Lucas 22
Sfanta Biblie (RON_BAYASH) vs ACF
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 Are apropi Pasha, kari are elši ză dă blagdan dă pita făr dă kvas.
1 Estava, pois, perto a festa dos pães ázimos, chamada a páscoa.
2 Mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije planărze kum ar puće să amori pă Isus ali alor lji are frikă dă lumi.
2 E os principais dos sacerdotes, e os escribas, andavam procurando como o matariam; porque temiam o povo.
3 Atunšje Sotona u tunat ăm Juda Iskariot, kari are unu dăm dvanaest (12) apostola.
3 Entrou, porém, Satanás em Judas, que tinha por sobrenome Iscariotes, o qual era do número dos doze.
4 Jăl u mers šă su ligizit ku mar popur šă ku stražari dă Hram kum ar puće să ăl izdalaskă pă Isus.
4 E foi, e falou com os principais dos sacerdotes, e com os capitães, de como lho entregaria;
5 Jej asre făloš dă aje šă sor ligizit ku Juda să ăj đe banj.
5 Os quais se alegraram, e convieram em lhe dar dinheiro.
6 Juda su ligizit šă atunšje su ujtat dă prilikă să ăl izdalaskă pă jăl afară pă askuns făr dă lumi.
6 E ele concordou; e buscava oportunidade para lho entregar sem alvoroço.
7 Zuva dă Pita făr dă kvas, u vinjit pă kalji birkuca pă Pashă a aje trăbuje să fijă žrtvovalită.
7 Chegou, porém, o dia dos ázimos, em que importava sacrificar a páscoa.
8 Aša Isus u mănat pă Petar šă pă Ivan šă lju zăs: “Dušjec šă pripremilec večera dă Pashă păntru noj să mănkănj.”
8 E mandou a Pedro e a João, dizendo: Ide, preparai-nos a páscoa, para que a comamos.
9 Jej lor ăntribat pă jăl: “Hunđi gănđešć să pripremilenj?”
9 E eles lhe perguntaram: Onde queres que a preparemos?
10 Jăl lju zăs alor: “Punjec ureći, kum vinjec ăm varuš, voj ac afla pă om kari dušji mari bukal dă apă. Sljedilecăl păn la kasa hunđi meržji.
10 E ele lhes disse: Eis que, quando entrardes na cidade, encontrareis um homem, levando um cântaro de água; segui-o até à casa em que ele entrar.
11 Atunšje zăšjec lu kapu dă kasă: ‘Učitelju ăntrabă, Hunđi ăj soba ăm kari pot mănka večera dă Pashă ku učenici amej?’
11 E direis ao pai de família da casa: O Mestre te diz: Onde está o aposento em que hei de comer a páscoa com os meus discípulos?
12 Jăl cu arăta atunšje soba sus pă kat mari šă opremilită ku kutotu. Făšjec pripremurlje akulo.”
12 Então ele vos mostrará um grande cenáculo mobilado; aí fazei preparativos.
13 Aša jej ur mers šă ur aflat stvarurlje kum Isus ljor zăs, šă jej ur făkut priprema dă večera pă Pashă.
13 E, indo eles, acharam como lhes havia sido dito; e prepararam a páscoa.
14 Kănd u vinjit vreme să mănăšji una, Isus šu lot lok la masă, šă ku jăl asre dvanaest (12) apostolur.
14 E, chegada a hora, pôs-se à mesa, e com ele os doze apóstolos.
15 Jăl u zăs: “Ju am avut mari vojă să am večera dă Pashă ku voj majnti dă šje uj patali ku morče.
15 E disse-lhes: Desejei muito comer convosco esta páscoa, antes que padeça;
16 Ju vă zăk kă nikad maj mult nu uj mănka večera dă Pasha majnti dă šje nu su ispunuli ăm kraljevstva lu Dimizov.”
16 Porque vos digo que não a comerei mais até que ela se cumpra no reino de Deus.
17 Atunšje u lot kljištaru ku vin šă u dat hvală alu Dimizov, šă u zăs: “Loc asta šă ămpărcăc ăntri voj.
17 E, tomando o cálice, e havendo dado graças, disse: Tomai-o, e reparti-o entre vós;
18 Ăm napoj, ju vă zăk, ju noj be dă plodu dă strugur păn šje no vinji kraljevstva lu Dimizov.”
18 Porque vos digo que já não beberei do fruto da vide, até que venha o reino de Deus.
19 Isus u lot pita, šă u dat hvală alu Dimizov, u rupt ăm dovă šă u dat la učenici aluj šă u zăs: “Asta ăj tela ame, kari u fost dată păntru voj. Făšjec asta ăm ăngănđală dă minji.”
19 E, tomando o pão, e havendo dado graças, partiu-o, e deu-lho, dizendo: Isto é o meu corpo, que por vós é dado; fazei isto em memória de mim.
