Mateus 19

GINITAḠO VARIḠUNA (SNC) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Iesu na maiḡeri dagara mabarari eguruḡa-iaḡi ḡosirito murinai, Galilea eiaḡuiato, Iudea tanona ḡana eiaḡoto, Ioridana ḡarukana reke ta kefonai.
1 Quando Jesus acabou de proferir estas palavras, deixou a Galileia e foi para o território da Judeia, além do Jordão.
2 Tarimarima ḡutuma-bara ḡia murinai ḡeiaḡomato, e monai ḡeri keve evaḡa-namorito.
2 Grandes multidões o seguiram, e ele as curou ali.
3 Farisea tarimari kotari ḡia ḡenai ḡeiaḡoto, ḡevedanaḡi-veribaḡaniato, ḡekirato, “Tau ta ḡena ura ḡaraḡona bene fitoḡaia etoni nai, taravatu na beḡabiani?”
3 Alguns fariseus se aproximaram de Jesus e, testando-o, perguntaram: — É lícito ao homem repudiar a sua mulher por qualquer motivo?
4 Iesu na evaḡa-veserito, ekirato, “Ḡomi na Buka Veaḡa asi ḡoiaviani? Maiḡesi ekirani, ‘Tovotovona na veḡata, Barau na dagara mabarari eveirito nai, ḡia na tarimarima maki eveirito tau e vavine.’
4 Jesus respondeu:
5 Benamo Barau ekirato, ‘Moḡesina nai tau ta na tamana e sinana beraga-kwanerini, ḡaraḡona ḡesi beḡe tanuni, benamo ḡia tauri ruarua beḡe sebonani.’
5 e que disse: “Por isso o homem deixará o seu pai e a sua mãe e se unirá à sua mulher, tornando-se os dois uma só carne”?
6 Moḡa lorinai ḡia tu dia ruarua, senaḡi sebona moḡo. Moḡesi nai Barau na etore-sebonarito tarimari tu, tarima ta na asi ma bene tore-kirari.”
6 De modo que já não são mais dois, porém uma só carne. Portanto, que ninguém separe o que Deus ajuntou.
7 Farisea tarimari na ḡekiraiato, ḡekirato, “Karase nai Mose na taravatu eveiato nai, ekirani, tau na veḡaraḡo ruḡaruḡana fefana betoreani vau, ḡaraḡona betuḡu-rakaiani?”
7 Os fariseus perguntaram: — Então por que Moisés ordenou dar uma carta de divórcio e repudiar a mulher?
8 Iesu evaḡa-veseto, ekirato, “Mose na maoro evinimito, ḡaraḡomi boḡono tuḡu-rakari ḡana, korana ḡomi vaḡa-ribami tu gwaḡiḡi rakava nai. Senaḡina Barau na dagara mabarari eveirito nai, maiḡesina tu asiḡina.
8 Jesus respondeu:
9 Akiramini: Deikara na ḡaraḡona, enabe asi eveḡura-vanaḡini, senaḡi efitoḡaiani moḡo, vavine ta ma beḡaraḡoani, ḡia tu beveḡura-vanaḡini.”
9 Eu, porém, lhes digo: quem repudiar a sua mulher, não sendo por causa de relações sexuais ilícitas, e casar com outra comete adultério.
10 Iesu ḡena mero na ḡekiraiato, ḡekirato, “Veḡaraḡo dabarana mo-ḡesina nai, tarimarima asi beḡene veḡaraḡo tu namo banaḡu.”
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se essa é a situação do homem em relação à sua mulher, não convém casar.
11 Iesu evaḡa-veseto, ekirato, “Mai vevaḡa-riba maiḡa tarimarima mabarari na asi beḡe tuḡamaḡi-fakaiani, senaḡi Barau na deikara tuḡamaḡi-faka evinirito tarimari moḡo.
11 Jesus, porém, lhes respondeu:
12 Tarimarima kotari asi ḡeveḡaraḡoni, korana moḡesi veḡatana ḡemaḡurito sinari ḡerina, be asi ilaila beḡe veḡaraḡoni; ma kotari tu eunuko tauri kavari, (tarimarima na seuri ḡefararini); ema kotari tu Guba Basileia o Barau vetuḡunaḡina beḡene iaḡo-vinia uranai asi ḡeveḡaraḡoni.”
12 Porque há eunucos de nascença; há outros a quem os homens fizeram tais; e há outros que se fizeram eunucos, por causa do Reino dos Céus. Quem é apto para aceitar isto, que aceite.
13 Tarima kotari na naturi Iesu ḡenai ḡeḡwa-iaḡorito, ḡimana ḡia iatari ai bene tore-kauri, ema bene ḡauḡau ḡana. Senaḡina ḡena mero na ḡekira-ḡoirito.
13 Então trouxeram algumas crianças a Jesus para que ele lhes impusesse as mãos e orasse, mas os discípulos os repreendiam.
14 Iesu na ekirarito, ekirato, “Mani mero misiri ḡeiaḡoma au ḡegu ai, asi ḡokira-ḡoiri, korana Guba Basileia tu maniḡesina kavana tarimari ḡeri.”
