Marcos 1
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NVT
1 Wia wu-zɔŋŋɔɔ di-suomuŋ nɛ ŋla. Wiaa deeŋba ŋaa Wia Bie Yesu Kirisito wu-zɔŋŋɔɔ wiaa nɛ.
1 Este é o princípio das boas-novas a respeito de Jesus Cristo, o Filho de Deus.
2 Nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ba síi yirɛ Azaaya fa ŋmuŋsa ari Wia si,
2 Iniciou-se como o profeta Isaías escreveu: “Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho.
3 U bira si,
3 Ele é uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor! Abram a estrada para ele!’”.
4 Ŋii nɛ baala deeŋ sii. Baa yiru Jɔɔŋ, Wia lii-fooro. U sii ku lii giri-bine tuɔŋ a heele bul, “Má birimɛ a lii ma haachɛba lɛ, ka di mi foma Wii-chuɔlɛ liiŋ. Di ma nɛ ŋaa ŋii, Wia jaŋ joŋ ma haachɛba a chɛma.”
4 Esse mensageiro era João Batista. Ele apareceu no deserto, pregando o batismo como sinal de arrependimento para o perdão dos pecados.
5 U si bul ŋii, Judiya tiŋŋaa ari Jerusalɛm tiŋŋaa kala lii a mu u teeŋ a dagɛ ba haachɛba aŋ tuu Jɔɔdaŋ fuo-la u foba Wii-chuɔlɛ liiŋ.
5 Gente de toda a Judeia, incluindo os moradores de Jerusalém, saía para ver e ouvir João. Quando confessavam seus pecados, ele os batizava no rio Jordão.
6 Buŋtaŋŋa puna gɛnniŋ nɛ Jɔɔŋ fa laalɛ a kɛŋ teŋbiiŋ vɔɔ u tiŋa. Nyaŋgirikɛba ari tuuŋ nɛ fa ŋaa u kudiilee.
6 João vestia roupas tecidas com pelos de camelo, usava um cinto de couro e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre.
7 U yie bul Wia wiaa pipi niaa a bul, “Nuu dɔŋ jaŋ to mi hariŋ kɔ. U nɛ jaŋ kiimi. Mi paala bi maga di mi kpagu a kɛŋ u nɛŋtɛŋŋɛɛ ŋmɛsiŋ ma kaa puri.
7 João anunciava: “Depois de mim virá alguém mais poderoso que eu, alguém tão superior que não sou digno de me abaixar e desamarrar as correias de suas sandálias.
8 Liiŋ duŋduŋa nɛ mi-na kaa fufoma, ama u-na jaŋ joŋ Wia Diŋ-zɔŋ-la hɛma lɛ.”
8 Eu os batizo com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo!”.
9 Bua-la lɛ Yesu sii a lii taŋ-la ba síi yirɛ Nazarɛt a hɛ Galilii tiŋteeŋ lɛ a kɔ lee-la Jɔɔŋ fa si hɛ. U ku juu fuo-la. Jɔɔŋ fou Wii-chuɔlɛ liiŋ.
9 Certo dia, Jesus veio de Nazaré da Galileia, e João o batizou no rio Jordão.
10 U miira lii fuo-la tuɔŋ ku lii a wula beŋ, di wia nyuŋ guu kpaa balia. Ŋii nɛ ka Wia Diŋ-zɔŋ-la ku tuu hɛu lɛ a nagɛ kokomo.
10 Enquanto saía da água, viu o céu se abrir e o Espírito Santo descer sobre ele como uma pomba.
11 Ka u nii nuu yiikoro duu lii wia nyuŋ a bula pu a bul, “Mi Bii-chooluŋ nɛ ŋla. Mi tuɔŋ tɔrɛ ŋ nyuŋ.”
11 E uma voz do céu disse: “Você é meu Filho amado, que me dá grande alegria”.
12 U bi diene ka Wia Diŋ-zɔŋ-la kɛnu juu giriŋ.
12 Em seguida, o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 U hɛ dimɛ ŋii halii tapulaa mahiŋ balia, ba di giriŋ tuɔŋ kiaa duŋduŋa. Sitaani yie kɔ a magisu. Yesu bi sɛyɛ. Ŋii nɛ Wia tiŋdaaraa ku tuu tima pu.
13 onde ele foi tentado por Satanás durante quarenta dias. Estava entre animais selvagens, e anjos o serviam.
14 U bi diene, ka ba kɛŋ Jɔɔŋ tɔ dia. Ŋii nɛ Yesu sii a mu Galilii tiŋteeŋ a bubul Wia wu-zɔmɔ-la aa pi niaa
14 Depois que João foi preso, Jesus foi para a Galileia, onde anunciou as boas-novas de Deus.
15 a bul, “Bua-la yie nɛ. Wia kuorii-la kɔ nɛ. Má birima lii ma haachɛba lɛ a laa Wia wu-zɔmɔ-la dii.”
