Lucas 4
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NVI
1 Ŋii nɛ Yesu miira lii Jɔɔdaŋ fuo-la lɛ ku lii di Wia Diŋ-zɔŋ-la hɛu lɛ woruŋ. Ŋii nɛ u kɛnu kaa juu giri-bine tuɔŋ tapulaa mahiŋ balia. Sitaani yie kɔ a mimagisu. (U bi sɛyɛ.)
1 Jesus, cheio do Espírito Santo, voltou do Jordão e foi levado pelo Espírito ao deserto,
2 Tapulaa mahiŋ balia deeŋba kala pɛgɛ u bi kuŋ-kala die. Ŋii nɛ losuŋ kpuu.
2 onde, durante quarenta dias, foi tentado pelo diabo. Não comeu nada durante esses dias e, ao fim deles, teve fome.
3 Ŋii nɛ Sitaani ku bula pu a bul, “Di ŋ nɛ ŋaa Wia Bie, leŋ di tabiiŋ deeŋ ŋ si na birimɛ boroboro.”
3 O diabo lhe disse: "Se você é o Filho de Deus, mande a esta pedra que se transforme em pão".
4 Ŋii nɛ Yesu miira bula pu a bul, “Ba ŋmuŋsɛ Wia teniŋ tuɔŋ ari
4 Jesus respondeu: "Está escrito: ‘Nem só de pão viverá o homem’ ".
5 Ŋii hariŋ Sitaani bira kɛnu kaa jila dagɛ dunia kuoruŋ fine
5 O diabo o levou a um lugar alto e mostrou-lhe num relance todos os reinos do mundo.
6 aŋ bul, “Kuoruŋ deeŋ kala ŋaa mi kua nɛ. Mi jaŋ ŋaa di ŋ kɛŋ ba kala doluŋ a tii ba kala a nii ba sima. Mi-na jaŋ wuo joŋo pi nuu-kala mi síi chɛ.
6 E lhe disse: "Eu lhe darei toda a autoridade sobre eles e todo o seu esplendor, porque me foram dados e posso dá-los a quem eu quiser.
7 Di ŋ nɛ tuu kpirimi mi sipaaŋ a chuɔlɛmi, kiaa deeŋba kala jaŋ ŋaa ŋ kiaa.”
7 Então, se você me adorar, tudo será seu".
8 Ŋii nɛ Yesu bira bula pu a bul, “Ba ŋmuŋsɛ Wia teniŋ tuɔŋ ari,
8 Jesus respondeu: "Está escrito: ‘Adore o Senhor, o seu Deus e só a ele preste culto’".
9 Ŋii nɛ Sitaani bira kɛnu kaa mu Jerusalɛm a kɛnu kaa jil Wia-dia nyu-gbaŋa aŋ bula pu a bul, “Di ŋ nɛ ŋaa Wia Bie, joŋ ŋ titia yuo daha a tuu chigisi tiŋteeŋ.
9 O diabo o levou a Jerusalém, colocou-o na parte mais alta do templo e lhe disse: "Se você é o Filho de Deus, jogue-se daqui para baixo.
10 Na ba ŋmuŋsɛ Wia teniŋ tuɔŋ ari Wia jaŋ leŋ di u tiŋdaaraa ku cheme kɛniŋ.
10 Pois está escrito: ‘Ele dará ordens a seus anjos a seu respeito, para lhe guardarem;
11 Ba bira ŋmuŋsa ari
11 com as mãos eles os segurarão, para que você não tropece em alguma pedra’".
12 Ŋii nɛ Yesu bira bula pu a bul, “Ba ma bul Wia teniŋ tuɔŋ ari u bi maga di ŋ mimagisɛ ŋ Tiina Wia.”