14 Jesus, porém, disse:
15 Benamo Iesu ḡimana iatari ai etore-kaurito, evaḡa-namorito vau eiaḡuirito.
15 E, tendo-lhes imposto as mãos, retirou-se dali.
16 Ḡaro tai tau ta Iesu ḡenai eiaḡoto, ekirato, “Vevaḡa-riba tauna, kara dagara namona baveiani vau, maḡuri vanaḡivanaḡi baḡabiani?”
16 E eis que alguém, aproximando-se de Jesus, lhe perguntou: — Mestre, que farei de bom para alcançar a vida eterna?
17 Iesu na evaḡa-veseato, ekirato, “Karase nai au odanaḡiguni, aiḡa tu dagara namona? Sebona moḡo namo, Barau. Bema ourani maḡuri vanaḡi-vanaḡi bono ḡabia nai, Barau ḡena taravatu bono korana-iaḡiri.”
17 Jesus respondeu:
18 Ḡia na Iesu edanaḡiato, ekirato, “Kamara taravatu okiraḡirini?” Iesu ekirato, “Asi bono vaḡivaḡi, asi bono veḡura-vanaḡi, asi bono lema, asi bono vevaḡa-bade ḡofaḡofa,
18 E ele lhe perguntou: — Quais? Jesus respondeu:
19 tamamu e sinamu bono gubakauri, e sevimu tarimana maki bono ura-vinia, ḡoi tauḡemu oveura-vinini kavana.”
19 honre o seu pai e a sua mãe e ame o seu próximo como você ama a si mesmo.”
20 Mai maraḡa variḡuna ekirato, “Au na mani taravatu mabarari akorana-iaḡirini. Kamara dagara tu au na ma bana veia?”
20 O jovem disse: — Tudo isso tenho observado. O que me falta ainda?
21 Iesu na ḡia evaḡa-veseato, ekirato, “Bema ḡoi ourani bono iobukaiobuka nai, giniguine tu noiaḡo, ḡemu farefare mabarari bono voivoi-iaḡiri, be moniri tu asi ḡeri-ḡari tarimari bono viniri, benamo gubai tu ma ḡemu farefare. Gabivau murigu ai bonoma raka.”
21 Jesus respondeu:
22 Maraḡa variḡuna na maiḡa eseḡaḡiato nai, nuḡana ma metona ḡesi eiaḡuiato, korana ḡia tu ma ḡena farefare ḡutuma tarimana.
22 Mas o jovem, ouvindo esta palavra, retirou-se triste, porque era dono de muitas propriedades.
23 Iesu na ḡena mero ekirarito, ekirato, “Au na akira-korikorimini: Farefare vovoka tarimari ḡeri rakatoḡa Guba Basileia nuḡanai tu gwaḡiḡi rakava.
23 Então Jesus disse aos seus discípulos:
24 Ma akiramini: Kamela tu nila kadarena na bevanaḡini kotuna gwaḡiḡi, senaḡi ḡena farefare vovoka tarimana Barau ḡena Basileiai ḡena rakatoḡa tu gwaḡiḡi rakava.”
24 E ainda lhes digo que é mais fácil um camelo passar pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus.
25 Ḡena mero mai guruḡa ḡeseḡaḡiato nai, ḡeḡaba-rakavato moḡo. Benamo ḡevedanaḡito, ḡekirato, “Be deikara na maḡuri vanaḡivanaḡi bedoḡariani?”
25 Ouvindo isto, os discípulos ficaram muito admirados e perguntaram: — Sendo assim, quem pode ser salvo?
26 A Iesu na eḡita-karakararito, benamo evaḡa-veserito, ekirato, “Tarimarima ḡeri ai tu asi ilaila, senaḡi Barau ḡenai dagara mabarari tu ilaila.”
26 Jesus, olhando para eles, disse:
27 Benamo Petero eguruḡa-fouto, ekirato, “Ḡoi ribamu, ḡai ḡema dagara mabarari tu ḡaraga-kwanerito, benamo ḡoi murimu ai ḡarakani! Be ḡai kara baḡa ḡabini?”
27 Então Pedro, tomando a palavra, disse: — Eis que nós deixamos tudo e seguimos o senhor; que será, pois, de nós?
28 Iesu na ekirarito, ekirato, “Moḡoni akiramini, tanobara variḡuna befoforini nai, Tarimarima Natuna ḡena terona o vere seana kimorekimorenai betanu-kauni, ma ḡomi gabanana ruarua (12) au murigu ai ḡorakani tarimami maki vere seari gabanana ruarua (12) ai boḡo tanukauni, Isaraela ḡena doḡoro gabanana ruarua (12) boḡo ḡita-ḡaurini, ema boḡo ḡori-kaurini.
28 Jesus lhes respondeu:
29 Tarima ta na ḡena numa, kakana, tarina, tobana, tamana ma sinana e natuna, ema ḡena tano, au uragu ai beiaḡuirini nai, ḡia tu sinau-sinau ai dagara bedoḡarini, ema maḡuri vanaḡivanaḡi maki beḡabiani.
29 E todo aquele que tiver deixado casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou campos, por causa do meu nome, receberá muitas vezes mais e herdará a vida eterna.
30 Senaḡina tarimarima ḡutuma toma ḡeguineni tu beḡe gabini, ema ḡutuma maki initoma ḡegabini tu beḡe guineni.”
30 Porém muitos primeiros serão últimos; e os últimos serão primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.