Marcos 14
Buglere NT (SAB_WBT) vs NTLH
1 Chui chegu gbabokle alin allabi gire Pascua chuia chke chui olladangwa kwian israelita alin, chui ege kwian israelita kle tachke Chube ama enusulian unsuialin ulita jun siere nga kweri Egiptoge, kwian israelita kle chui e ollade ama kle pan me dodadre levadura ole gute. E suiale kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla tanre kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti tanre, kwian e ulita mo ta gbu age gweale skwlenre Jesu gai dbale skage Jesu gwangeda.
1 Faltavam dois dias para a Festa da Páscoa e a Festa dos Pães sem Fermento . Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei procuravam um jeito de prender Jesus em segredo e matá-lo.
2 Kwian ene ulita gerudu modi: —Che me ñage age gweale Jesu dollale Pascua chuiage, kwian tanre be kle chui ege chui ollade una aige, che age me no Jesu ole kwian ngleaske gire kwian ulita be kira bate modi Jesu gdale, ma no che chui na manade kwian ngle me kle mo litaba una aige gire —kwian israelita chugagwalla ulita gerudu ene modi.
2 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
3 Jesu jo chke una kada Betaniage ule kwian geru jwannga amage ulita ole, ama ulita jo Simón ullage blire Simón ole ule. Ngeru Simón e amaña chagedu oga kwara tuge jingmea kada lepra ole, agwa ama jogeba chkeni noni. Simón e ngwadi Jesu jo blire kwian geru jwannga amage ole, ama ulita kledu blire gire muinga gdaite chku Jesudige lle ñachke no kada nardo chia dbe lle gweale limeta soli karege tkale Jesu chuga giti, nardo chia e kwangleare. Muinga limeta e kagda skutunga gire ama nardo chia e ulita oto Jesu chuga giti.
3 Jesus estava no povoado de Betânia, sentado à mesa na casa de Simão, o Leproso. Então uma mulher chegou com um frasco feito de alabastro , cheio de perfume de nardo puro, muito caro. Ela quebrou o gargalo do frasco e derramou o perfume na cabeça de Jesus.
4 Kwian gweale kledu blire ne ngwadi gwagedu muingadi nardo chia kwangleare ote Jesu chuga giti gire kwian ta skochiu muingadi nardo chia gdale. Kwian e gerudu modi muingadi: —¿Mineade muinga nardo chia kwangleare kagunga ngwale?
4 Alguns que estavam ali ficaram zangados e disseram uns aos outros: — Que desperdício!
5 Ma no muinga nardo chia e chbade kwangle trescientos ene ama ña kwian na me lle molen chudaboi nardo chia ñanalla giti —kwian gerudu me no ene ta skochie ole muingadi muinga nardo chia oto Jesu chuga giti gdale.
5 Esse perfume poderia ter sido vendido por mais de trezentas moedas de prata , que poderiam ser dadas aos pobres. Eles criticavam a mulher com dureza,
6 Agwa Jesu gerudu muinga giti kwian ole: —¡Muinga chugene! Ba me mo ta dbe gerule me no amadi dare, ama agedu no no cha alin, ¿mineade ba kle tañachuge me no amadi nardo chia gdale?
6 mas Jesus disse:
7 Cha gerule ba ole, kwian me lle molen be kle toi diali ba ulitaske, chui ngle kle ba alin kwian me lle molen chudaboale ba takalin kare, agwa cha mi chege toi diali aini baske.
7 Pois os pobres estarão sempre com vocês, e, em qualquer ocasião que vocês quiserem, poderão ajudá-los. Mas eu não estarei sempre com vocês.
8 Me sbali cha be jogekeda, muinga ai kle nardo chia ote cha chuga giti cha jegwale gbe biale cha jaba ogabe chuia ngwange, muinga kle age no ulita cha alin ama ñadu kare.
8 Ela fez tudo o que pôde, pois antes da minha morte veio perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
9 Cha gerule ulia ba ole, chui aige gwangerugu nga ulitage baini kaire geru no cha giti be joge tragaba kwian ole ngwadi, nga e ulitage geru muinga ai agedu no cha alin giti be joge tragaba kaire, ene kwian nga ulitage be tachke muinga ai agedu giti cha alin.
