Lucas 23
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Judíos rerecua que juã ja cote ra. Jesús que ecuruchoɨ Pilato je cote ra.
1 Kou’ay tutufin etei himisir Jesu hibai hina Pilate nanamaim hitit.
2 Ũquɨ̃ ngue ñee ɨcuãte Pilato je Jesús rɨɨ̃ nda. —Jesús que mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuãte quia ra jẽ. “Impuestos ra jemee meechɨ̃ mbia rerecua je”, ɨ chõ ngue equia mbia je ra jẽ. “Se chõ Cristo re. Mbia rerecuarã nda se”, ɨ que equia ra, ɨ que judíos rerecua ñee ɨcuã Jesús rɨɨ̃ nda.
2 Nati’imaim ubar hitin hio, “Iti orot i ma kakaf bai na ai sabuw nawiyih tafaram hiti’afiyimih aki atita’ur, naatu sabuw eo’otanih Caesar isan kabay men hinibaiyan, naatu i taiyuwin isan eo, ‘Ayu i Keriso aiwob orot.’”
3 —¿Judíos rerecua nde re? ɨ que Pilato ñee Jesús je ra. —Ae. Judíos rerecua chõ se re, ɨ que Jesús ee ra.
3 Imaibo Pilate Jesu ibatiy, “O Jew sabuw hai aiwob?” Jesu iya’afut eo, “Nati kuo.”
4 Pilato que ñee mbia je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe no. —“Mbae ɨcuã mo ngue Jesús saã nda”, ae aroneate erɨɨ̃, ɨ que Pilato ra.
4 Pilate firis ukwarih naatu sabuw hiru’ay hibatabat iuwih eo, “Iti orot baimakiyin isan anunuwet men ana kakafin ta atita’urimih.”
5 Judíos que ñee asite ee ra. —Jesús riqui mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã tuchɨ co. Mbia mbesa chooño. Judíos mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã ja. Galilea jenda rane. A jenda abe chee cote, ɨ que ñee asite Pilato je ra.
5 Baise abisa hio i hiukikin. “Iti orot i kougeyageyayan, ana bai’obaiyenamaim Galilee wanawanan busuruf sabuw etei hai ma bi’a’afiy boun na Judea wanawanan sabuw etei kugiyigiyih hai ma eafe’af.”
6 Galilea jenda, ɨ mose que Pilato ñee ee ra. —¿Galilea jenda chõ Jesús re? ɨ que mbia je ra.
6 Pilate iti na’atube hio nonowar ufunamaim, ibatiyih eo, “Iti orot i Galilee matuwan?”
7 —Ae. Galilea jenda chõ Jesús re, ɨ que mbia Pilato je ra. Nyebe Pilato Jesús mondo nguiã Herodes je. Galilea jenda rerecua quiatu ngue Herodes re. Herodes que siqui Jerusalén aque mose ra.
7 Pilate nati ana veya’amaim so’ob Jesu i Herod ana aiwob babanamaim ma’am, imih Herod isan iyafar hibai hin. Anayabin nati ana veya Herod auman i na Jerusalem ma’am.
8 Herodes que maese beɨte quia Jesús rese ra. Jesús rese que eriqui jirandu beɨte ra. —Jesús nda mbia mae sayã mo saã na serésaa chã, ɨ beɨte que equia ra. Nyebe eya tuchɨ nguiã mae mose Jesús rese cote.
8 Herod Jesu i’itin ana maramaim yansisir gagamin maiyow, anayabin ana tur marasika nowar naatu kok kwanekwan Jesu taitin, ina’inan auman ta tiwa’an ta’itin.
9 Herodes que ñee atate rei Jesús je ra. Jesús que ñeeã mbeɨte echeẽ ndɨbɨshorõ nda.
9 Imih Herod tur moumurih maiyow Jesu ibabatiy, baise Jesu men iya’afut tur ta eomih.
10 Sacerdotes rerecua abe que chɨ ra. Embesasa abe no. Ũquɨ̃ ngue ñee ɨcuã ɨcuãte quia Jesús rɨɨ̃ nda.
10 Firis ukwarih naatu Ofafar Bai’obaiyenayah hitit tur fokarin maiyow hio ubar hitin hiu kwanikwaniy.
11 Herodes que ɨquia ɨquia chõ nguia Jesús rɨɨ̃ nda. Erimba soldados abe no. Jesús ririrõ tuchɨ que equia ra. Tiru nininya tuchɨ que emingue Jesús je ra. Ererecua raã naa tuchɨ Jesús je. Aquere que Herodes embuchebi mondo Pilato je cote ra.
