Mateus 8
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NTLH
1 Yesu si bul wiaa deeŋba dɛrɛ, u lii peeliŋ nyuŋ a ku tuu. Ŋii nɛ ni-daŋ tuto u hariŋ.
1 Jesus desceu do monte, e muitas multidões o seguiram.
2 Gbege kubala ma kɔ u teeŋ a tuu kpirimi u sipaaŋ aŋ sul Yesu a bul, “Kuhiaŋ, di ŋ nɛ cho, ŋ jaŋ wuo ŋaa di mi duori.”
2 Então um leproso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — Senhor, eu sei que o senhor pode me curar se quiser.
3 Ŋii nɛ Yesu liisɛ u nisiŋ a digu aŋ bul, “Mi cho nɛ. Duori.” Ŋii nɛ yawiil-la guu leŋ baal-la.
3 Jesus estendeu a mão, tocou nele e disse: No mesmo instante ele ficou curado da lepra.
4 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Sí wiiŋ deeŋ bula pi nuu-kala. Ama kɛŋ ŋ titia mu dagɛ nii-la si kpu pusuŋ pipi Wia duu kpu pusuŋ a pi Wia a piŋ ari Moosis fa si dagɛma ŋii. Di ŋ nɛ ŋaa ŋii, niaa jaŋ na ari ŋ bira bi disinniŋ kɛnɛ.”
4 Então Jesus lhe disse:
5 Ŋii nɛ Yesu sii mu Kapɛnam di Rom laali-yuoroo kuhiaŋ ku chemu a sulu duu pɛu lɛ a bul,
5 Quando Jesus entrou na cidade de Cafarnaum, um oficial romano foi encontrar-se com ele e pediu que curasse o seu empregado.
6 “Mi kuhiaŋ, mi dia tiŋtinnu níi wiilu a piŋ dia lɛ. U bi wuo vɛŋ a nina hɛɛŋ woruŋ.”
6 Ele disse: — Senhor, o meu empregado está na minha casa, tão doente, que não pode nem se mexer na cama. Ele está sofrendo demais.
7 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Mi jaŋ ku ŋaa duu duori.”
7 — Eu vou lá curá-lo! — disse Jesus.
8 Ama baal-la bula pu a bul, “Mi Tiina, mi bi maga di ŋ ku juu mi dia. Ŋ-na yaa suri ŋ niiŋ duŋduŋa a bul di mi tiŋtinni-la duori, u jaŋ duori.
8 O oficial romano respondeu: — Não, senhor! Eu não mereço que o senhor entre na minha casa. Dê somente uma ordem, e o meu empregado ficará bom.
9 Mi ma paala to mi laali-yuoroo nihiasiŋ niiŋ nɛ. Laali-yuoroo dɔŋsuŋ ma tuto mi ma niiŋ. Di mi nɛ bul di nia deeŋ mu daha, u yie mu nɛ. Di mi ma nɛ si di nia deeŋ kɔ daha, u yie kɔ nɛ. Di mi nɛ bula pi mi yomo duu ŋaa deeŋ, u yie ŋaa nɛ.”
9 Eu também estou debaixo da autoridade de oficiais superiores e tenho soldados que obedecem às minhas ordens. Digo para um: “Vá lá”, e ele vai. Digo para outro: “Venha cá”, e ele vem. E digo também para o meu empregado: “Faça isto”, e ele faz.
10 Yesu si nii wiaa deeŋba, u ŋaau wu-kpuŋkpere. Ŋii nɛ u bula pi ni-daŋ-la fa síi to u hariŋ a bul, “Wutitii nɛ mi bulaa pima, mi ha bi yarida deeŋ doho na Iziral tiŋteeŋ niaa tuɔŋ.
10 Quando Jesus ouviu isso, ficou muito admirado e disse aos que o seguiam:
11 Mi bulaa pima, niaa jaŋ yugɛ a lii taŋ-bubuɔŋ ari taŋ-sɛmɛ kala a kɔ a hɔŋ Wia kuorii-la tuɔŋ di ba di Abiraham ari Aizik ari Jekɔb dii kudiilee,
11 E digo a vocês que muita gente vai chegar do Leste e do Oeste e se sentar à mesa no
12 ama nialiŋ fa si maga di ba hɛ Wia kuorii-la lɛ aŋ bi jua, ba jaŋ joŋba yuo ta jeeŋ hariŋ di ba hɛ birimiŋ tuɔŋ a pina yiyel aŋ didiŋ ba nyilaa.”