9 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
10 Jesu gerudu ene gire kwian geru jwannga Jesuge gdataboko giti gdaboke gdaite kada Judas-Iscariote, Judas-Iscariote jo Jesu chada jige gadale kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulitage, Judas-Iscariote gerudu ama ulita ole: —Cha ta ba ulita chudaboakalin cha ña Jesu kete bage gwangeda.
10 Judas Iscariotes, que era um dos doze discípulos, foi falar com os chefes dos sacerdotes para combinar como entregaria Jesus a eles.
11 Kwian chugagwalla ulita Judas-Iscariote keruchugu gerule ene Jesu giti gire ama ulitadi nga chegu suga no Judas-Iscariote be ama chudaboi Jesu kete gadale, ama ulita mo ta gbu no Judas-Iscariote ole ama igi ketu Judas-Iscariotege Jesu kete ñanale. Chui ege gwangerugu Judas-Iscariote kledu kote Jesu ole Jesu gdea tke baini Jesu be kle gballa sugekare kwian ngleage ene ama be Jesu kete kwian Jesu dollalege.
11 Quando ouviram o que ele disse, eles ficaram muito contentes e prometeram dar dinheiro a ele. Assim Judas começou a procurar uma oportunidade para entregar Jesus.
12 Pan me dodadre levadura ole gute suia chku, chui gwangeage diali kwian israelita ulita bda cordero gweda gutadale Pascua chuia ollade. Chui e chku gire kwian geru jwannga Jesuge geru kadu Jesuge: —¿Baini ba takalin cha bli jinade che ulita alin gutadale Pascua chuia olladale ule? ¿Che be blire baini?
12 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , em que os judeus matavam carneirinhos para comemorarem a Páscoa , os discípulos perguntaram a Jesus: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da Páscoa para o senhor?
13 Kwian geru jwannga ulita geru kadu ene Jesuge gire Jesu geru jwannga gdaboke gau, Jesu gerudu ama boke ole: —Joga una Jerusalénge, una ege kwian onbre gdaite be skwen bage chage chi dbe lle chi tkangwage, kwian e nate ba joge chage, ama be ba jonlla dbe.
13 Então Jesus enviou dois discípulos com a seguinte ordem:
14 Kwian e be joge chke gwa ngwadi ba joge gwa kaire, ba geru kade kwian u mauñage: “Cha tkanga tangle geruge cha kagu aini geru kade bage nga giti blingwa, ¿baini nga kle biale cha tkanga tangle alin blire ule geru jwannga amage ulita ole Pascua chuia ollade?”
14 e digam ao dono da casa em que ele entrar que o Mestre manda perguntar: “Onde fica a sala em que eu e os meus discípulos vamos comer o jantar da Páscoa?”
15 Ba gerule ene u mauña ole gire ama be nga kweri dodabale ngaña gwa u amanuge kaite bage, nga e be kle litaba trate ulita gbaba biale. Ne ngwadi ba bli jinade che ulita alin gutadale.
15 Então ele mostrará a vocês no andar de cima uma sala grande, mobiliada e arrumada para o jantar. Preparem ali tudo para nós.
16 Jesu kwian geru jwannga amage gdaboke ta gbu ene gire kwian gdaboke jo una Jerusalénge. Ama jo chke una ege gire lle ulita skwendu boabale Jesu gerudu kare ama ole. Ne ngwadi kwian geru jwannga gdaboke bligda dodadu gutadale Pascua chuiage Jesu ama kagu kare.
16 Os dois discípulos foram até a cidade e encontraram tudo como Jesus tinha dito. Então prepararam o jantar da Páscoa.
17 Nga jo jere ngabi gire Jesu jo una Jerusalénge ule kwian geru jwannga ulita ole, ama ulita jo chke u ege ama be blire Pascua chuia ollade ngwadi.
17 Quando anoiteceu, Jesus chegou com os doze discípulos.
18 Jesu kledu toiba dba blire ule kwian geru jwannga gdataboko giti gdaboke ole gire Jesu gerudu: —Cha gerule ulia ba ulita ole, ba ulita kle aini blire ule cha ole gdaite be cha kete kwian cha dollalege gwaleda.
