Atos 18
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NTLH
1 Ŋii nɛ Pɔɔl sii Atɛŋ lɛ a mu taŋ dɔŋɔ baa yirɛ Kɔriŋti.
1 Depois disso, Paulo saiu de Atenas e foi para a cidade de Corinto.
2 U na baal kubala a lii Pɔŋtɔs, Rom tiŋteeŋ taŋ nɛ, baa yirɛ Akuila. U fa ŋaa Ju̱u tiina nɛ. Ba di u haala Pirisila si lii Rom kɔ, u bi diene. Kuori-baliŋ ba síi yirɛ Kulɔɔdiɔs fa bula pi Ju̱u tiŋŋaa kala di ba lii Rom lɛ. Ŋii nɛ tii ba sii kɔ. Pɔɔl mu ba dia duu chuɔlɛba.
2 Encontrou ali um judeu chamado Áquila, que era da província do Ponto. Fazia pouco tempo que ele tinha chegado da Itália com Priscila, a sua esposa. Eles tinham saído de lá porque o imperador Cláudio havia mandado que todos os judeus fossem embora de Roma. Paulo foi visitá-los
3 U mu juu ba dia a chuchua dimɛ, bɛɛ wiaa ba kala tiŋ tiŋtiŋ-bala nɛ. Ba fa kɛŋ tenniŋ yiyɛrɛ lɛŋŋɛɛ nɛ aa yallɛ moribiee.
3 e acabou ficando ali para trabalhar com eles, porque a profissão de Paulo e a deles era a mesma, isto é, fazer barracas.
4 Chɛ-wiesii-la chɛɛŋ kala u yie mu ba Wii-chuɔlɛ dia. Ba di Ju̱u tiŋŋaa ari Giriik tiŋŋaa kɛŋ wiaa lilɛrɛ. U wiwalimɛ di ba sɛi wii-la.
4 E todos os sábados ele falava na sinagoga e procurava convencer os judeus e os não judeus.
5 Ŋii nɛ Saalas ari Timoti lii Masidoonia kɔ. Bua-la lɛ ba si kɔ, Pɔɔl joŋ u nyuŋ kala hɛ aa bul Wia wiaa, a dagɛ woruŋ a pi Ju̱u tiŋŋaa ari Yesu nɛ ŋaa Kirisito.
5 Depois que Silas e Timóteo chegaram da província da Macedônia, Paulo começou a dar todo o seu tempo para anunciar a mensagem. Ele afirmava aos judeus que Jesus é o Messias .
6 Ŋii nɛ ba lii u hariŋ aŋ tuusu. Ba si ŋaa ŋii, u kpesi u gɛnniŋ kuŋ-kɔlluŋ hɛba lɛ aŋ bula piba a bul, “Ma wu-bɔŋŋɔɔ jaŋ nyua ma nyuŋ lɛ. Mi wii dee. A lii jiniŋ mi jaŋ mu a bul Wia wiaa pi nialiŋ si bi Ju̱u tiŋŋaa ŋaa.”
6 Mas alguns deles ficaram contra Paulo e o xingaram. Então, em sinal de protesto, ele sacudiu o pó das suas roupas e disse: — Se vocês se perderem, os culpados serão vocês mesmos. A responsabilidade não será minha. De agora em diante vou anunciar a mensagem aos não judeus.
7 U bul ŋii aŋ sii mu juu baal kubala dia, baa yirɛ Taatis Jasitis. U faa chuɔlɛ Wia nɛ. U dia kpagɛ Wii-chuɔlɛ dia.
7 Então ele saiu de lá e foi morar na casa de um homem chamado Tício Justo, um não judeu que adorava a Deus. A casa dele ficava ao lado da sinagoga.
8 Baal kubala baa yirɛ Kirisipas nɛ fa ŋaa Wii-chuɔlɛ dia-la kuhiaŋ. Ba di u dia niaa kala laa la Tiina Yesu wiaa dii. Niaa ma yuga Kɔriŋti lɛ a nii Wia wialaa a laaba dii. Ba foba Wii-chuɔlɛ liiŋ.
8 Crispo, que era o chefe da sinagoga, também creu no Senhor Jesus, e todas as pessoas da sua casa também creram. Muitas pessoas da cidade de Corinto ouviram a mensagem, creram e foram batizadas.