11 Imaibo Herod ana baiyowayah bairi Jesu hi’iyab hiu kwanikwaniy. Naatu faifuw gewasin hibai hi’us hiyafar maiye matabir in Pilate biyan tit.
12 Aque mose ramo ngue Herodes quiato Pilato cote ra. Eɨcuã ɨcuã mbeɨte que eriqui nyue nyii ra.
12 Nati ana veya’amaim Herod Pilate hairi hitounuw, baise marasika i hairi rakit na’atube nanabih hima’am.
13 Pilato que mbia rerecua munua ja ra. Sacerdote rerecua. Judíos rerecua abe no. Mbia ja abe no.
13 Firis ukwarih naatu bonawiyenayah, sabuw ukwarih etei’imak Pilate e’af ayuwih hina
14 Ñee ngue mbia je cote ra. —Jẽ ngue Jesús jendu rei seje ra. “Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa chõ Jesús re”, jenye rei que seje ra. Acheẽ ocote rei que ee jẽsaa ra. Ae jeñee ndei seje nae, ũquɨ̃ ɨcuã mo eãte seje Jesús rɨɨ̃.
14 iuwih eo, “Iti orot kwabai kwana biyou kwatit sabuw nawiyih kakaf kwarouw kwa’o, naatu ayu kwa etei namaim ai babatiy kwa’itin, baise ana kakafin kwao anonowar na’atube men ta atita’urimih.
15 Herodes je abe mbae ɨcuã mo eãte Jesús rɨɨ̃. Herodes que Jesús mbube chõ nande je ra. ¿Mbaerã nda nandeɨquia re? Mbae ɨcuã mo ngue esaã eãte resẽ.
15 Na’atube Herod nunuwet ana kakafin men tatita’ur, imih iyafar maiye matabir na. Anayabin men abisa kakafin ta sinaf boro namorob.
16 Tairuã nua ño. Aquere tambuɨ mondo, ɨ rei que Pilato ñee mbia je ra.
16 Isan imih ayu boro anarab naatu anabotait natit nan.”
17 Pascua mose beɨ que Pilato riqui mbia matã ji mɨɨ mbuɨ beɨ ra.
17 Matan fufur Tar Nowaten hiyuw ana veya, Pilate mar etei dibur orot ta’imon sabuw isah ebobotait.
18 Mbia que tasẽ tasẽte ñeemombo mombo Pilato je ra. —Jesús eɨquia. Barrabás quia embuɨ ure je, ɨ tuchɨ que mbia quia Pilato je ra.
18 Baise sabuw rou’ay gagamin na’in hibatabat hiwow hio, “Nati orot i na morob! Aki akokok Barabas inabotait natit!”
19 Barrabás tarõ ji que chɨ̃ nda. Mbia ɨquiasa tuchɨ que ae ra. Romanos nderecua je abe que eɨcuã ɨcuã tuchɨ riqui ra.
19 (Barabas i Jerusalemamaim kukugeyagey, naatu orot babin ta easabun momorob isan dibur hiyai ma’am.)
20 —Jesús quia tambuɨ, ɨ rei que Pilato ñeembe mbia je ra.
20 Pilate kok kwanekwan i Jesu tabotait tatit, imih fanan aumetawat na’in eafare maiye sabuw ifefeyanih.
21 —Jesús embucha ira rese, ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ ɨ ɨ ra.
21 Baise sabuw fah sib hinow hi’af ra’at hio, “Ku’onaf! Ku’onaf!”
22 Pilato que ñee sɨ ee ra. Tres veces cote. —¿Mbaerã nda Jesús aɨquia re? ¿Mbae ɨcuã esaã nde? Mbae ɨcuã esaã eãte umano sacuã. Tairuã nua ño. Aquere tambuɨ mondo, ɨ rei que Pilato ra.
22 Pilate iban mar baitounin ibatiyih maiye, “Abisa kakafin sinaf? Ayu ana kakafin men ta a’itin boro namorob, imih ayu boro anarab naatu anabotait.”