18 Enquanto estavam à mesa, no meio do jantar, ele disse:
19 Kwian geru jwannga Jesuge ulita Jesu keruchugu gerule ene gire kwian geru jwannga ulita ta chegu olire tanre mo tale, ama ulita gdaite gdaite geru kadu Jesuge: —¿Chema be age ene ba dollale? ¿Cha?
19 Eles ficaram tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu, está?
20 Jesu jaindunga: —Ba kwian geru jwannga chage gdataboko giti gdaboke kle blire ule cha ole aini kle pan bita gbe date bligda chiaske batekwa amaña giti cha ole ba gdaite e be cha kete gwaleda.
20 Jesus respondeu:
21 Cha chiu nga dba ai giti kwian kare, ulia cha ketabe boadale daga ngwale gwaleda Chube gerua degaba unsuialin kle gerule kare. Agwa kwian onbre bai be cha kete boadalenga daga ngwale gwaleda, onbre e be boi dageare daga ngwale tanre ama agedu cha ole kbiale, ma no ama alin ama me medunga chebia kote dale —Jesu gerudu ene kwian geru jwannga amage gdaite giti.
21 Pois o
22 Ama ulita kledu blire ule gire Jesu pan gau kote gerudu Chube ole pan giti: “Cha Ñenua, noare ba pan ai ketu cha ulitage gutadale.” Jesu gerudu ene Chube ole pan giti gire Jesu pan skutunga ketu kwian geru jwannga kaire kairege gutale, Jesu gerudu: —Ba pan ai gute, pan ai cha uda kare.
22 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
23 Gire Jesu chi jangwa gau kote uva chia ole, Jesu gerudu Chube ole uva chia giti: “Cha Ñenua, noare ba uva chia ai ketu cha ulitage jadale.” Jesu gerudu ene Chube ole uva chia giti gire ama uva chia ketu kwian geru jwannga kaire kairege jadale, geru jwannga ulita uva chia jau.
23 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, e todos beberam do vinho.
24 Jesu gerudu: —Uva chia ai cha be kare, cha jogeda giti be suge trate ba ulitage Chube kle geru jagere gbe kwian ulita alin cha giti, nege gwangerugu cha jogeda giti kwian ulita bai kaire cha gai ulia be chege no trate Chube gwa giti.
24 Então Jesus disse:
25 Cha gerule ulia ba ole, nege alin cha kle uva chia jai ba ole ule, agwa nege gwangerugu cha mi kle ba ole dare ba gatedi uva chia jai ule nga dba ai giti. Chui bdagli be chke gire Chube be cha gbe gerule kwian ulita giti kwian Chugagwallale, chui ege cha be uva chia jai nakwaite ule ba ole —Jesu gerudu ene geru jwannga amage ole.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
26 Blidubi gire ama ulita mo gatu no Chube giti, gire ama ulita jo siere nga ege, ama ulita jo chage Ngwiskinro Jwichugalla ngnagu.
26 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
27 Jesu gerudu kwian geru jwannga amage ulita ole: —Cha gerule ulia ba ole, nege ngajrege ba ulita be cha chuge ngwadi boi daga ngwale gballa Chube gerua degaba unsuialin tangle kle gerule kare, chada e gerule:Chube gerua degaba unsuialin tangle gerule ene ba giti cha giti.
27 E Jesus disse aos discípulos:
28 Cha gwabeda, cha jaba be chkeni gwadeni Chube kiralla giti, gire cha be joge ba ulita ngeru nga Galileage.
28 Mas, depois que eu for ressuscitado, irei adiante de vocês para a Galileia.
29 Jesu gerudu ene geru jwannga amage ulita ole Jesu be boi giti, gire Pedro gerudu: —Kwian na ulita be ba chuge ngwadi boi daga ngwale gballa, agwa cha mi ba chuge ngwadi boi daga ngwale gballa.
29 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem!
30 Jesu gerudu Pedro ole: —Cha gerule ulia ba ole, nege ngajrege ngakamalin bdugu antalan bebi ngwane bitabokedale gire ba agali be gerule bitamai kwian na ole ba me cha uñe.
30 Mas Jesus lhe disse:
31 Jesu gerudu ene Pedroge agwa Pedro gerudu dare: —Me dale, cha mi age ene ba kle gerule kare cha ole, cha me mo tallade cha be jogekeda ba ole ule, cha mi gerule kwian ole cha me ba uñe. Pedro gerudu ene gire kaire kwian geru jwannga Jesuge na ulita gerudu gdaite gdaite salengwli Pedro gerudu kare.