20 Šă isto aša dă pă mănkari, jăl u lot kljištaru dăm kari toc ur be šă u zăs: “Asta kljištar ăj novi zavjet ăm sănžilje amnjov, kari ăj vărsat păntru voj.
20 Semelhantemente, tomou o cálice, depois da ceia, dizendo: Este cálice é o novo testamento no meu sangue, que é derramado por vós.
21 Ujtăcăvă kă izdajica ame ăj la masă apropi dă minji!
21 Mas eis que a mão do que me trai está comigo à mesa.
22 Ju Fišjoru Omuluj uj muri kă aša are skris ăm nenći ali jao lu omula kari mu izdalit!”
22 E, na verdade, o Filho do homem vai segundo o que está determinado; mas ai daquele homem por quem é traído!
23 Pă aje jej sor apukat să să ăntrebi una pă alt kari ar fašji aje.
23 E começaram a perguntar entre si qual deles seria o que havia de fazer isto.
24 Isto aša su apukat apostoli unu svat ăntri jej, ka šjinji ar trăbuji să fijă maj mari ăntră jej.
24 E houve também entre eles contenda, sobre qual deles parecia ser o maior.
25 Aša Isus u zăs: “Kraljevi dă asta svet vladalešći ku narodu pă koristu alor šă ari pučeri pă jej, šă jej săngur zăšji kă fašji benji.
25 E ele lhes disse: Os reis dos gentios dominam sobre eles, e os que têm autoridade sobre eles são chamados benfeitores.
26 Ali nu ăj aša ku voj! Lasăc pă maj mari dăm voj să fijă hăl maj ponizni, a hăl maj bătărn ka sluga.
26 Mas não sereis vós assim; antes o maior entre vós seja como o menor; e quem governa como quem serve.
27 Aku šjinji ăj maj mari, gostu la masă ili poslužitelju kari ăj sluga? Hăl kari ăj la masă da nu? Ali ujtăći, ju mes ajišje ku voj ali ka sluga avostru.
27 Pois qual é maior: quem está à mesa, ou quem serve? Porventura não é quem está à mesa? Eu, porém, entre vós sou como aquele que serve.
28 Voj ac rămas ku minji păm ănšjirkalurlje amelji.
28 E vós sois os que tendes permanecido comigo nas minhas tentações.
29 Kum mu dat Tata amnjov kraljevstva mijă, aša isto, ju voj da avovă,
29 E eu vos destino o reino, como meu Pai mo destinou,
30 pravo să mănkăc šă să bijec la masa ame ăm kraljevstva ame, šă să šăđec pă prijestolje, să sudulec pă dvanaest plemurlje dă Izrael.”
30 Para que comais e bebais à minha mesa no meu reino, e vos assenteis sobre tronos, julgando as doze tribos de Israel.
31 Isus u zăs: “Šă tu Šimun, Šimun, punji ureći! Sotona u šjirut dopuštenje să vă iskušulaskă ka pă pšenică ăm sito.
31 Disse também o Senhor: Simão, Simão, eis que Satanás vos pediu para vos cirandar como trigo;
32 Ali ju mam arugat păntru činji, dă ănkriđala ata să nu kadă. Šă tu trăbă să ămbălurec ăm vjeră pă fraci atej kănd vij ăm napoj la minji.”
32 Mas eu roguei por ti, para que a tua fé não desfaleça; e tu, quando te converteres, confirma teus irmãos.
33 Petar u zăs: “Domnje ju mes spreman să mă duk ăm čemică šă să mor ku činji!”
33 E ele lhe disse: Senhor, estou pronto a ir contigo até à prisão e à morte.
34 Isus u ăntors vorba: “Lasă mă să ac zăk kă kukošu no kukuruzu astăs majnti dă šje tu mi tăgădi ăm tri răndur kă nu mă kunošć.”
34 Mas ele disse: Digo-te, Pedro, que não cantará hoje o galo antes que três vezes negues que me conheces.
35 Isus jară lju ăntribat: “Kănd vam mănat afară făr dă đibularuš šă făr dă tăšč, ili cipiliš, arec ăm šjeva ka potreba?” Jej u zăs: “Nu.”
35 E disse-lhes: Quando vos mandei sem bolsa, alforje, ou alparcas, faltou-vos porventura alguma coisa? Eles responderam: Nada.
36 Ali jăl u svătit: “Maj mejnkulo, dakă avec đibularuš jec ku voj, šă isto aša šă taška šă dakă nu aj mač vinđi šubac šă kumpără mač.