12 Jesus respondeu: "Dito está: ‘Não ponha à prova o Senhor, o seu Deus’".
13 Sitaani si magisɛ Yesu ŋii a dɛrɛ, u leŋu, ka di tapulii dɔŋ bira yi.
13 Tendo terminado todas essas tentações, o diabo o deixou até ocasião oportuna.
14 Ŋii nɛ Yesu lii giri-bine-la tuɔŋ Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ a mu Galilii tiŋteeŋ. Yesu wiaa teeli Galilii tiŋteeŋ kala.
14 Jesus voltou para a Galiléia no poder do Espírito, e por toda aquela região se espalhou a sua fama.
15 Ŋii nɛ u dagɛ niaa Wii-chuɔlɛ diisiŋ lɛ. Ba kala bibɛsɛu lɛ.
15 Ensinava nas sinagogas, e todos o elogiavam.
16 — ausente —
16 Ele foi a Nazaré, onde havia sido criado, e no dia de sábado entrou na sinagoga, como era seu costume. E levantou-se para ler.
17 — ausente —
17 Foi-lhe entregue o livro do profeta Isaías. Abriu-o e encontrou o lugar onde está escrito:
18 “Wia Diŋ-zɔŋ-la hɛmi lɛ nɛ.
18 "O Espírito do Senhor está sobre mim, porque ele me ungiu para pregar boas novas aos pobres. Ele me enviou para proclamar liberdade aos presos e recuperação da vista aos cegos, para libertar os oprimidos
19 a bula piba di jina jaŋ yi
19 e proclamar o ano da graça do Senhor".
20 Yesu si karimɛ teŋ-la dɛrɛ, u kaa tɔ aŋ joŋo pi nii-la síi bil teŋ-la aŋ tuu hɔŋ. Nialiŋ kala si hɛ Wii-chuɔlɛ dia-la lɛ chaarɛ ba siaa a pɛu lɛ.
20 Então ele fechou o livro, devolveu-o ao assistente e assentou-se. Na sinagoga todos tinham os olhos fitos nele;
21 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Teŋ-la mi si karima pima, jiniŋ u sɛnɛ ku ŋaa wutitii nɛ.”
21 e ele começou a dizer-lhes: "Hoje se cumpriu a Escritura que vocês acabaram de ouvir".
22 Ŋii nɛ niaa kala tuɔŋ tɔrɛ u nyuŋ. Wu-zɔŋŋɔɔ kala u si bula piba ŋaaba wu-kpuŋkpere. Ba pipiɛsɛ dɔŋɔ, “Josɛf bile dee ŋlaa?”
22 Todos falavam bem dele, e estavam admirados com as palavras de graça que saíam de seus lábios. Mas perguntavam: "Não é este o filho de José? "
23 Ŋii nɛ Yesu bira bula piba a bul, “Mi laa dii ari ma jaŋ magɛ namaga a pimi. U nɛ ŋla: ‘Daalusuŋ tiina, mu vaarɛ ŋ titia.’ Ma jaŋ bira bula pimi a bul di wialiŋ kala mi si ŋaa Kapɛnam lɛ, di mi ŋaaba mi titia jaŋ lɛ maa.”
23 Jesus lhes disse: "É claro que vocês me citarão este provérbio: ‘Médico, cura-te a ti mesmo! ’ Faze aqui em tua terra o que ouvimos que fizeste em Cafarnaum".
24 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Wutitii, mi bulaa pima ari nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ, duu nɛ kɔ u titia jaŋ, u niaa buu cho.”
24 Continuou ele: "Digo-lhes a verdade: Nenhum profeta é aceito em sua terra.
25 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Má jegili, wutitii mi bulaa pima. Ilaaja fa si hɛ u miisiŋ lɛ, duonuŋ bi nia jisiŋ batori ari lebi. Ilaaja fa ŋaa nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ. Losuŋ juu Iziral tiŋteeŋ woruŋ. Bua-la lɛ yo-haalaa yuga a fa hɛ dimɛ.