31 Mas Pedro repetia com insistência: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
32 Jesu kledu Ngwiskinro Jwichugallage ule kwian geru jwannga amage ulita ole gire ama ulita jo nga kada Getsemaníge, ne ngwadi Jesu gerudu kwian geru jwannga ulita ole: —Ba ulita toi dba aini sugeti cha manade. Cha be joge sugekare gerule Chube ole gballa.
32 Jesus e os discípulos foram a um lugar chamado Getsêmani. E Jesus lhes disse:
33 Jesu gerudu ene gire Jesu jo Pedro dbe jo Santiago dbe kaire jo Juan dbe mo ole llagli. Jesudi nga chiu olire tanre ama be boi daga ngwale giti,
33 Então Jesus foi, levando consigo Pedro, Tiago e João. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
34 ta ene ole Jesu gerudu kwian geru jwannga gdamai ole: —Cha ta olire tanre mo giti cha be boi daga ngwale giti, suge chage cha me jage tañachuge e giti. Cha joge sugekare gerule Chube ole, cha takalin ba gdamai chege aini ngmadi cha manade, ba chegedale ta giti gwade ba me mo chuge ngwadi gbigage gbe.
34 e disse a eles:
35 Jesu gerudu ene kwian geru jwannga gdamai ole gire Jesu jo chage ma ngerugu sidri sugekare gballa, ama mo ñeu kaboge jongnagwa giti ama gwa ñadu dbidi gire ama gerudu Chube ole: “Cha Ñenua, cha me ta boikalin daga ngwale, cha me takalin ba kwian me no chuge ngwadi cha gweda, ba takalin ba ñage cha jwen siere cha be boi tirarege. Uñale chage ba kiraske ba ñage age no ulita cha alin cha takalin kare, agwa cha me takalin boi ulita cha ole cha takalin kare, ma no cha takalin boi ulita cha ole ba takalin kare cha mo gbe biale age ba takalin kare.”
35 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e pediu a Deus que, se possível, afastasse dele aquela hora de sofrimento.
36 — ausente —
36 Ele orava assim:
37 Jesu gerudu ene Chube ole gire ama joni naskuni kwian geru jwannga amage gdamai kledu ama manade ngwadige, kwian geru jwannga e ulita skwendu Jesuge gbe, gire Pedro amaña kadakle Simón Jesu gerudu ama ole: —¡Simón, chkede bduge! ¿Mineade ba kle gbe? ¿Ba gdamai ni ñadu chege gwade cha manade sugeti?
37 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
38 Ba ulita mo ta gbadale chege gwade, ba gerudale Chube ole mo chudaboi kade amage, ene ba me ta jwlite age me no ba takalin kare. Uñale chage ulia ba ta agekalin ulita cha kle gerule kare, agwa ba me kira molen age cha takalin kare, malen ba gerudale Chube ole kira kade amage mo ta kira gbagda.
38 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
39 Jesu gerudu ene gire Jesu joni nakwaite sugekare gballa gerule Chube ole, Jesu gerudu ngeru kare Chube ole ama be boi giti.
39 Jesus foi outra vez e orou, dizendo as mesmas palavras.
40 Gire Jesu joni naskuni kwian geru jwannga gdamaidini gire kwian geru jwannga ulita skwendu gbe Jesuge nakwaite, ama me ñadu chege gwade chuge, ama gbigachiu tanre ama gwagwa kledu jegaba gbiga kote, ama ulitage me chku uñale ama gerule mine Jesu ole mo giti.
40 Em seguida, voltou ao lugar onde os discípulos estavam e os encontrou de novo dormindo. Eles estavam com muito sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos. E não sabiam o que responder a Jesus.
41 Jesu joni nakwaite bitamaidale sugekare gballa gerule Chube ole. Jesu gerudubi ulita Chube ole gire ama joni naskuni kwian geru jwannga gdamai kledu gbe ngwadi, Jesu gerudu ama ulita ole: —¿Ba kle chage gbe kaire? ¡Chkede bduge, ba me gbe dare! Nege cha boabe daga ngwale kwiange chuia chku kaire cha gwabeda chuia chku. Chube cha kagu nga dba ai giti kwian kare, nege sugeti cha ketabe kwian agenga me no kote boadale daga ngwale ama be cha gweda. Nege nege cha ketanga kle chie ule cha dollale ole kodi chege, ale ten ama ngwange jonkare.