15 “Enfim chegou o tempo prometido!”, proclamava. “O reino de Deus está próximo! Arrependam-se e creiam nas boas-novas!”
16 Ŋii nɛ u yi Galilii muga a mu to muga-la niiŋ a na Saamɔŋ ari u ŋaana Aŋduru. Ba ŋaa cheŋfili-kpuuraa nɛ. Uu mu, di ba kɛŋ ba joŋba a kaa kikɛsɛ cheŋfilee.
16 Enquanto andava à beira do mar da Galileia, Jesus viu Simão e seu irmão André. Jogavam redes ao mar, pois viviam da pesca.
17 U yirɛba a bul, “Má sii to mi hariŋ. Mi jaŋ ŋaa di ma kɛsɛ niaa pɛ ma titia lɛ ari ma síi kɛsɛ cheŋfilee ŋii.”
17 Jesus lhes disse: “Venham! Sigam-me, e eu farei de vocês pescadores de gente”.
18 Ba sii a joŋ ba joŋba ta aŋ guu to u hariŋ.
18 No mesmo instante, deixaram suas redes e o seguiram.
19 U joŋ ŋii baa mu, di baalaa balia nɛ ŋii. Baa yirɛ Jeems ari Jɔɔŋ. Ba fa ŋaa Zɛbidii biiriŋ nɛ. Ba hɔŋ ba liiŋ daboro lɛ a tutɔ ba joŋba buasuŋ.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago e João, filhos de Zebedeu, consertando redes num barco.
20 U si naba, u yirɛba. Ba leŋ ba nyimma ari nialiŋ kala ba fa si ŋaa ba tima pipiba aŋ lii liiŋ daboro-la tuɔŋ aŋ mu to u hariŋ.
20 Chamou-os de imediato e eles também o seguiram, deixando seu pai, Zebedeu, no barco com os empregados.
21 Ba joŋ ŋii aa mu a ku yi Kapɛnam. Ŋii nɛ chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, Yesu sii a mu juu Wii-chuɔlɛ dia a didagɛ niaa.
21 Jesus e seus seguidores foram à cidade de Cafarnaum. Quando chegou o sábado, entrou na sinagoga e começou a ensinar.
22 U síi dagɛba ŋii, u ŋaaba wu-kpuŋkpere. U bi baa daga ari Wia teniŋ kerichiba si yie didagɛba ŋii. U bul wiaa ari u nɛ kɛŋ wii-la doluŋ.
22 O povo ficou admirado com seu ensino, pois ele falava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.
23 Ŋii nɛ di baal nɛ ŋii. Jiŋ-bɔmuŋ kɛnu. U ku juu aa chiirɛ,
23 De repente, um homem ali na sinagoga, possuído por um espírito impuro, gritou:
24 “Yesu, ŋ si lii Nazarɛt, bɛɛ nɛ ŋ chichɛ ŋ ŋaala? Ŋ kɔ di ŋ kpula nɛɛ? Mi jimiŋ nɛ, ŋ nɛ ŋaa Wia Tuɔ-pul Tiina.”
24 “Por que vem nos importunar, Jesus de Nazaré? Veio para nos destruir? Sei quem é você: o Santo de Deus!”.
25 Yesu si nii wialiŋ baal-la si bula, u kpia jiŋ-bɔŋ-la lɛ a bul, “Kɛŋ goŋ aŋ ku lii baal-la lɛ.”
25 “Cale-se!”, repreendeu-o Jesus. “Saia deste homem!”
26 Jiŋ-bɔŋ-la kɛŋ baal-la teriki aŋ faasa chiirɛ kiŋkɛŋ a lii baal-la lɛ.
26 Então o espírito impuro soltou um grito, sacudiu o homem violentamente e saiu dele.
27 Nialiŋ kala miira hiriki a pipiɛsɛ dɔŋɔ, “Bɛɛ nɛ ŋlaa? Wu-falii nɛ uu dagɛ. U paala kɛŋ doluŋ a wuo jiŋ-bɔŋŋɔɔ a bul wiaa piba, ba tuto u niiŋ.”
27 Todos os presentes ficaram admirados e começaram a discutir o que tinha acontecido. “Que ensinamento novo é esse?”, perguntavam. “Como tem autoridade! Até os espíritos impuros obedecem às ordens dele!”
28 A lii ŋii lɛ nɛ, u yiriŋ guu teeli Galilii tiŋteeŋ kala.
28 As notícias a respeito de Jesus se espalharam rapidamente por toda a região da Galileia.
29 Ŋii nɛ Yesu guu sii a lii Wii-chuɔlɛ dia-la lɛ, ba di Jeems ari Jɔɔŋ, a mu juu Saamɔŋ ari Aŋduru dia.
