João 4
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs ACF
1 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa nii ari Yesu na niaa yugɛ a kii Jɔɔŋ, baa tou u foba Wii-chuɔlɛ liiŋ.
1 E quando o Senhor entendeu que os fariseus tinham ouvido que Jesus fazia e batizava mais discípulos do que João
2 (Ama Yesu titia bi nuu-kala Wii-chuɔlɛ liiŋ fo, u haritooroo duŋduŋa nɛ.)
2 (Ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos),
3 Yesu si nia di baa bul ŋii, u sii lii Judiya tiŋteeŋ lɛ a miiraa mu Galilii tiŋteeŋ.
3 Deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
4 U síi mu Galilii ŋii, u to Samaria tiŋteeŋ
4 E era-lhe necessário passar por Samaria.
5 a ku yi taŋ kubala Samaria tiŋteeŋ lɛ baa yirɛ Sika. Tiŋtee-la Jekɔb fa si joŋo pi u bie Josɛf fa kpagɛ dimɛ nɛ.
5 Foi, pois, a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Jekɔb fa si lu vil-la hɛ dimɛ. Yesu fa si vɛŋ woŋbiiŋ ŋii a lɔl, u mu hɔŋ vil-la sɛmɛ.
6 E estava ali a fonte de Jacó. Jesus, pois, cansado do caminho, assentou-se assim junto da fonte. Era isto quase à hora sexta.
7 Di wia jil nyu-gbaŋa, ŋii nɛ Samaria tiŋŋaa haal kubala kɔ vil-la duu ŋaa liiŋ. Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Ŋaa liiŋ pimi di mi nyua.”
7 Veio uma mulher de Samaria tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Bua-la lɛ di u haritooroo-na mu taŋ-la tuɔŋ di ba yɔɔ kudiilee.
8 Porque os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida.
9 Ŋii nɛ Samaria tiŋŋaa haal-la piɛsɛ Yesu a bul, “Bɛɛ nɛ tii ŋ-na Ju̱u tiina chichɛ di mi-na Samaria tiina ŋaa liiŋ piŋ di ŋ nyua?” Ju̱u tiŋŋaa ari Samaria tiŋŋaa bi wii pɛ. Ŋii nɛ tii haal-la bul ŋii.
9 Disse-lhe, pois, a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (porque os judeus não se comunicam com os samaritanos).
10 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Di ŋ nɛ fa jiŋ ku-la Wia si joŋo pi niaa, a fa jiŋ nii-la si suluŋ di ŋ ŋaa liiŋ pu duu nyua, ŋ fa jaŋ sulu duu piŋ lii-la si kɛŋ miisiŋ.”
10 Jesus respondeu, e disse-lhe: Se tu conheceras o dom de Deus, e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Ŋii nɛ haal-la piɛsu a bul, “Kuhiaŋ, ŋ bi guga kɛnɛ di ŋ kaa ŋaa liiŋ, ka vil-la ma luŋ. Nii lɛ nɛ saa ŋ jaŋ na lii-la si kɛŋ miisiŋ?
11 Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 La naabalima Jekɔb nɛ joŋ viliŋ deeŋ pila. Ba di u biiriŋ ari u pusuŋ kala nyua viliŋ deeŋ liiŋ nɛ. Ŋ jaŋ bul di ŋ kii Jekɔb nɛɛ?”
12 És tu maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, bebendo ele próprio dele, e os seus filhos, e o seu gado?
13 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Nuu-kala si nyua liiŋ deeŋ, lii-nyuasuŋ jaŋ bira kɛŋ tiina.
13 Jesus respondeu, e disse-lhe: Qualquer que beber desta água tornará a ter sede;
14 Ama nii-la kala si jaŋ nyua lii-la mi si jaŋ pu, lii-nyuasuŋ bira bi jaŋ kɛnu da. Lii-la mi si jaŋ pu jaŋ birimɛ lii-bulo u tuɔŋ lɛ a bubu̱l, a pu miisiŋ si bi dɛrɛ.”
14 Mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede, porque a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que salte para a vida eterna.
