Marcos 11

Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ŋii nɛ Yesu ari u haritooro-la sii mumu Jerusalɛm. Ba ku yi Bɛtifagi ari Bɛtani diiriŋ, a ku yi peel kubala baa yirɛ Oliv.
1 Quando se aproximavam de Jerusalém, de Betfagé e Betânia, junto ao monte das Oliveiras, Jesus enviou dois dos seus discípulos
2 Ŋii nɛ Yesu liisɛ u haritooroo balia a tiŋba a bula piba a bul, “Má mu taŋ-la si hɛ ma sipaaŋ. Di ma nɛ mua, ma jaŋ na kaku-bie di ba vɔɔ bil. Nuu-kala ha buu jila. Má puri a kaa kɔ.
2 e disse-lhes:
3 Di ma níi puru, di ba piɛsɛma a bul di bɛɛ nɛ tii maa puri, má bul di ‘la Tiina níi chɛ. U nɛ si la puro kaa kɔ. La jaŋ miira kɛnu kaa kɔ lɛɛlɛ.’ ”
3 Se alguém perguntar: “Por que estão fazendo isso?”, respondam: “O Senhor precisa dele e logo o mandará de volta para cá.”
4 Ba to woŋbiiŋ bibal di ba vɔɔ kaku-bie a kii dia kubala boiŋniiŋ. Ba mu di ba puri.
4 Então foram e acharam o jumentinho preso, junto ao portão, do lado de fora, na rua, e o desprenderam.
5 Ba síi puri kaku-bie-la, di niaa dɔŋsuŋ chiŋ dimɛ a piɛsɛba, “Bɛɛ nɛ tii maa puri kaku-bie-la?”
5 Alguns dos que ali estavam reclamaram: — O que estão fazendo, soltando o jumentinho?
6 Ŋii nɛ ba bul wialiŋ kala Yesu si si di ba bul. Ba si bul ŋii, ba leŋ ba puro mu.
6 Eles, porém, responderam conforme as instruções de Jesus. Então os deixaram ir.
7 Ba kɛŋ kaku-bie-la kaa mu pi Yesu a wuri ba gɛnniŋ a daŋ kaku-bie-la nyuŋ. Yesu jila hɔŋ.
7 Levaram o jumentinho a Jesus, puseram as suas capas sobre o animal, e Jesus montou nele.
8 Dɔŋsuŋ ma joŋ ba gɛnniŋ a jɛrɛ woŋbiiŋ lɛ. Dɔŋsuŋ ma keri pipaariŋ a ma kaa lii jɛrɛ woŋbiiŋ lɛ duu vivɛŋ.
8 Muitos estenderam as suas capas no caminho, e outros espalharam ramos que tinham cortado nos campos.
9 Niaa dɔŋsuŋ hɛ u sipaaŋ. Dɔŋsuŋ maa to u hariŋ. Ba kala faasaa ŋaa goŋ a bubul, “Tabarikala! Wia jaŋ pɛ baala deeŋ síi kɔ la Tiina Wia doluŋ lɛ.
9 Tanto os que iam adiante dele como os que o seguiam clamavam: “Hosana! Bendito o que vem em nome do Senhor!
10 La naabalima Devit kuorii-la sii kɔ. Wia jaŋ pɛu lɛ duu kɔ. Má leŋ di la dɛnnɛ Wia.”
10 Bendito o Reino que vem, o reino de Davi, nosso pai! Hosana nas maiores alturas!”
11 Ŋii nɛ Yesu mu Jerusalɛm a mu juu Wia-dia a beŋ kialiŋ kala si hɛ dimɛ. U bene dɛrɛ di taŋ bire. Ŋii nɛ ba di u haritooro-la fii ari balia miira mu Bɛtani a mu chua dimɛ.