23 Mbia que ñee mombo mombo tuchɨte ee ra. —¡Eɨquia jẽ! ¡Ira rese embucha jẽ! ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ tasẽ ee ra. Sacerdotes rerecua abe que tasẽ ɨ ɨte ra. Eno ɨ chee que Pilato cote ra.
23 Baise sabuw fanah sib Jesu morobomih hiwow hio hinan yomaninamaim hai kok na yabin matar.
24 Pilato que mbia cheẽ mumbayã nyee ra.
24 Basit sabuw hio na’atube hai kokomaim Pilate sinaf, Jesu morob isan ibasit.
25 Pilato que Barrabás mbuɨ mondo cote ra. Mbia ɨquia ɨquiasate raque ae. Ñee ɨcuã ɨcuãsate raque ererecua je. Pilato que Jesús mee mbia je cote ra. Eɨquia sacuã.
25 Naatu orot kougeyageyayan naatu asbunuwayan dibur ma’am isan hibifefeyan i botait, naatu Jesu isan abisa sinafumih hikokok na’atube bai itih.
26 Soldados que Jesús curuchoɨ eɨquia sacuã cote ra. I rei que emo u quia uco sɨ ra. Simón, ɨ que ee ra. Cirene jenda mo ngue ae ra. Aque que soldados isi ra. Ira mbuchɨcuandasa ji rerao sacuã Jesús ruɨ. Cruz, ɨ equia ee.
26 Roman baiyowayah Jesu onafinamih hibai hitit hinan efamaim, Sairini orot wabin Simon ana barene na au Jerusalem rur bairi hitar. Naatu hikwarar tatab, onaf hibai hitin e’abar Jesu ufun bairi hin.
27 Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨ quia eruɨ ra. Cuña abe tubɨrɨã. Ũquɨ̃ ngue nyoɨ quia tasẽ tasẽ tuchɨ nyeseo erese ra.
27 Sabuw rou’ay gagamin na’in Jesu hi’ufunun bairi hinan wanawanahimaim baibin afa Jesu hi’itin yah baban hirerey.
28 Jesús que uba mae ñee ee ra. —Cuña, jenyeseochɨ̃ nguiã serese. Jenyɨese quia jenyeseo. Jendiirĩ abe rese quia jenyeseo, Jerusalén jenda.
28 Jesu tatabir itih eo, “Jerusalem baibin ayu isau men kwanarerey, baise kwa taiyuw isa naatu natunat isah kwaniyababan kwanarerey.
29 Mbae ɨcuã nda tuutu tuchɨ jẽje cote. Ae eriirĩ nderecua nae, ũquɨ̃ nda mbae rasi saã tuchɨ aque mose cote. Aque mose quiatu bichɨ̃ mbia riirĩ eã ja mbite re. Mbae ɨcuã tuchɨte quia nda aque mose cote re.
29 Anayabin mar boro enan sabuw boro hinao, ‘Baibin iyab a’arih, taubu’e tema’am naatu kek men tibitotomanen boro hiniyasisir.’
30 “Amano ño mbichɨ̃ se”, ɨ tuchɨ ra mbia aque mose cote. “Sɨta ibate tu chõ mbichɨ̃ seati”, ɨ tuchɨ ra mbia aque mose cote.
30 Nati ana veya’amaim sabuw boro oyaw isah hinao,
31 Se chee mbia riquichɨ̃ sembasi mbasi a. Seɨcuã eã ndaque se. Mbia quiatu ra mbae rasi saã tuchɨ huɨɨcuã nɨɨ cote, ɨ que Jesús ñee nda.
31 Anayabin sawar iti na’atube ai biyan ahiy ana veya’amaim tisisinaf, baise ai nakekerer ana veya’amaim hinasisinaf boro mi’itube?”
32 Soldados que mbia ɨcuã nyeremo curuchoɨ Jesús rese eɨquia sacuã nda.
32 Nati ana veya’amaim orot kakafih rou’ab auman Jesu bairi morobomih hinawiyih hitit hin.
33 Ngasẽ ngue ibi ibate mo cote ra. Eresa cuare, ɨ que hue je ra. Huee que Jesús mbucha ira rese cote ra. Ũquɨ̃ mbia ɨcuã abe que embucha ira rese ra. Enongue que emɨɨ Jesús quiatocuti ra. Equiatocutiã ngue enongue mɨɨ no nda.