15 Ŋii nɛ haal-la bula pu a bul, “Mi Tiina, pimi liiŋ deeŋ, di lii-nyuasuŋ bira sími kɛŋ, di mi bira sí kɔ di mi ŋaa liiŋ daha.”
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, e não venha aqui tirá-la.
16 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Mu yirɛ ŋ bala aŋ miira kɔ daha.”
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido, e vem cá.
17 Haal-la si duu bi bala kɛnɛ. Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Ŋ kiaa sima ŋ si jaŋ bul di ŋ bi bala kɛnɛ,
17 A mulher respondeu, e disse: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
18 bɛɛ wiaa ŋ fa jaa baalaa banɔŋ nɛ, ama ma di baal-la si hɛ dimɛ lɛɛlɛ sɛnɛ bi ŋ bal-titii ŋaa. Ŋ bul wutitii nɛ pimi.”
18 Porque tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Ŋii nɛ haal-la bula pi Yesu a bul, “Mi Tiina, u naga ŋ ŋaa nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ.”
19 Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
20 Haal-la bira bula pu a bul, “La-na Samaria tiŋŋaa naabalimaba, baa chuɔlɛ Wia peeliŋ deeŋ nyuŋ nɛ, aŋ ka ma Ju̱u tiŋŋaa si, di Jerusalɛm nɛ lee-la la si maga di laa chuɔlɛ Wia.”
20 Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que é em Jerusalém o lugar onde se deve adorar.
21 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Bua kubala jaŋ yi, niaa si bi jaŋ chuɔlɛ la Nyimma Wia peeliŋ deeŋ nyuŋ koo Jerusalɛm lɛ. Laa wiiŋ deeŋ dii.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me que a hora vem, em que nem neste monte nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Ma-na Samaria tiŋŋaa sɛnɛ bi jiŋ nii-la ma síi chuɔlu. La-na Ju̱u tiŋŋaa jiŋ Nii-la la síi chuɔlu nɛ. Nii-la lɛ Wia si jaŋ to a laa dunia niaa ta, u lii Ju̱u tiŋŋaa tuɔŋ nɛ.
22 Vós adorais o que não sabeis; nós adoramos o que sabemos porque a salvação vem dos judeus.
23 Bua kubala jaŋ yi, u paala yi nɛ, nialiŋ si jaŋ sɛnɛ chuɔlɛ Wia, ba jaŋ chuɔlɛ la Nyimma Wia ari wutitii, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ. Ŋii nɛ Wia chɛ di niaa chuchuɔlu.
23 Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
24 Wia ŋaa ni-dima nɛ, nialiŋ síi chɛ di ba chuɔlu, u maga di ba chuɔlu ari wutitii, u Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ.”
24 Deus é Espírito, e importa que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
25 Ŋii nɛ haal-la bula pu di u jima ari nii-la ba síi yirɛ Kirisito, nii-la Wia si liisa, u jaŋ kɔ. Di u nɛ kɔ, u jaŋ dagɛba wii-na kala.
25 A mulher disse-lhe: Eu sei que o Messias (que se chama o Cristo) vem; quando ele vier, nos anunciará tudo.
26 Yesu miira bula pu a bul, “Mi nɛ ŋii, mi níi bul wiaa ŋ teeŋ ŋii.”
26 Jesus disse-lhe: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Bua-la di Yesu haritooroo miira kɔ. U kperiba ba si ku nau, duu bul wiaa haal-la teeŋ. Ama ba kuŋ-kala bi niiŋ suro a piɛsu a bul, “Bɛɛ nɛ ŋŋ chɛ u teeŋ?” Koo ba bira bi piɛsa bul, “Bɛɛ nɛ tii ŋ bubul wiaa haal-la teeŋ?”
27 E nisto vieram os seus discípulos, e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe disse: Que perguntas? ou: Por que falas com ela?
28 Ŋii nɛ haal-la leŋ u pupoiŋ dimɛ, aŋ miira mu jaŋ tuɔŋ, a yirɛ niaa a bula piba,
28 Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, e foi à cidade, e disse àqueles homens:
29 “Má kɔ na baal kubala si wuo dagɛ wialiŋ kala mi si ŋaa. Nia deeŋ nɛ saa ŋaa Kirisito, nii-la Wia si liisaa, koo?”