11 E Jesus entrou em Jerusalém, no templo. E, tendo observado tudo, como já era tarde, saiu para Betânia com os doze.
12 Taŋ si pula, ba sii lii Bɛtani a joŋ woŋbiiŋ mumu. Losuŋ kɛŋ Yesu.
12 No dia seguinte, quando saíram de Betânia, Jesus teve fome.
13 U na tutogo duu mu chiŋ sipaaŋ a kɛŋ pipaariŋ. U mu yi u bubuɔŋ a biinɛ ari nɛnɛɛ hɛ dimɛ nɛ. U mu wula beŋ, di nɛnɛɛ tuo see pipaariŋ, bɛɛ wiaa ba nɛniŋ ha bi yie.
13 E, vendo de longe uma figueira com folhas, foi ver se nela acharia alguma coisa. Aproximando-se dela, nada achou, a não ser folhas; porque não era tempo de figos.
14 Ŋii nɛ Yesu bul tia-la lɛ a bul, “A lii jiniŋ a kaa mumu, nuu-kala bira bi jaŋ dii ŋ nɛnɛɛ.” U haritooroo nii Yesu si bul ŋii.
14 Então Jesus disse à figueira: E os discípulos de Jesus ouviram isto.
15 Ŋii nɛ ba mu yi Jerusalɛm. Ba si yie, Yesu juu Wia-dia. Nialiŋ dɔŋsuŋ hɛ dimɛ a yiyallɛ kiaa, dɔŋsuŋ ma yuyɔɔ kiaa. Yesu kiriba kala ta ba lii. Baalaa ma hɛ dimɛ a yiyɛrɛ moribiee. Yesu ŋmoo ba teebulba lo. Baalaa dɔŋsuŋ ma yallɛ kokosuŋ. U ŋmoo ba ma kpasinniŋ a lo.
15 E foram para Jerusalém. Quando Jesus entrou no templo, começou a expulsar os que ali vendiam e compravam. Derrubou as mesas dos cambistas e as cadeiras dos que vendiam pombas,
16 U bi sɛyɛ di nuu-kala kɛŋ kiaa kaa ku to Wia-dia-la tuɔŋ.
16 e não permitia que alguém atravessasse o templo carregando algum objeto.
17 Ŋii nɛ Yesu dagɛba a bula piba a bul, “Ma bi liisɛ wialiŋ ba si ŋmuŋsa Wia teniŋ lɛɛ? Ba ŋmuŋsa di Wia si, u dia jaŋ ŋaa lee-la niaa si jaŋ chuchuɔlɛ Wia, aŋ ka ma-na miira kaa birimɛ gaari-dia.”
17 Também os ensinava e dizia:
18 Nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Wia teniŋ kerichiba, ba kala nii wii-la u si bula. Ŋii nɛ baa chɛ woŋbiiŋ di ba to kpuu.
18 E os principais sacerdotes e escribas ouviram isso e procuravam uma maneira de matar Jesus, pois o temiam, porque toda a multidão se maravilhava de sua doutrina.
19 Didaaniŋ si yie, Yesu ari u haritooroo lii taŋ-la lɛ di ba mu piŋ.
19 Em vindo a tarde, Jesus e os discípulos saíram da cidade.
20 Chichuɔ-fiɛla ba joŋ woŋbiiŋ aa vɛŋ, a bira na tutogo-la duu kala suba a tuu kɛŋ u naapoloo pɛ.
20 E, passando eles pela manhã, viram que a figueira estava seca desde a raiz.
21 Ŋii nɛ Piita liisi wii-la Yesu si bul tia-la lɛ a bula pi Yesu a bul, “La kuhiaŋ, bee na tia-la lɛ ŋ si kaliba hɛ, u suba nɛ.”
21 Então Pedro, lembrando-se, falou: — Mestre, eis que a figueira que o senhor amaldiçoou ficou seca.
22 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Má ŋaa yarida ari Wia.
22 Ao que Jesus lhes disse:
23 Wutitii nɛ mi bulaa pima, di ma nɛ ŋaa Wia yarida a bi tuɔsaa balia kɛnɛ, ma jaŋ bul di peeliŋ sii mu tel muga tuɔŋ. U jaŋ ŋaa a pima.
23 Porque em verdade lhes digo que, se alguém disser a este monte: “Levante-se e jogue-se no mar”, e não duvidar no seu coração, mas crer que se fará o que diz, assim será com ele.