33 Hitit hina efan wabin Gifow imaim hitit naatu Jesu hi’onaf orot kakafih rou’ab auman, orot ta ana asukwafune, orot ta ana beyawane. Jesu orot kakafih ro’ab bairi koros afe’en|alt="Jesus and thieves on the cross" src="CN01836B.TIF" size="col" loc="Luk 23.33" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="23.33-35"
34 Mbia Jesús mbucha mose ira rese que Jesús ñee Dios je ra. —Paba, ã ɨcuã embutiã esɨ. Ñimbaaquiatuãte equia seɨquia ã, ɨ que Jesús Dios je ra. Soldados que sɨta ñetẽ mbaaba aba o je ra. —Aba ra ja. Aba mbaerã nda Jesús ɨrao reae, ɨ que nyue ra.
34 Imaibo Jesu eo, “Tamai hai bowabow kakafih kunotawiyen men hiso’ob abisa tisisinaf.” Naatu ana faifuw hibosairen arowamaim hifaram hibow.
35 Mbia que chɨ ja tuchɨ mae erese ra. Ererecua abe chee que chɨ ɨquia ɨquia Jesús je ra. —Ma ndequirãcuãte. Mbia que erembucherõ cherõ tuchɨ quia. ¿Mbaerã ereɨco eɨ̃ ãte ndechue nde abe re? Dios riirĩ nde reaẽ, ɨ que ererecua u ɨquia ɨquia Jesús je ra.
35 Sabuw nati’imaim hibat hi’i’itin ana maramaim, bonawiyenayah orot ukwarih Jesu hi’iyab hio, “Sabuw afa iyawasih bo i Keriso God narurubin na’at taiyuwin niyawasiban tana’itin.”
36 Soldados abe que ɨquia ɨquia chõ nguia ee ra. Vinagre chiquino ngue emee ndei ee echɨmbei sacuã nda.
36 Roman baiyowayah auman hi’iyab, naatu wine tenakuyakuy tomamih hitin
37 —¿Mbaerã ereɨco nguichi ãte ira sɨ nde ae re? Judíos rerecua rei nde reaẽ, ɨ que soldados ɨquia ɨquia Jesús je ra.
37 hio, “O Jew sabuw hai aiwob na’at taiyuw kwiyawasi!”
38 Mbia que embesa ji mɨɨ Jesús ãquĩ quiti ibate ra. JUDIOS RERECUA CHÕ CO RE, ɨ que embesa ji huɨ̃ nda. Griego cheẽ. Latín ñee abe no. Hebreo cheẽ abe no.
38 Naatu ukwarinamaim hikirum hio, “Iti I Jew Sabuw Hai Aiwob.”
39 Ae mbia ɨcuã mbucheseco ji chɨ Jesús rese nae, ũquɨ̃ mo ngue ñee ɨcuã Jesús je ra. —¿Mbaerã ereɨco nguichiã nde ae re? ¿Mbaerã ereɨco urembuquichiãte ure abe re? Dios riirĩ nde reaẽ, ɨ que ũquɨ̃ mo ñeemombo Jesús je ra.
39 Orot kakafin ta hi’onaf inu’in Jesu isan eafabon tur kakafih eo. “O Keriso na’at kwiyawas kure naatu aki auman kwiyawasi.”
40 Enongue que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco ñee ũquɨ̃ Jesús je re? ¿Ndesiquiche ãte eriqui Dios sɨ re? Ereɨco mano Jesús rã sɨ a resẽ.
40 Baise orot ta rounane inu’in turan kwarar iu, “O God isan kubirubir ai en? It etei i baimakiy ta’imon tabaib.
41 Nandeɨco mano nandeɨcuã nɨɨ a resẽ. Jesús quiatu que mbae ɨcuã saã eãte rei resẽ, ɨ que enongue ñee ee ra.
41 It airit biyababan tabaib i ana efamaim tabaib, anayabin atasisinaf kwanekwanemaim wan tama ra’at biyat ebababan. Baise iti orot i men kafa’imo kakafin ta sinaf, asir biyababan ebaib.”
42 Aque sɨ́ que ñee Jesús je cote ra. —Jesús, endua serese nde ererecuarã mose, ɨ que ñee Jesús je ra.
42 Naatu Jesu isan eafabon eo, “Jesu a aiwobomaim inarur ayu inanuhu.”
43 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje. Ereɨco ra serese namo Dios rese seɨco mose, ɨ que Jesús ee ra.