41 Quando voltou pela terceira vez, Jesus perguntou:
42 — ausente —
42 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
43 Jesu kle gerule ene kwian geru jwannga amage ole gire kwian geru jwannga Jesuge na gdaite kada Judas-Iscariote chku ule guardia donga nglea ole Jesu kle ngwadi, guardia donga e gweale chiu sbadi ole na chiu glita ole. Kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti ulita kaire kwian israelita chugagwalla juma ulita, kwian e ulita nu guardia nglea kagaba Jesu gai dbale skadi.
43 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes, pelos mestres da Lei e pelos líderes judeus.
44 Guardia donga ulita bebi joge Jesu nate ule Judas-Iscariote ole, Judas-Iscariote nu geruba: “Kwian gdaite bai cha be sobade, ama chkedale uñale bage e Jesu, ba kwian e amaña gai ba ama ko luge kejre ba ama dbe skage che chugagwalla ulita ngwadige.”
44 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam e levem bem seguro o homem que eu beijar, pois é ele.”
45 Judas-Iscariote jo chke Jesudige, gerudu Jesu ole: —Ba cha tkanga tangle geruge. Judas-Iscariote gbi kadu ene Jesuge gire ama Jesu sobadu.
45 Logo que chegou perto de Jesus, Judas disse: — Mestre! E o beijou.
46 Judas-Iscariote agedu ene gire guardia donga ulita Jesu gau dbale skadi.
46 Então eles pegaram Jesus e o prenderam.
47 Boidu ene Jesu ole gire kwian geru jwannga ulita kle chage Jesu ole ama gdaite sbadi jun modi gire ama kwian gdaite ologa gaite tkunga ulita, kwian ologa jo tkabanga kwian e lle boanga kwian gerunga Chube ole chugagwalla ma kweri alin.
47 Mas um dos que estavam ali tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
48 Jesu geru kadu kwian Jesu dolla ngleage: —¿Mineade ba ulita kle chage sbadi ole glita ole cha gai nate kwian jiskenga kare? Ba kle age cha ole salengwli ba age kwian agenga me no me no ole kare.
48 Então Jesus disse para aquela gente:
49 Chui ulitage diali cha kledu ba gwa giti kwian tke tangle u gerungwa Chube olege, ni bitaite ba cha gau dbale skadi cha kledu gerule giti. Agwa nege kle boi ulita cha ole salengwli Chube gerua degaba unsuialin tangle kle gerule be boi cha ole giti kare.
49 Eu estava com vocês todos os dias, ensinando no pátio do Templo, e vocês não me prenderam. Mas isso está acontecendo para se cumprir o que as
50 Jesu gerudu ene kwian Jesu dolla ulita ole gire kwian geru jwannga Jesuge ulita jo kige, ama ulita Jesu chugu ngwadi boi daga ngwale gballa.
50 Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
51 Jesu gale Jesu dbajo gire kirogwa onbre biale gdaite kledu chage Jesu nate mo bliaba manta alinske, guardia donga tadu kirogwa e gakalin kaire dbale skage ule Jesu ole, kirogwa mantalla skatu guardia donga kote kirogwa kigedu taglale, guardia donga me ñadu kirogwa gai.
51 Um jovem, enrolado num lençol, seguia Jesus. Alguns tentaram prendê-lo,
52 — ausente —
52 mas ele largou o lençol e fugiu nu.
53 Guardia donga ulita Jesu du kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ma kweri ullage. U ege kwian israelita chugagwalla na ulita kledu mo litaba, kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla na ulita kaire kwian israelita chugagwalla juma ulita kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti ulita, kwian e ulita kledu mo litaba Jesu manade ngwange.
53 Em seguida, levaram Jesus até a casa do Grande Sacerdote , onde estavam reunidos os chefes dos sacerdotes, alguns líderes dos judeus e alguns mestres da Lei.
54 Pedro jo chage gwage bate Jesu nate jo chke chege goga kodi uge kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ma kweri ullage, ne ngwadi Pedro toidu dba ule guardia u gerungwa Chube ole mananga ngle ole, Pedro chegu jita ngwachuge ule kwian e ulita ole.