25 Asseguro-lhes que havia muitas viúvas em Israel no tempo de Elias, quando o céu foi fechado por três anos e meio, e houve uma grande fome em toda a terra.
26 Ama Wia bi leŋe Ilaaja mu pɛ Ju̱u tiŋŋaa yo-haalaa kuŋ-kala lɛ. U timu u mu pɛ yo-haal kubala duŋduŋa lɛ a lii Saadɔŋ tiŋteeŋ lɛ, taŋ kubala baa yirɛ Zarɛfat.
26 Contudo, Elias não foi enviado a nenhuma delas, senão a uma viúva de Sarepta, na região de Sidom.
27 Bua-la lɛ Ilaasa ma fa si hɛ u miisiŋ lɛ, gbegisiŋ ma yuga nɛ a hɛ Iziral tiŋteeŋ lɛ, ama Wia bi leŋe Ilaasa vaarɛ ba kuŋ-kala see baal kubala baa yirɛ Neyemaŋ. U lii Siiria tiŋteeŋ nɛ.”
27 Também havia muitos leprosos em Israel no tempo de Eliseu, o profeta; todavia, nenhum deles foi purificado: somente Naamã, o sírio".
28 Nialiŋ kala fa si hɛ Wii-chuɔlɛ dia-la lɛ a nii wiiŋ deeŋ, ba baaniŋ sii u nyuŋ.
28 Todos os que estavam na sinagoga ficaram furiosos quando ouviram isso.
29 Ba sii a kɛŋ Yesu lɛrɛ lii ba taŋ tuɔŋ a kɛnu kaa jil duŋdolo-la nyuŋ ba fa si saa ba jaŋ. Ba kɛnu kaa jil duŋdolo-la nyuŋ di-bolii aa chɛ di ba joŋu yuo ta duu tuu tel tiŋteeŋ. Ba chɛu ka.
29 Levantaram-se, expulsaram-no da cidade e o levaram até ao topo da colina sobre a qual fora construída a cidade, a fim de atirá-lo precipício abaixo.
30 Ka u to nialiŋ tuɔŋ a lii viiri.
30 Mas Jesus passou por entre eles e retirou-se.
31 Ŋii nɛ Yesu lii Nazarɛt lɛ a mu Kapɛnam si hɛ Galilii tiŋteeŋ. Chɛ-wiesii-la chɛɛŋ u mu juu Wii-chuɔlɛ dia a didagɛba.
31 Então ele desceu a Cafarnaum, cidade da Galiléia, e, no sábado, começou a ensinar o povo.
32 U si dagɛba ŋii, u ŋaaba wu-kpuŋkpere, bɛɛ wiaa uu bul wiaa ari doluŋ nɛ.
32 Todos ficavam maravilhados com o seu ensino, porque falava com autoridade.
33 Di baal kubala nɛ fa hɛ Wii-chuɔlɛ dia-la lɛ. Jiŋ-bɔmuŋ nɛ fa kɛnu. Ŋii nɛ u faasa chiirɛ
33 Na sinagoga havia um homem possesso de um demônio, de um espírito imundo. Ele gritou com toda a força:
34 a bul, “Yesu ŋ si lii Nazarɛt, bɛɛ kuŋ nɛ ŋ chɛ ŋ ŋaala lɛ? Ŋ kɔ di ŋ kpula nɛɛ? Mi jimiŋ nɛ. Ŋ ŋaa Wia Tuɔ-pul Tiina nɛ.”
34 "Ah! que queres conosco, Jesus de Nazaré? Vieste para nos destruir? Sei quem tu és: o Santo de Deus! "
35 Yesu si nii wialiŋ baal-la si bula, u kpia jiŋ-bɔŋ-la lɛ a bul, “Kɛŋ goŋ aŋ ku lii baal-la lɛ.” Jiŋ-bɔŋ-la ŋaa baal-la tel ba kala sipaaŋ aŋ lii baal-la lɛ. U bi wu-bɔŋ kala ŋaau lɛ.