9 Titaŋ kubala Pɔɔl na ari duosoo tuɔŋ di Wia bula pu a bul, “Sí fawulluŋ fá. Haa bul wiaa pipi niaa a sí leŋ.
9 Certa noite Paulo teve uma visão, e nela o Senhor disse:
10 Mi chiŋ ŋ hariŋ. Nuu-kala bi jaŋ wuo kɛniŋ a ŋaaŋ wu-bɔŋ kala, bɛɛ wiaa mi niaa yuga taŋ deeŋ lɛ.”
10 porque eu estou com você. Ninguém poderá lhe fazer nenhum mal, pois muitas pessoas desta cidade são minhas.
11 Pɔɔl hɔŋ dimɛ ŋii jina ari lebi a didagɛ Wia wiaa pipi niaa.
11 E Paulo ficou ali um ano e meio, ensinando a palavra de Deus àquela gente.
12 Bua-la lɛ baal kubala baa yirɛ Galiɔ nɛ fa ŋaa Giriik kuoro. U fa si dii kuoruŋ ŋii, Ju̱u tiŋŋaa sii hɛ dɔŋɔ lɛ a kɛŋ Pɔɔl, a kɛnu kaa mu ba sariya didiiliŋ.
12 Quando Gálio se tornou o governador da província da Acaia, os judeus se juntaram contra Paulo. Eles o agarraram, o levaram ao tribunal
13 Ba bul, “Baala deeŋ walimɛ di niaa sɛi a chuchuɔlɛ Wia woŋbii-la si jaŋ chei la kisiŋ lɛ nɛ.”
13 e disseram ao Governador: — Este homem está querendo convencer o povo a adorar a Deus de um modo que é contra a nossa
14 Pɔɔl si ŋaa duu bul wiaa, ŋii nɛ Galiɔ bula pi Ju̱u timma-la a bul, “Ju̱u timma, di baala deeŋ nɛ fa ŋaa wii chei, u fa jaŋ kɛŋ woŋbii di mi kɛŋ kenyiri a jegile nii ma teeŋ.
14 Quando Paulo ia falar, Gálio disse aos judeus: — Judeus, se isso fosse alguma falta grave ou um grande crime, seria justo que eu tivesse paciência para escutá-los.
15 Ama u si ŋaa wu-bulii nɛ ma kaa lɛrɛ ari yiraa wiaa, ari ma titia kisinniŋ wiaa, u maga di ma titia kaa mu bula wasɛ nɛ dia lɛ. Mi bi jaŋ wuo laa wiiŋ deeŋ jiŋ.”
15 Mas, como é só uma questão de palavras, de nomes e da própria lei de vocês, resolvam vocês mesmos. Eu não vou ser juiz nesses assuntos.
16 U kiriba ta ba lii sariya didiiliŋ.
16 Em seguida os expulsou do tribunal.
17 Ba kala lii gollo kɛŋ Sɔsitɛnis, nii-la fa si ŋaa Wii-chuɔlɛ dia kuhiaŋ dɔŋɔ, a ŋmobu sariya didilliŋ boiŋniiŋ. Ama Galiɔ sipaa kala fa tuo dimɛ.
17 Então eles agarraram Sóstenes, o chefe da sinagoga, e o surraram diante do tribunal. Porém Gálio não se importou com isso.
18 Pɔɔl hɛ Kɔriŋti lɛ a dieni. Ŋii nɛ u sii a chuɔlɛ nialiŋ si laa Yesu wiaa dii Kɔriŋti lɛ aŋ lii. Ba di Pirisila ari Akuila kala sii mu a juu liiŋ daboro di ba mu Siiria tiŋteeŋ. Ka di ba-na juu liiŋ daboro-la, Pɔɔl ta niiŋ Wia teeŋ taŋ kubala baa yirɛ Kɛŋkiriya lɛ aŋ fuŋ u nyuŋ, aŋ-na juu daboro-la.
18 Paulo ficou muitos dias com os cristãos em Corinto. Depois se despediu deles e embarcou num navio para a província da Síria, junto com Priscila e o seu marido Áquila. Antes de embarcar em Cencreia, ele rapou a cabeça como sinal de que havia cumprido uma promessa que tinha feito a Deus.
19 Ba mu yi taŋ kubala baa yirɛ Ɛfɛsis. Dimɛ Pɔɔl leŋ Pirisila ari Akuila aŋ mu juu Wii-chuɔlɛ dia. Ba di Ju̱u tiŋŋaa kɛŋ wialiŋ lilɛrɛ.