24 Ŋii wiaa kialiŋ-na kala ma si chuɔlɛ Wia a susul, di ma nɛ kɛŋ yarida, ma jaŋ naba.
24 Por isso digo a vocês que tudo o que pedirem em oração, creiam que já o receberam, e assim será com vocês.
25 Bua-na kala di ŋ nɛ sii chiŋ a chuchuɔlɛ Wia, biina na di ma di nuu kɛŋ wii. Di u cho duu nagɛ ŋii ma kala, ŋ́ joŋo chɛu. Ŋ nɛ ŋaa ŋii, Wia si hɛ Wia-jaŋ lɛ, u ma jaŋ joŋ ŋ haachɛba chɛŋ. [
25 E, quando estiverem orando, se tiverem alguma coisa contra alguém, perdoem, para que o Pai de vocês, que está nos céus, perdoe as ofensas de vocês.
26 Ama di ŋ nɛ bi wiaa joŋo chɛ ŋ dɔŋsuŋ tiŋŋaa, ŋ Nyimma Wia si hɛ Wia-jaŋ lɛ, u ma bi jaŋ joŋ ŋ haachɛba chɛŋ.”]
26 [Mas, se vocês não perdoarem, também o Pai de vocês, que está nos céus, não perdoará as ofensas de vocês.]
27 Ba bira kɔ Jerusalɛm a mu juu Wia-dia. Yesu síi vɛŋ Wia-dia tuɔŋ ŋii, nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Wia teniŋ kerichiba ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasiŋ, ba kala sii kɔ u teeŋ
27 Então regressaram para Jerusalém. E enquanto Jesus andava pelo templo, os principais sacerdotes, os escribas e os anciãos vieram ao seu encontro
28 a piɛsu a bul, “Dol bɛɛ nɛ ŋ kɛŋ a ŋiŋaa wiaa deeŋba? Kubɛɛ nɛ piŋ doluŋ ŋ ŋiŋaa ŋii?”
28 e lhe perguntaram: — Com que autoridade você faz estas coisas? Ou quem lhe deu esta autoridade para fazer isto?
29 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Mi ma jaŋ piɛsɛma wu-bala. Di ma nɛ dagɛmi u bubuɔŋ, mi ma jaŋ dagɛma dol-la mi si kɛnɛ bubuɔŋ.”
29 Jesus respondeu:
30 Ŋii nɛ u piɛsɛba a bul, “Jɔɔŋ, Wia lii-foori-la doluŋ, u lii Wia teeŋ nɛɛ koo u lii nuhuobiine teeŋ nɛɛ? Má dagɛmi.”
30 O batismo de João era do céu ou dos homens? Respondam!
31 Ba suomo kɛŋ wii-la lilɛrɛ dɔŋɔ lɛ aa bul, “Wu-bɛɛ nɛ laa chɛ di la bul? Di la nɛ bula pu a bul di Wia teeŋ nɛ u lii, u jaŋ piɛsɛla a bul, ‘Bɛɛ nɛ saa tii ma bi wialiŋ u si bula laa dii?’
31 E eles discutiam entre si: — Se dissermos: “Do céu”, ele dirá: “Então por que não acreditaram nele?”
32 La saa jaŋ wuo bul u lii nuhuobiinee teeŋ nɛɛ? Ai.” Fawulluŋ kɛŋba a tiŋ nialiŋ si chiŋ dimɛ wiaa. Niaa bula ari Jɔɔŋ fa sɛnɛ ŋaa nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ.
32 Se, porém, dissermos: “Dos homens”, é de temer o povo. Porque todos pensavam que João era realmente um profeta.
33 Ŋii nɛ ba bula pi Yesu a bul, “La bi jiŋ.” Yesu ma bula piba a bul, “Tɔɔ, mi ma bi jaŋ dagɛma dol-la mi si kɛnɛ bubuɔŋ.”
33 Então responderam a Jesus: — Não sabemos. E Jesus, por sua vez, lhes disse:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.