29 Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Porventura não é este o Cristo?
30 Niaa si nii wiiŋ deeŋ, ba lii mu Yesu teeŋ.
30 Saíram, pois, da cidade, e foram ter com ele.
31 Bua-la lɛ di Yesu haritooroo ka sulu a bul, “La kuhiaŋ, laa kiaa dii.”
31 E entretanto os seus discípulos lhe rogaram, dizendo: Rabi, come.
32 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Mi kɛŋ kudiilee nɛ mi dii, ama ma bi kialiŋ wiaa jiŋ.”
32 Ele, porém, lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Ŋii nɛ Yesu haritooro-la miira chinaa piɛsɛ dɔŋɔ a bul, “Nuu nɛ saa kɛŋ kudiilee ku pu koo?”
33 Então os discípulos diziam uns aos outros: Trouxe-lhe, porventura, alguém algo de comer?
34 Yesu bula piba a bul, “Mi kudiilee nɛ di mi sɛi nii-la si tiŋmi niiŋ, a tiŋ tiŋtimii-la u si pimi dɛrɛ.
34 Jesus disse-lhes: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e realizar a sua obra.
35 Ma si u ha ka chɛŋsiŋ banɛsɛ nɛ, ka di ma wasɛ baga kiaa hɛ dɔŋɔ lɛ. Mi jaŋ bula pima, má bee na, kiaa nɛ bia a gollima ŋii di ma wasa hɛ dɔŋɔ lɛ. Ba nɛ nialiŋ si ŋaa siri di ba laa mi wiaa dii.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Eis que eu vos digo: Levantai os vossos olhos, e vede as terras, que já estão brancas para a ceifa.
36 Nialiŋ kala si wasɛ kialiŋ hɛ dɔŋɔ lɛ, ba jaŋ laa ba time. Kialiŋ ma ma si wasa hɛ dɔŋɔ lɛ, ba ma nɛ ŋaa nialiŋ si laa mi wiaa dii. Ba nɛ jaŋ kɛŋ miisi-la si bi dɛrɛ. Ŋii wiaa nialiŋ si kɛsɛ nialiŋ si laa mi wiaa dii ari nialiŋ síi bul Wia wiaa pipi niaa, ba kala tuɔŋ jaŋ tɔrɛ.
36 E o que ceifa recebe galardão, e ajunta fruto para a vida eterna; para que, assim o que semeia como o que ceifa, ambos se regozijem.
37 Wii-la sɛnɛ ŋaa wutitii nɛ. Nuu dɔŋ nɛ bul Wia wiaa, nuu dɔŋ ma kɛsɛ nialiŋ si laa mi wiaa dii hɛ dɔŋɔ lɛ.
37 Porque nisto é verdadeiro o ditado, que um é o que semeia, e outro o que ceifa.
38 Mi tiŋma nɛ di ma mu kɛsɛ nialiŋ si laa mi wiaa dii. Ma si ŋaa ŋii, ma nagɛ nialiŋ si mu wasɛ baga kiaa nɛ hɛ dɔŋɔ lɛ, baga-la lɛ ba si bi tima. Niaa dɔŋsuŋ nɛ tiŋ baga-la lɛ, ka ba pɛ nii baga-la sima ŋii.”
38 Eu vos enviei a ceifar onde vós não trabalhastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Ŋii nɛ niaa yuga Samaria tiŋteeŋ lɛ a laa Yesu wiaa dii. Haal-la si bul wialiŋ Yesu si bula a tigɛu lɛ nɛ tii ba laa Yesu wiaa dii ŋii.
39 E muitos dos samaritanos daquela cidade creram nele, pela palavra da mulher, que testificou: Disse-me tudo quanto tenho feito.
40 Samaria nialiŋ si kɔ Yesu teeŋ, ba sulu duu chua ba teeŋ. Yesu sɛi a chua dimɛ tapulaa balia.
40 Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Niaa bira yuga a laa u wiaa dii a tiŋ wialiŋ u si dagɛba wiaa.