19 Eles chegaram à cidade de Éfeso, e Priscila e Áquila ficaram ali. Paulo entrou na sinagoga e falou com os judeus.
20 Nialiŋ dɔŋsuŋ bul duu hɔŋ ba teeŋ dieni, ka u bi sɛyɛ.
20 Então lhe pediram que ficasse com eles mais tempo, porém ele não quis.
21 U si sii dimɛ, u bula piba a bul, “Di Wia nɛ pimi woŋbiiŋ, mi jaŋ miira kɔ ma teeŋ.”
21 E, quando foi embora, disse: — Eu voltarei, se Deus quiser. Então Paulo embarcou e partiu de Éfeso.
22 a mu yi taŋ kubala niiŋ baa yirɛ Sizariya. U sii dimɛ a mu Jerusalɛm, a mu chuɔlɛ nialiŋ si laa Yesu wiaa dii aa hilimi dimɛ. U bira sii dimɛ a mu Aŋtiɔk.
22 Quando desembarcou em Cesareia, foi logo para Jerusalém. Ali ele fez uma curta visita à igreja e depois seguiu para Antioquia da Síria. A terceira viagem missionária de Paulo
23 U hɔŋ dimɛ a dieni mua a bira sii, a to Galiisia ari Firijia tiŋteeŋ, a bul wiaa pipi nialiŋ si laa Yesu wiaa dii dimɛ di ba wasa kɛŋ yarida.
23 Depois de ficar algum tempo em Antioquia, ele foi embora. Atravessou a província da Galácia e o distrito da Frígia, indo de um lugar para outro e animando todos os cristãos.
24 Ju̱u tiina ma nɛ fa hɛ dimɛ, baa yirɛ Apɔlɔs. U lii Alɛkizaŋdia nɛ. U ma sii kɔ Ɛfɛsis. U fa jiŋ wiaa buluŋ woruŋ a jiŋ Wia teniŋ ma woruŋ.
24 Um judeu chamado Apolo, nascido na cidade de Alexandria, havia chegado a Éfeso. Ele falava muito bem e tinha um conhecimento profundo das Escrituras Sagradas .
25 Ba fa dagu la Tiina Yesu woŋbii-la tonuŋ woruŋ. Uu dagɛ Yesu wiaa woruŋ ari siifiaŋ. Wialiŋ kala u si bula aa tigɛ Yesu lɛ ŋaa wutitiiba nɛ. Ari ŋii kala, duu níi bul Wii-chuɔlɛ liiŋ fonuŋ wiaa, Jɔɔŋ Wia lii-foori-la síi fo niaa Wii-chuɔlɛ liiŋ duŋduŋa wiaa nɛ u jiŋ.
25 Era também instruído no Caminho do Senhor , falava com grande entusiasmo, e o seu ensinamento a respeito de Jesus era correto; porém conhecia somente o batismo de João.
26 U si hɛ Ɛfɛsis lɛ, u bul Wia wiaa ari nyu-duoŋ Wii-chuɔlɛ dia lɛ. Pirisila ari Akuila hɛ dimɛ a nii wialiŋ u síi bul. Ŋii nɛ ba kɛnu kaa mu ba dia a wasa dagu Wia woŋbii-la woruŋ.
26 Ele começou a falar com coragem na sinagoga . Priscila e o seu marido Áquila o ouviram falar; então o levaram para a casa deles e lhe explicaram melhor o Caminho de Deus.
27 Ŋii nɛ Apɔlɔs chichɛ duu mu Giriis tiŋteeŋ. Nialiŋ si laa Yesu wiaa dii Ɛfɛsis lɛ pɛu lɛ a ŋmuŋsɛ teniŋ a pi nialiŋ síi laa Yesu wiaa dii Giriis lɛ, a bula piba di u kɔ ba kɛnu woruŋ. U si mu dimɛ, u puu nialiŋ si laa Yesu wiaa dii, Wia lahɔrimɔ lɛ. U pɛba lɛ woruŋ.
27 Quando Apolo resolveu ir para a província da Acaia, os cristãos de Éfeso o animaram e escreveram cartas para os irmãos de lá, pedindo que o recebessem bem. Chegando lá, ele ajudou muito aqueles que, pela graça de Deus, haviam crido.
28 U di Ju̱u tiŋŋaa faasa kɛŋ wiaa lilɛrɛ niaa tuɔŋ. U yie kɛŋ nii-doluŋ a joŋ Wia teniŋ dagɛba ari Yesu nɛ ŋaa Kirisito. U bul ŋii a wuo loba.
28 Pois Apolo, com argumentos fortes, derrotava os judeus nas discussões públicas, provando pelas Escrituras Sagradas que Jesus é o Messias .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.