12 Mas as pessoas que deviam estar no Reino serão jogadas fora, na escuridão. Ali vão chorar e ranger os dentes de desespero.
13 Ŋii nɛ Yesu bula pi laali-yuori-hiaŋ-la a bul, “Mu dia, ŋ si ŋaa yarida ari wii-la, u jaŋ ŋaa.” Bua-la titia lɛ laali-yuori-hiaŋ-la tiŋtinni-la duori.
13 E Jesus disse ao oficial: E naquele momento o empregado do oficial romano ficou curado.
14 Ŋii nɛ Yesu mu Piita dia. U si jua, u na di u hiili-haala pina a wiilɛ, u yaraa kala liŋ.
14 Jesus foi à casa de Pedro e viu a sogra dele de cama, com febre.
15 Ŋii nɛ Yesu digi u nisiŋ lɛ. U yaraa fa si lima ŋii, u fiɛlɛ. U sii ŋaa kudiilee piba ba dii.
15 Jesus tocou na mão dela, e a febre saiu dela. Então ela se levantou e começou a cuidar dele.
16 Didaaniŋ si yie, ba kɛŋ niaa yugɛ a kaa kɔ Yesu teeŋ. Jiŋsiŋ nɛ kɛŋ niaa dɔŋsuŋ. Yesu bul wiaa a kiri jiŋ-bɔmɔ-la ta aŋ vaarɛ nialiŋ kala fa síi wiilu.
16 Depois do pôr do sol, o povo levou até Jesus muitas pessoas que estavam dominadas por demônios. E ele, apenas com uma palavra, expulsava os espíritos maus e curava todas as pessoas que estavam doentes.
17 U ŋaa wiiŋ deeŋ di wialiŋ Azaaya fa si bula ku ŋaa wutitii. Azaaya fa ŋaa nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ. U fa bula a bul,
17 Jesus fez isso para cumprir o que o profeta Isaías tinha dito: “Ele levou as nossas doenças e carregou as nossas enfermidades.”
18 Yesu si na di ni-daŋ-la ku gollu, u ŋaa ba di u haritooroo chol fuoŋ cholo dɔŋɔ.
18 Jesus viu a multidão em volta dele e mandou os discípulos irem para o lado leste do lago.
19 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi kubala kɔ u teeŋ a bula pu a bul, “Mi kuhiaŋ, mi ŋaa siri di mi to ŋ hariŋ a mu lee-na kala ŋ síi mu nɛ.”
19 Um mestre da Lei chegou perto dele e disse: — Mestre, estou pronto a seguir o senhor para qualquer lugar aonde o senhor for!
20 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Jolluŋ kɛŋ buasuŋ nɛ a jujuu, diibiisiŋ ma kɛŋ dɛlliŋ a jujuu, ama mi-na Nuhuobiine Bie bi di-piniŋ kɛnɛ di mi pina wiesi.”
20 Jesus respondeu:
21 Niaa dɔŋsuŋ ma fa síi to Yesu hariŋ, ba tuɔŋ kubala ma bula pu a bul, “Kuhiaŋ, leŋ mi laa sipaaŋ mu hugi mi nyimma.”
21 E outro, que era seguidor de Jesus, disse: — Senhor, primeiro deixe que eu volte e sepulte o meu pai.
22 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “To mi hariŋ aŋ leŋ di suunuŋ huhugi ba titia suunuŋ.”
22 Jesus respondeu:
23 Ŋii nɛ Yesu juu liiŋ daboro. U haritooroo to u hariŋ a ma mu juu,
23 Jesus subiu num barco, e os seus discípulos foram com ele.
24 di pel-duo kubala suomo a lulu ŋii a ku ŋmoo liiŋ. Ŋii nɛ lii-peliŋ tɔ liiŋ daboro-la. Liiŋ daboro-la faa chɛ duu tuu liiŋ bubuɔŋ. Ama Yesu fa piŋ doŋ nɛ.