29 Depois que Jesus saiu da sinagoga com Tiago e João, foram à casa de Simão e André.
30 Ba mua di Saamɔŋ hiili-haala pina wiwiilɛ. U yaraa kala liŋ. Yesu si kɔ ŋii, ba bula pu.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Imediatamente, falaram a seu respeito para Jesus.
31 Ŋii nɛ u ku juu a kɛŋ haal-la nisiŋ lɛ a kaa chuulɛ. U yaraa fa si lima ŋii, u fiɛlɛ. U sii ŋaa kudiilee piba ba dii.
31 Ele foi até ela, tomou-a pela mão e ajudou-a a levantar-se. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 U didaaniŋ si yie, ba kɛŋ nialiŋ kala síi wiilu ari jiŋsiŋ si kɛŋ nialiŋ kala a kaa kɔ Yesu teeŋ.
32 Ao entardecer, depois que o sol se pôs, trouxeram a Jesus muitos enfermos e possuídos por demônios.
33 Taŋ tiŋŋaa kala gire kɔ a hilimi Saamɔŋ dia boiŋniiŋ.
33 Toda a cidade se reuniu à porta da casa para observar.
34 Yesu vaarɛ nialiŋ yugɛ síi wiilu a kiri jiŋ-bɔmɔ-la ma a yugɛ a ta niaa lɛ. Jiŋsi-la jiŋ Yesu. Ŋii nɛ tii u biba woŋbiiŋ pa di ba bul wiaa.
34 Então Jesus curou muitas pessoas que sofriam de diversas enfermidades e expulsou muitos demônios. Não permitia, porém, que os demônios falassem, pois sabiam quem ele era.
35 Siipuuraa Yesu sii lii dia-la lɛ a mu lee-la niaa si tuo a chuchuɔlɛ Wia.
35 No dia seguinte, antes do amanhecer, Jesus se levantou e foi a um lugar isolado para orar.
36 Ka Saamɔŋ ari u naŋdɔŋsuŋ ma sii kɔ a chichɛu.
36 Mais tarde, Simão e os outros saíram para procurá-lo.
37 Ba si nau, ba bula pu ari nuu-kala nɛ kɔ a chichɛu.
37 Quando o encontraram, disseram: “Todos estão à sua procura!”.
38 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Má leŋ la mu tasiŋ dɔŋsuŋ di mi bul Wia wiaa dimɛ maa. Ŋii wiaa nɛ mi kɔ.”
38 Jesus respondeu: “Devemos prosseguir para outras cidades e lá também anunciar minha mensagem. Foi para isso que vim”.
39 U saa sii a mu duurɛ Galilii tiŋteeŋ kala a juu Wii-chuɔlɛ diisiŋ aa bul Wia wiaa aŋ pɛ kiri jiŋsiŋ ma niaa lɛ a ta.
39 Então ele viajou por toda a região da Galileia, pregando nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Ŋii nɛ gbege kubala ma sii kɔ Yesu teeŋ a tuu kpirimi a sulu a bul, “Di ŋ nɛ cho, ŋ jaŋ wuo ŋaa di mi duori.”
40 Um leproso veio e ajoelhou-se diante de Jesus, implorando para ser curado: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
41 Nisusuŋ kɛŋ Yesu. U liisɛ u nisiŋ a digu aŋ bul, “Mi cho nɛ, duori.”
41 Cheio de compaixão, Jesus estendeu a mão e tocou nele. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!”
42 Ŋii nɛ yawiil-la guu leŋ baal-la. U duori.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu e o homem foi curado.
43 Ŋii nɛ Yesu bula pu ari siifiɛsiŋ a bul,
43 Então Jesus se despediu dele com uma forte advertência:
44 “Viiri aŋ sí wii bula pi nuu-kala. Ama kɛŋ ŋ titia kaa mu dagɛ nii-la si kpu pusuŋ pipi Wia duu kpu pusuŋ pi Wia a piisɛ ŋ disinniŋ ta ari Moosis fa si dagɛma ŋii. Di ŋ nɛ ŋaa ŋii, niaa jaŋ na ari ŋ bira bi disinniŋ kɛnɛ.”
44 “Não conte isso a ninguém. Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine. Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho”.
45 Ama baal-la kɛŋ wii-la kaa lii a bula gaarɛ leriŋ kala. Ŋii nɛ Yesu bira bi wuo chaasa juu taŋ kala tuɔŋ, ama u yie hɔŋ giriŋ tuɔŋ nɛ, ka niaa lii lee-na kala a kukɔ u teeŋ.
45 O homem, porém, saiu e começou a contar a todos o que havia acontecido. Por isso, em pouco tempo, grandes multidões cercaram Jesus, e ele já não conseguia entrar publicamente em cidade alguma. E, embora se mantivesse em lugares isolados, gente de toda parte vinha até ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.