43 Jesu iya’afut eo, “Ao’omatani, boun ayu Paradise imaim ana rur o boro airit tanarun.”
44 Tenda chɨ̃ mose nandeite re que itondaru ru cote ra. Ibi ja que itondaru ra. Itondaru beɨte que ra. Tenda nyeseco chee. Tres horas que ra.
44 Veya yen na i’ouyit, veya rararan matan gugum tafaram etei fobe inu’in veya re three korok na’atube bai.
45 Tenda cuute que aque mose ra. Tiru mbucheseco ji Dios chuchua jenda que nyisia turã nda.
45 Basit faifuw gagamin Tafaror Bar wanawan hitaiy re efan kakafiyin, kakafiyin hirafut inu’in taseb rou’ab himatar.
46 Jesús que ñee mombo ngu je ra. —Paba, aso quia nderea aque, ɨ que ra. Mano ngue cote ra.
46 Imaibo Jesu fanan aumetawat rerey eo, “Tamai umamaim ayubu abit inab.” Iti na’atube eo basit morob.
47 Soldado rerecua que mae tuchɨ huɨ̃ erese ra. Ae que ñee turã Dios rɨɨ̃ cote ra. —Mbae ɨcuã naasa eã tuchɨ chõ Jesús riqui re, ɨ que maende erese ra.
47 Baiyowayah hai ukwarin nati’imaim bat abisa mamatar itin, God wabin bora’ara’ah eo, “Turobe iti orot i gewasin.”
48 Mbia tubɨrɨã chɨ quia mae ja erese nae, ũquɨ̃ ia eã tuchɨ que nyoɨ quia uchɨã isi cote ra.
48 Sabuw nati’imaim hiru’ay hibat abisa mamatar hi’itin, dogoroh hirab yababan auman hai ubar himatabitabir hin.
49 Mbia Jesús chɨɨcua ja que chɨ ɨsho mae erese ra. Ae cuña nyoɨ beɨte quia erese Galilea sɨ nae, ũquɨ̃ abe que chɨ ɨsho mae erese ra.
49 Sabuw afa Jesu hisusu’ub, naatu baibin afa Galilee ine hi’ufunun bairi hina hibibais, nabinamaim hibat Jesu momorob hi’itin.
50 I que mbia turã mo nguia huee ra. José, ɨ que ee ra. Judío mo ngue ae ra. Arimatea jenda que ae ra. Judíos rerecua mo ngue ae ra.
50 — ausente —
51 José ia eãte que ererecua ataque rese Jesús ɨquia mose ra. Ae que Dios quiatote ra. —Dios ra ererecua, ɨ beɨte que equia eraarõ arõ nda.
51 — ausente —
52 —Jesús raaque emee na seje, ɨ que José oso ñee Pilato je ra.
52 Na Pilate nanamaim tit Jesu biyan bai na ya’in isan ifefeyan naatu aiwob orot ibasit.
53 José que Jesús raaque mbuquichi cote ra. Tiru je que ema nda. Sɨta rɨbɨcoɨ ji ɨmɨ ye que emondo ra. Mbia raaque mo ngue emondo eãte huee nyii ra.
53 Joseph na Jesu biyan onaf afe’en inu’in bosair bai re faifuw boubunamaim sum bai in hub boubun to naiwanamaim tar numin inu’in imaim yai.
54 Viernes que aque mose ra. Mbia que ɨcoquiatu ja quia sábado nonde ra.
54 Naatu nati veya i Friday, Baiyarir busurufin isan ana veya nakabom.
55 Ae cuña nyoɨ beɨte quia Jesús rese Galilea sɨ nae, ũquɨ̃ ngue nyoɨ sɨta ɨmɨ ndese mae nda. Jesús raaque iti ji rese que mae tuchɨ ra.
55 Baibin Galilee ine Jesu hi’ufunun bairi hinan i Joseph bairi hin hubemaim hitit, Jesu biyan mi’itube ya’iyai i hi’itin.
56 Nyebi que echoɨ uchuchua ra. Aba mbushɨmbusa que esaã nyoɨ ra. Sábado mose que ũquɨ̃ uquenea ucua cote ra. Dios cheẽ sɨ.
56 Naatu himatabir hin bar hitit Jesu biyan yabuna’in isan ana raiy hibogaigiwas naatu mar to Baiyarir Ana Veya i hima hiyarir hai ofafar eo na’atube.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.