24 De repente, uma grande tempestade agitou o lago, de tal maneira que as ondas começaram a cobrir o barco. E Jesus estava dormindo.
25 Ŋii nɛ u haritooroo mu chisu a bula pu a bul, “La Tiina, laala ta, laa chɛ di la suu nɛ.”
25 Os discípulos chegaram perto dele e o acordaram, dizendo: — Socorro, Senhor! Nós vamos morrer!
26 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Bɛɛ nɛ tii fawulluŋ kɛŋma? Ma yarida bi yugɛ.” Ŋii nɛ u sii kpia pel-la lɛ aŋ bula pi fuo-la maa duu fiɛla piŋ, leriŋ kala guu ŋaa fuii.
26 — Por que é que vocês são assim tão medrosos? — respondeu Jesus. — Como é pequena a fé que vocês têm! Ele se levantou, falou duro com o vento e com as ondas, e tudo ficou calmo.
27 U ŋaa nuu-kala wu-kpuŋkpere. Ŋii nɛ ba pipiɛsɛ dɔŋɔ, “Ni-bɛɛ nɛ ŋla? Peliŋ ari lii-peliŋ kala tuto u niiŋ.”
27 Então todos ficaram admirados e disseram: — Que homem é este que manda até no vento e nas ondas?!
28 Ŋii nɛ Yesu sii mu tiŋtee kubala baa yirɛ Gadara. Lee-la fa hɛ fuoŋ cholo nɛ. Di baalaa balia lii vaamaa tuɔŋ a ku chemu. Jiŋsiŋ nɛ fa kɛŋ baala-la. Ba nyinyaasɛ. Nuu-kala fa bi woŋbii-la wuo to.
28 Quando Jesus chegou à região de Gadara, no lado leste do lago da Galileia, foram se encontrar com ele dois homens que estavam dominados por demônios. Eles vinham do cemitério, onde estavam morando. Eram tão violentos e perigosos, que ninguém se arriscava a passar por aquele caminho.
29 Ba si na Yesu, ba guu ŋmoo niiŋ a piɛsu, “Bɛɛ nɛ ŋ chichɛ di ŋ ŋaala lɛ Wia Bii? Ŋ kɔ di ŋ dɔgisɛla nɛɛ, ka bua-la ha bi yiee?”
29 Eles começaram a gritar: — Filho de Deus, o que o senhor quer de nós? O senhor veio aqui para nos castigar antes do tempo?
30 Di toonuŋ ma hɛ lee-la a yugɛ a gɔllɔ didii kiaa.
30 Acontece que perto dali estavam muitos porcos comendo.
31 Ŋii nɛ jiŋsi-la sul Yesu a bul, “Di ŋ níi chɛ di ŋ kirila di la lii, leŋ di la mu juu toonuŋ deeŋba.”
31 E os demônios pediram a Jesus com insistência: — Se o senhor vai nos expulsar, nos mande entrar naqueles porcos!
32 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Má lii.” Ŋii nɛ ba lii baala-la lɛ a mu juu toonu-la. Ŋii nɛ toonu-la kala sii fá a lii peel-la nyuŋ a tuu tel muga tuɔŋ a suu.
32 — Pois vão! — disse Jesus. Os demônios foram e entraram nos porcos, e estes se atiraram morro abaixo, para dentro do lago, e se afogaram.
33 Too-daara-la fá a juu taŋ-la tuɔŋ a bul wii-la kala si ŋaa a pi niaa ari wii-la si ŋaa baala-la fa si kɛŋ jiŋsiŋ lɛ.
33 Os homens que tomavam conta dos porcos fugiram e chegaram até a cidade. Lá contaram tudo isso e também o que havia acontecido com os dois homens que estavam dominados por demônios.
34 Ŋii nɛ nuu-kala si hɛ taŋ-la lɛ lii a mu duu na Yesu. Ba si mu nau, ba sulu duu lii ba tiŋteeŋ lɛ.
34 Então todos os moradores daquela cidade saíram para se encontrar com Jesus; e, quando o encontraram, pediram com insistência que fosse embora da terra deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.