36 Disse-lhes pois: Mas agora, aquele que tiver bolsa, tome-a, como também o alforje; e, o que não tem espada, venda a sua capa e compre-a;
37 Kă sigurno trăbă să să ispunulaskă šje are skris dă minji, anume: ‘Jăl are smatralit dă zločinac’–isto šje u zăs proroci dă minji trăbă să să ispunulaskă.”
37 Porquanto vos digo que importa que em mim se cumpra aquilo que está escrito: E com os malfeitores foi contado. Porque o que está escrito de mim terá cumprimento.
38 Atunšje jej ur zăs: “Ujtăći Domnje, noj avenj doj mačur.” Jăl u ăntors vorba: “Aku ăj dăstul ku asta svat.”
38 E eles disseram: Senhor, eis aqui duas espadas. E ele lhes disse: Basta.
39 Isus u mers aku la Planina dă maslinur, kum ave jăl običaj să fakă, šă učenici aluj ur vinjit ku jăl.
39 E, saindo, foi, como costumava, para o Monte das Oliveiras; e também os seus discípulos o seguiram.
40 Kănd u vinjit jăl pă lok, jăl u zăs alor: “Arugăcăvă dă aje să nu kăđec ăm kušnjă!”
40 E quando chegou àquele lugar, disse-lhes: Orai, para que não entreis em tentação.
41 Jăl su maknulit ăndărăt dă la jej aša dă parči ka kum aj vărlji petră, šă u kăzut pă đinuc, šă să aruga.
41 E apartou-se deles cerca de um tiro de pedra; e, pondo-se de joelhos, orava,
42 Jăl u zăs: “Tata, dakă tu gănđešć je kljištarusta dă patnjă dă la minji! Jară nu fijă ame vojă mar ata fijă făkută!”
42 Dizendo: Pai, se queres, passa de mim este cálice; todavia não se faça a minha vontade, mas a tua.
43 Atunšje anđalu dăm nor u vinjit šă lu ămbălurit pă jăl.
43 E apareceu-lhe um anjo do céu, que o fortalecia.
44 Kum are ăm mari mukur jăl šă maj tari să aruga. Šă znoju aluj su făkut ăm kapljicur, dă sănži kura pă pămănt.
44 E, posto em agonia, orava mais intensamente. E o seu suor tornou-se como grandes gotas de sangue, que corriam até ao chão.
45 Atunšje Isus su skulat dăm aruguminći šă u mers ăm napoj la apostoli aluj. Jăl lju aflat kum să kulka činjic dă žalji.
45 E, levantando-se da oração, veio para os seus discípulos, e achou-os dormindo de tristeza.
46 Aša jăl lju zăs: “Adăšje vă kulkăc? Skulăcăvă šă arugăcăvă să nu kăđec ăm kušnjă!”
46 E disse-lhes: Por que estais dormindo? Levantai-vos, e orai, para que não entreis em tentação.
47 Isus inka svite kănd ur vinjit mulc ominj. Jej ur vinjit dă pă jăl. Unu dăm jej are šă Juda unu dăm dvanaest (12) apostolur. Jăl u vinjit dă apropi la Isus šă lu surutat ăm ubraz.
47 E, estando ele ainda a falar, surgiu uma multidão; e um dos doze, que se chamava Judas, ia adiante dela, e chegou-se a Jesus para o beijar.
48 Ali Isus ju zăs aluj: “Juda, izdalešć pă minji, Fišjoru alu Omuluj, ku surutala?”
48 E Jesus lhe disse: Judas, com um beijo trais o Filho do homem?
49 Apostoli kănd u văzut šje su dogodulit jej ur ăntribat: “Domnu, să nji băčenj ku mačurlje?”
49 E, vendo os que estavam com ele o que ia suceder, disseram-lhe: Senhor, feriremos à espada?
50 Šă unu dăm jej u luvit ku maču pă sluga lu popa mari, šă ju tijet ureče.
50 E um deles feriu o servo do sumo sacerdote, e cortou-lhe a orelha direita.
51 Isus u zăs: “Dăstul, nu maj vă băčec!” Jăl u pus măna pă ureći šă lu iscjelilit.
51 E, respondendo Jesus, disse: Deixai-os; basta. E, tocando-lhe a orelha, o curou.
52 Atunšje Isus u zăs lu mar popur šă lu straža dă Hram, šă lu bătărnji kari ur vinjit afară protiv dă jăl: “Ac vinjit ku mačur šă ku palicur ka pă buntovnik?
52 E disse Jesus aos principais dos sacerdotes, e capitães do templo, e anciãos, que tinham ido contra ele: Saístes, como a um salteador, com espadas e varapaus?
53 Nikad nac răđikat njiš žježijtu protiv dă minji kănd arem ku voj ăm totă ză ăm Hram. Ali aku ăj vreme avostră šă să vladalaskă tama.”
53 Tenho estado todos os dias convosco no templo, e não estendestes as mãos contra mim, mas esta é a vossa hora e o poder das trevas.
