Apocalipse 10

Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ŋii nɛ ka mi bira na Wia tiŋdaari-duo kubala duu lii Wia-jaŋ a ku tuu. Duoŋbiliŋbaanaa tɔu kala, ka duoŋsia vɔɔ u nyuŋ lɛ. U siaa tutul a nagɛ wii-pɔsuŋ. U naasiŋ ma nagɛ tii-balaa síi dii nyiniŋ.
1 Vi outro anjo forte descendo do céu, envolto em nuvem, com o arco-íris por cima de sua cabeça. O rosto dele era como o sol, e as pernas eram como colunas de fogo.
2 Ka u kori teŋ-chuoli-bie u nisiŋ lɛ. Ba kaa polli. Ŋii nɛ u joŋ u na-diiŋ naaŋ a daŋ mugi-baliŋ nyuŋ, a joŋ u na-gua naaŋ maa a bil tiŋteeŋ.
2 O anjo tinha na mão um livrinho aberto. Pôs o pé direito sobre o mar e o pé esquerdo sobre a terra
3 Ŋii nɛ u faasa kpia goŋ bogi bogi a nagɛ naachigiŋ síi ŋaa goŋ ŋii. U si kpia goŋ ŋii, duonuŋ kpia. Duonuŋ si kpia ŋii, ba fa ŋaa kiaa balipɛ a kpikpia goŋ.
3 e gritou com voz forte, como ruge um leão. E, quando ele gritou, os sete trovões fizeram soar as suas próprias vozes.
4 Bua-la lɛ duonuŋ si kpia, mi faa chɛ di mi ŋmuŋsɛ wialiŋ bil. Ŋii nɛ nuu yiikoro lii wia nyuŋ a bula pimi a bul, “Leŋ di wialiŋ duonuŋ si kpia bul, di ba hɛ ŋ tuɔŋ. Sí ŋmuŋsa bil.”
4 Logo que os sete trovões falaram, eu ia escrever, mas ouvi uma voz do céu, dizendo: — Guarde em segredo as coisas que os sete trovões falaram. Não escreva nada.
5 Ŋii nɛ ka mi na Wia tiŋdaari-la, nii-la naaŋ dɔŋɔ si chiŋ mugi-baliŋ nyuŋ, ka dɔŋɔ ma chiŋ tiŋtee-hiliŋ, duu kɛŋ u na-diiŋ nisiŋ kaa yia wia nyuŋ.
5 Então o anjo que vi em pé sobre o mar e sobre a terra levantou a mão direita para o céu
6 Ŋii nɛ u ŋmiɛsɛ Wia, u-na nii-la si hɛ dimɛ a kaa mu wuu, nii-la si ta wia nyuŋ ari kialiŋ kala si hɛ wia nyuŋ, ari tiŋteeŋ ari kialiŋ kala si hɛ dimɛ, ari mugi-baliŋ, ari kialiŋ kala si hɛ u tuɔŋ. U ŋmiɛsa a bul, “Bua-la lɛ la síi jegilu, u yie nɛ.”
6 e jurou por aquele que vive para todo o sempre, o mesmo que criou o céu, a terra, o mar e tudo o que neles há, dizendo: — Já não haverá demora,
7 Ama tapulii-la Wia tiŋdaari-pɛ-la si jaŋ ku ŋmuu u nyile, Wia wu-faalia-la u fa si dagɛ u tiŋtinnaa, nialiŋ síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ, ba kala jaŋ ŋaa.
7 mas, nos dias da voz do sétimo anjo, quando ele estiver para tocar a trombeta, então se cumprirá o mistério de Deus, como ele anunciou aos seus servos, os profetas.
8 Ŋii nɛ mi bira nii yiikori-la titia si lii wia nyuŋ a bul wiaa pimi. U si, “Mu a laa teŋ-bie-la ba si suro, Wia tiŋdaari-la nisiŋ lɛ, nii-la naaŋ dɔŋɔ si chiŋ mugi-baliŋ nyuŋ, ka dɔŋɔ ma chiŋ tiŋteeŋ lɛ.”
8 A voz que ouvi, vinda do céu, estava de novo falando comigo e dizendo: — Vá e pegue o livro que se acha aberto na mão do anjo que está em pé sobre o mar e sobre a terra.
9 Ŋii nɛ mi mu Wia tiŋdaari-la teeŋ a sulu duu joŋ teŋ-bie-la pimi. Ŋii nɛ u joŋ teŋ-bie-la pimi aŋ bula pimi di mi joŋo chaŋ, di u jaŋ siŋ mi niiŋ lɛ a nagɛ tuuŋ, ama mi luoruŋ lɛ u jaŋ hɛi.
9 Então fui ao anjo, pedindo-lhe que me desse o livrinho. Ele, então, me falou: — Pegue o livrinho e devore-o. No seu estômago ele será amargo, mas na sua boca será doce como mel.
10 Ŋii nɛ mi laa teŋ-bie-la Wia tiŋdaari-la nisiŋ lɛ a joŋo chaŋ. U sima a nagɛ tuuŋ nɛ mi niiŋ lɛ, ama u si tuu mi luoruŋ, mi luoruŋ kala hɛyɛ nɛ.
10 Peguei o livrinho da mão do anjo e o devorei. Na minha boca, era doce como mel; quando, porém, o comi, o meu estômago ficou amargo.
11 Ŋii nɛ ba bula pimi a bul, “Ŋ jaŋ bira bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ a tigɛ ta-yiriba lɛ, ari tiŋtee-yiriba, ari nialiŋ síi bul yiikori-yiriba, ari kuori-yiriba yugɛ ma lɛ.”
11 Então me disseram: — É necessário que você ainda profetize a respeito de muitos povos, nações, línguas e reis.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Apocalipse 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.