54 Pedro seguiu Jesus de longe e entrou no pátio da casa do Grande Sacerdote. Ele sentou-se perto do fogo, com os guardas, para se esquentar.
55 Kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita, kaire kwian israelita chugagwalla kweri na ulita kle mo litaba u ege jennga Jesudi, ama ulita kledu kwian jinade gerule ngwale Jesu dollale Jesu gbagda jiske, ene kwian israelita chugagwalla e ulita ñage Jesu gwangeda Jesu agedu gweale gdale. Kwian tanre chiu chugagwalla ulita mo litaba ngwadi geru gweale jinade ngwale Jesu dollale, agwa kwian gerunga ngwale ulita kledu gerule nganake, me kledu gerule salengwli Jesu dollale Jesu gbagda jiske, malen kwian chugagwalla ulita me ñadu Jesu gbe jiske Jesu gwangeda geru ngwale e giti.
55 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando encontrar alguma acusação contra Jesus a fim de o condenarem à morte. Mas não conseguiram nenhuma.
56 — ausente —
56 Muitos diziam mentiras contra ele, mas as suas histórias não combinavam umas com as outras.
57 Bdagli kwian gweale ta me no ole gerudu Jesudi kwian chugagwalla gwa giti: —Cha ulita Jesu keruchugu gerule ene: “Cha be u ai gerungwa Chube ole kwian nu dodaba skiendba ulita, gire chui gbamaire alin cha be u gbeni naskuni no biale agwa u jagere mi joge dodaba kwian giti, cha agali be u e dodade.” Cha Jesu keruchugu sole ngwale ene, ama gerudu giti chage suge ama kle mo gbe kweri Chube kare, Chube alin allabi ñage age ene Jesu gerudu kare.
57 Alguns se levantaram e acusaram Jesus com mentiras. Eles diziam:
58 — ausente —
58 — Nós ouvimos quando ele disse: “Vou destruir este Templo que foi construído por seres humanos e, em três dias, levantarei outro que não será construído por seres humanos.”
59 Kwian gweale gerudu ene Jesu dollale kaire kwian na gerudu Jesu gerua e amaña giti agwa kwian e gerudu nganake, kwian ulita me gerudu salengwli Jesu gerua e amaña giti.
59 Mesmo assim as suas histórias não combinavam umas com as outras.
60 Kwian gerunga Chube ole chugagwalla ma kweri ama kwian e ulita keruchugu gerule Jesu dollale gire ama chku gdate kwian israelita chugagwalla na ulita gwa giti, ama geru kadu Jesuge: —¿Mineade ba me kle jainnga gerule mo giti kwian kalen? Kwian tanre kle gerule ba dollale, ¿ama ulita kle gerule ulia ba giti o me?
60 Aí o Grande Sacerdote se levantou no meio de todos e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender dessa acusação?
61 Kwian gerunga Chube ole ma kweri gerudu ene Jesuge agwa Jesu me jaindunga dale, Jesu chegu kamne. Kwian gerunga Chube ole chugagwalla ma kweri gerudu nakwaite Jesu ole: —Cha geru kade bage, ba jainnga ulia cha kalen, ¿ulia ba Cristo Chube Kirolla? ¿Chube nu ba kagaba nga dba ai giti kwian alin o me?
61 Mas Jesus ficou calado e não respondeu nada. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Você é o
62 Jesu jaindunga: —Ima, cha amaña ba ulita kle gerule kare, cha Chube Kirolla. Chube kira molen ulita, ama cha kagu kwian kare nga dba ai giti, chui be chke gire ba ulita be gwage chadi toiba dba Chube ko taingwli giti nga ngaña giti kwian ulita Chugagwallale, kaire bdagli cha be chieni bogakwaske nga ngaña giti ba ulita gwa giti.
62 Jesus respondeu:
63 Kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ma kweri Jesu keruchugu gerule ene gire ama skochiu Jesu gerudu giti, ta skochie ene ole ama ñometra modige gagunga, ama gerudu kwian chugagwalla na ulita ole Jesu giti: —Ba ulita onbre ai keruchugu gerule ama Chube Kirolla Chube nu ama kagaba. Ama kle gerule ene mo giti, ama kle gerule Chube dollale. Ama kle mo gbe jiske agali ama kle gerule giti malen che me kwian jinade dare gerule amadi ama gbagda jiske. ¿Ba ulita tañachuge mine ama giti? ¿Che age mine ama ole? Kwian chugagwalla mo litaba ole ulita jaindunga: —Ama jiske tanre ulia, ama jogedaleda ama gerudu Chube dollale kbiale, che ama gwangeda.