35 Jesus o repreendeu, e disse: "Cale-se e saia dele! " Então o demônio jogou o homem no chão diante de todos, e saiu dele sem o ferir.
36 Ba si na ŋii, u ŋaa nuu-kala wu-kpuŋkpere. Ŋii nɛ ba pipiɛsɛ dɔŋɔ a bul, “Ɛɛ nɛ u si wuo bul ŋla? Baal-la deeŋ kɛŋ doluŋ a wuo jiŋ-bɔŋŋɔɔ, a bul wiaa piba ba lii niaa lɛ.”
36 Todos ficaram admirados, e diziam uns aos outros: "Que palavra é esta? Até aos espíritos imundos ele dá ordens com autoridade e poder, e eles saem! "
37 Ŋii nɛ Yesu wiaa teeli lee-la kala.
37 E a sua fama se espalhava por toda a região circunvizinha.
38 Ŋii nɛ Yesu lii Wii-chuɔlɛ dia-la lɛ a mu baal kubala dia baa yirɛ Saamɔŋ. U mua di Saamɔŋ hiili-haala pina aa wiilɛ. U yaraa kala liŋ. Ba si bul u wiaa pu,
38 Jesus saiu da sinagoga e foi à casa de Simão. A sogra de Simão estava com febre alta, e pediram a Jesus que fizesse algo por ela.
39 Yesu mu chiŋ u sɛmɛ aŋ kpia nyanyalii-la lɛ duu leŋu. Nyanyalii-la leŋ haal-la, aŋ ka u guu sii a ŋaa kudiilee piba ba dii.
39 Estando ele em pé junto dela, inclinou-se e repreendeu a febre, que a deixou. Ela se levantou imediatamente e passou a servi-los.
40 Di niaa dɔŋsuŋ ma nɛ ŋii, ba naŋdɔŋsuŋ wiwiilɛ. Nyanyal-yiriba kala nɛ kɛŋba. Wia si jua, ba kɛŋba kaa kɔ Yesu teeŋ. U joŋ u nisaa a daŋ ba kuŋ-kala lɛ, ba duori.
40 Ao pôr-do-sol, o povo trouxe a Jesus todos os que tinham vários tipos de doenças; e ele os curou, impondo as mãos sobre cada um deles.
41 Jiŋ-bɔŋŋɔɔ ma lii niaa lɛ a yugɛ aa chiirɛ, a bula pi Yesu a bul, “Ŋ nɛ ŋaa Wia Bie.” Ŋii nɛ Yesu kpiaba lɛ di ba sí u wiaa bul, bɛɛ wiaa ba jima ari u nɛ ŋaa Kirisito.
41 Além disso, de muitas pessoas saíam demônios gritando: "Tu és o Filho de Deus! " Ele, porém, os repreendia e não permitia que falassem, porque sabiam que ele era o Cristo.
42 Siipuuraa Yesu lii taŋ-la lɛ a mu lee-la niaa si tuo dimɛ. Ŋii nɛ nialiŋ suomo chichɛu. Ba si mu nau, ba wiwalimɛ di ba kɛnu bil duu sí viiru.
42 Ao romper do dia, Jesus foi para um lugar solitário. As multidões o procuravam, e, quando chegaram até onde ele estava, insistiam que não as deixasse.
43 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “U maga di mi mu tasiŋ dɔŋsuŋ maa a bul Wia kuorii-la wiaa dimɛ. Ŋii nɛ Wia tiŋmi di mi ku ŋaa.”
43 Mas ele disse: "É necessário que eu pregue as boas novas do Reino de Deus noutras cidades também, porque para isso fui enviado".
44 Ŋii nɛ u bul Wia wiaa Judiya tiŋteeŋ, Wii-chuɔlɛ diisiŋ lɛ.
44 E continuava pregando nas sinagogas da Judéia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.