54 Atunšje jej lor apukat pă Isus, lor dus ăndărăt šă lor dus la kasa la maj mari popă. Petar sljedile pă dăparči.
54 Então, prendendo-o, o levaram, e o puseram em casa do sumo sacerdote. E Pedro seguia-o de longe.
55 Fok ur făkut ăm sredina dă udvar, šă kum šăđe lume akulo, Petar u vinjit ăntri jej.
55 E, havendo-se acendido fogo no meio do pátio, estando todos sentados, assentou-se Pedro entre eles.
56 Una tănără sluškinja lu văzut kă šađi ăm lumina dă fok, u mucăt pă jăl tari šă u zăs dă pă aje: “Omusta are ku jăl isto.”
56 E como certa criada, vendo-o estar assentado ao fogo, pusesse os olhos nele, disse: Este também estava com ele.
57 Ali jăl u tăgădit šă u zăs: “Nu, ju nu mes. Ju nu ăl kunosk pă jăl!”
57 Porém, ele negou-o, dizendo: Mulher, não o conheço.
58 Nu mult dă pă aje altu om lu văzut šă u zăs: “Spunji! Tu ješć unu dăm jej!” Ali Petar u ăntors vorba: “Ju nu mes!”
58 E, um pouco depois, vendo-o outro, disse: Tu és também deles. Mas Pedro disse: Homem, não sou.
59 Hunđiva unu šas dă pă aje altu om uporno tvrdăle: “Sigurno, asta om are ku jăl, kă jăl ăj Galilejac!”
59 E, passada quase uma hora, um outro afirmava, dizendo: Também este verdadeiramente estava com ele, pois também é galileu.
60 Ali Petar u zăs: “Ju nu šćuv dă šje svitešć!” Šă točno atunšje kănd inka svite, kukošu u kukuruzăt.
60 E Pedro disse: Homem, não sei o que dizes. E logo, estando ele ainda a falar, cantou o galo.
61 Domnu su ăntors šă su ujtat pă Petar. Šă vorbilje lu Domnuluj ur vinjit ăm napoj la Petar, kum u zăs jăl: “Majnti dă šje kukošu u kukuruză astăs tu mi tăgădi pă minji ăm tri răndur.”
61 E, virando-se o Senhor, olhou para Pedro, e Pedro lembrou-se da palavra do Senhor, como lhe havia dito: Antes que o galo cante hoje, me negarás três vezes.
62 Šă Petar u mers afară šă plăngănt tari.
62 E, saindo Pedro para fora, chorou amargamente.
63 Ominji kari ăl păze pă Isus ăš făšje šjuf dăm jăl šă ăl băče.
63 E os homens que detinham Jesus zombavam dele, ferindo-o.
64 Jej ur pus fljancă pă oč, ăl luve ăm ubraz šă să akăca dă jăl: “Ajde prorokulešći! Spunji nji šjinji ču luvit ăm ubraz?”
64 E, vendando-lhe os olhos, feriam-no no rosto, e perguntavam-lhe, dizendo: Profetiza, quem é que te feriu?
65 Šă jej alu Isus ur zăs maj mulći urăči vorbi.
65 E outras muitas coisas diziam contra ele, blasfemando.
66 Dă răkori ăm alta ză, bătărnji, una ku mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije, ur adus pă Isus ăm nenće dă sudu alor.
66 E logo que foi dia ajuntaram-se os anciãos do povo, e os principais dos sacerdotes e os escribas, e o conduziram ao seu concílio, e lhe perguntaram:
67 Jej ur zăs: “Spunjinji dakă ješć tu Krist.” Jăl u ăntors vorba: “Să vă spuj nu mac ănkređi,
67 És tu o Cristo? Dize-no-lo. Ele replicou: Se vo-lo disser, não o crereis;
68 šă să vă ăntreb pă voj dă Krist, voj nu ac ăntoršji vorba.
68 E também, se vos perguntar, não me respondereis, nem me soltareis.
69 Aku maj menkulo ju, Fišjoru alu Omuluj, uj fi ăm pučeri pă desna parći dă măna lu Dimizov.”
69 Desde agora o Filho do homem se assentará à direita do poder de Deus.
70 Šă jej toc ur zăs, “Atunšje tu ješć Fišjoru alu Dimizov?” Šă jăl u ăntors vorba: “Da baš kum zăšjec! Ju mes!”
70 E disseram todos: Logo, és tu o Filho de Deus? E ele lhes disse: Vós dizeis que eu sou.
71 Atunšje jej or zăs: “Šefălj dokazur maj mult nji trăbujă? Noj săngur anj auzăt dăm gura aluj!”
71 Então disseram: De que mais testemunho necessitamos? pois nós mesmos o ouvimos da sua boca.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.