63 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Não precisamos mais de testemunhas!
64 — ausente —
64 Vocês ouviram esta blasfêmia contra Deus! Então, o que resolvem? Todos estavam contra Jesus e aí o condenaram à morte.
65 Kwian chugagwalla ulita gerudu ene gire ama gweale jolo tku Jesudi, kaire kwian Jesu gwagwa gatuda ñomedrega giti, ene Jesu me chegu ten kwiandi, kwian Jesu batu obere gire geru kadu Jesuge: —Gerule cha ole, ¿chema kle ba bate? Ama ulita kledu kidere ene Jesudi, kaire guardia u gerungwa Chube ole mananga ulita Jesu batu obere agedu dagale Jesu ole tanre me no.
65 Então alguns começaram a cuspir nele. Cobriam o rosto dele, davam bofetadas nele e perguntavam: — Quem foi que bateu em você? Adivinhe! E também os guardas o pegaram e lhe deram bofetadas.
66 Jesu kle boi ene gwa kwian gerunga Chube ole chugagwalla ma kweri ullage, gire Pedro kledu manade goga jita ngwachuge. Muinga gdaite lle boanga chugagwalla ma kweri alin chku eni,
66 Pedro ainda estava lá embaixo no pátio, quando apareceu uma das empregadas do Grande Sacerdote .
67 ama gwagedu Pedrodi toiba dba jita ngwachuge, gire muinga chegu gwage tanre Pedrodi, ama gerudu Pedro ole: Pedro kle goga jita ngwachuge —Ba kaire kledu chage ule Jesu una Nazaremu ole.
67 Ela viu Pedro se esquentando perto do fogo, olhou bem para ele e disse: — Você também estava com Jesus de Nazaré.
68 Pedro gerudu: —Me dale, cha me ama uñe dale, ni uñale chage ba kle llema geruade cha ole. Pedro gerudu ene muinga kalen gire Pedro jo manade ugakage, gire antalan ngwanedu.
68 Mas ele negou, dizendo: — Eu não o conheço. Não sei do que é que você está falando. E saiu para o corredor. Naquele momento, o galo cantou.
69 Muinga lle boanga chugagwalla alin chegu gwage tanre Pedrodi, gerudu kwian na ulita kledu eni ole Pedro giti: —Onbre ai ulia kledu chage ule Jesu ole.
69 Quando a empregada viu Pedro ali, começou a dizer aos que estavam perto: — Este homem é um deles.
70 Pedro gerudu nakwaite: —Me dale, cha me kwian e uñe. Bigire kwian na ulita kledu ne ngwadi gerudu Pedroge: —Kwian mneite chagedu Jesu ole diali, suge chage ulia ulia ba kwian ene gdaite. Uñale chage ba kwian nga Galileamu.
70 Mas ele negou outra vez. Pouco depois, as pessoas que estavam ali disseram de novo a Pedro: — Não há dúvida de que você é um deles, pois você também é da Galileia.
71 Pedro kwian keruchugu gerule ene gire ama ta skochiu tanre e gdale, ama gerudu: —Cha gerule ulia ulia ba ulita ole Chube gwa giti, cha me kwian onbre e ba kle gerule giti uñe. Cha me kle gerule ulia ba ole, gire ene Chube ñage cha gbe ji chuge tanre e gdale.
71 Aí Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem de quem vocês estão falando! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade!
72 Pedro gerudu ene gire sugetibi allabi antalan ngwanedu bitabokedale, blikare Pedro tachku Jesu gerudu giti ama ole ngeru: “Antalan bebi ngwane bitabokedale gire ba agali be gerule bitamai kwian na ole ba me cha uñe.” Pedro tachku Jesu gerudu ene giti gire Pedro olidu tanre tanre ama gerudu Jesu dollale giti.
72 Naquele instante o galo cantou pela segunda vez, e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante duas vezes, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro caiu em si e começou a chorar.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.