tamai, abisa kokokomaim isinaf temamatar imih gewasin.
27 —Seru que mbae mondo ja seje ra. Paba mɨɨ ño seɨcua tuchɨ nguiã. Paba riirĩ mɨɨ tuchɨ chõ se re. Se mɨɨ ño Paba aɨcua tuchɨ nguiã no. Ae je ra Paba ateacuquia nae, ũquɨ̃ mɨɨ ño nda Paba ɨcua tuchɨ nguiã serese.
27 “Sawar etei’imak i ayu Tamai itu. Men yait ta so’ob ayu i God Natun, naatu men yait ta so’ob God i ayu Tamai, imih sabuw iyab ayu arurubinih boro ani’obaiyih i auman hiso’ob God i ayu Tamai.
28 Jenguenea mose, jenyu chõ seje. Jenguenea tamboseɨ̃ na jẽsɨ. Taembia mingo.
28 “Kwa iyabowat bit kwa’abar tun rarabi, kwana ayu biyau, ayu boro efan anit kwaniyarir.
29 Seseteã ño aɨco nguiã se. Aɨco mingue chõ nguiã se co. Jeñimbaaquiatu jiri serɨɨ̃. Jeñimbucha chõ serese. Eɨ̃ jenye mose ra jeñɨa pare pare ɨ eã cote. Jẽya beɨ ra jẽɨngo cote.
29 Ayu au bai’obaiyen hamehamen kwanab kwani’ufunun, anayabin ayu i taiyuwu ayara’iyu anutanub, imih kwanan ayu biyu’umaim boro biya tuniwa’an.
30 Ae siqui serimbarã nae, ũquɨ̃ iate riqui ã. Secheẽ mbaranguiatuã eãte aba je, ɨ que Jesús ñee nda.
30 Anayabin ayu au bai’obaiyen i kiririn imih an bi’obaiyi i boro hamehamen.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.