41 E muitos mais creram nele, por causa da sua palavra.
42 Ŋii nɛ nialiŋ bula pi haal-la a bul, “Lɛɛlɛ la laa u wiaa dii a tiŋ la titia si nii u niiŋ wiaa ŋii nɛ, u bi naga wii-la ŋ si bula pila nɛ tii. La titia wuo jiŋ ari u nɛ sɛnɛ ŋaa dunia Laataara.”
42 E diziam à mulher: Já não é pelo teu dito que nós cremos; porque nós mesmos o temos ouvido, e sabemos que este é verdadeiramente o Cristo, o Salvador do mundo.
43 Yesu si chua dimɛ tapulaa balia-la, u sii a bira mu Galilii tiŋteeŋ.
43 E dois dias depois partiu dali, e foi para a Galiléia.
44 Yesu titia fa bula pi niaa ari nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ, ba buu jirima ka pa u titia jaŋ lɛ.
44 Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não tem honra na sua própria pátria.
45 U si mu Galilii tiŋteeŋ ŋii, ba kɛnu woruŋ a tiŋ wialiŋ kala u si ŋaa ba-na Ju̱u tiŋŋaa gbiele-la lɛ Jerusalɛm lɛ. Ba ma fa hɛ dimɛ.
45 Chegando, pois, à Galiléia, os galileus o receberam, vistas todas as coisas que fizera em Jerusalém, no dia da festa; porque também eles tinham ido à festa.
46 Yesu bira miira mu lee-la ba síi yirɛ Keena a hɛ Galilii tiŋteeŋ lɛ, lee-la u fa si kɛŋ liiŋ birimɛ siniŋ. Di kerichi-bal kubala fa hɛ taŋ kubala lɛ baa yirɛ Kapɛnam lɛ. U bie fa wiwiilɛ.
46 Segunda vez foi Jesus a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. E havia ali um nobre, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
47 U si nia di Yesu lii Judiya tiŋteeŋ a kɔ Galilii tiŋteeŋ, u mu Yesu teeŋ a sulu duu ku vaarɛ u bie pu, di u kpagɛ suuŋ nɛ.
47 Ouvindo este que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e rogou-lhe que descesse, e curasse o seu filho, porque já estava à morte.
48 Ŋii nɛ Yesu bula pu, “See di ma na wu-magilaa ari wu-kpuŋkperisiŋ, ma bi jaŋ ŋaa yarida.”
48 Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e milagres, não crereis.
49 Ŋii nɛ kerichi-la bula pu, “Mi kuhiaŋ, kɔ lagi di mi bie sí suu.”
49 Disse-lhe o nobre: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Ŋii nɛ Yesu bula pu, “Mu dia, ŋ bie duoro nɛ.” Baal-la laa wii-la Yesu si bula pu dii a joŋ u woŋbiiŋ aa vɛŋ.
50 Disse-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe disse, e partiu.
51 Uu mu ŋii, u tiŋtinna ku chemu a bula pu ari bile duoro nɛ.
51 E descendo ele logo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe anunciaram, dizendo: O teu filho vive.
52 U piɛsɛ duu na bua-la lɛ u si duoro. Ba bula pu ari diamiŋ wiihɛyɛ, kerifi kubala lɛ nɛ waari-la leŋu.
52 Perguntou-lhes, pois, a que hora se achara melhor. E disseram-lhe: Ontem às sete horas a febre o deixou.
53 Ŋii nɛ bile nyimma jiŋ ari bua-la lɛ nɛ Yesu bula pu ari u bie kɛŋ miisiŋ nɛ. Ŋii nɛ ba di u dia niaa kala laa u wiaa dii.
53 Entendeu, pois, o pai que era aquela hora a mesma em que Jesus lhe disse: O teu filho vive; e creu ele, e toda a sua casa.
54 Wu-liamiŋ nɛ ŋii Yesu si ŋaa, u si bira lii Judiya kɔ Galilii tiŋteeŋ.
54 Jesus fez este segundo milagre, quando ia da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.