João 9

Diospa shimi (QVZNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Chihuasha chimanda llucshisha riushcai Jesus ricura shuc puyuñahui pagaric runata.
1 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem cego de nascença.
2 Paihua runaguna Jesusta tapunaura, Imahuata cai runaga puyuñahui pagarira señor, pihua juchamandata. Paihua yayaguna juchata rashcamandachu chasna saquirira, mana ashaga paihua quiquin juchamandachu chasna pagarira.
2 E os seus discípulos perguntaram: — Mestre, quem pecou para que este homem nascesse cego? Ele ou os pais dele?
3 Chasna nisha tapucpi Jesus paigunata cutipara, Cai runas ni paihua yayagunas mana juchata rashcamandachu casna tucura, randi Yaya Dios paihua ushaita cai runaibi ricuchingahuami casna tucura.
3 Jesus respondeu:
4 Chasna acpiga chara punzha agllaitami tucui ñucata cachamuc Yaya ranagunatami rana anchi. Ñáa tuta shamuunmi mana pihuas tarabaibacchu tucunga.
4 É necessário que façamos as obras daquele que me enviou enquanto é dia; a noite vem, quando ninguém pode trabalhar.
5 Ñáuca chara cai pachai aushcaiga runagunata punzhayachic bilacuinta mani.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
6 Jesus casna rimashcahuasha tiucasha, allpata turuyachisha llutara chi puyuñahui runahua ñahuibi.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu na terra, fez lama com a saliva e com a lama untou os olhos do cego.
7 Chasna llutashcahuasha chi runata nira, Risha maillarigri Siloe nishca yacu pugruibi nira. (“Siloe” nishaga paiguna shimibi Dios Cachamushca nin). Chi runa risha maillarishcahuasha ña ricuc tucusha cutillata shamura.
7 Então disse ao cego: Siloé quer dizer “Enviado”. O cego foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Ñáa paihua huasi mayanbi causac runaguna, chasnallata cullquita pai tapusha puric acta ricuc runagunas paigunapura cuintanacuunaura, Caiga manachu an chi cullquita tapusha tiyac runaga nisha.
8 Então os vizinhos e os que antes o conheciam de vista, como mendigo, perguntavam: — Não é este o que ficava sentado pedindo esmolas?
9 Shuccuna ninaura, Indá chi runallatami an. Randi shuccunaga ninaura, Mana, chi runashinallata ricuric ashallata mana paichan. Randi chi janbiric runaga nira, Indá ñucallata mani.
9 Uns diziam: — É ele. Outros: — Não, mas se parece com ele. O homem dizia: — Sou eu.
10 Chasna pai amullata nicpi tapunaura, Imasata cunanga ña ricuc angui.
10 Então lhe perguntaram: — Como foram abertos os seus olhos?
11 Chi runa casna cuintara, Chi Jesus nishca runami ansa turuta rasha ñuca ñahuibi llutashami nihuara Siloe nishca yacu pugruma risha maillarigri. Ñáuca risha maillarishcai ña ricuc tucurani.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez lama, passou nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave-se.” Então fui, lavei-me e estou vendo.
12 Chasna cuintacpimi tapunaura, Cunanga maibitaun chi runaga. Pairandi, Mana yachanichu nira.
12 Eles perguntaram: — Onde está ele? Respondeu: — Não sei.
13 — ausente —
13 Levaram aos fariseus aquele que antes era cego.
14 — ausente —
14 E era sábado o dia em que Jesus fez a lama e lhe abriu os olhos.
15 Fariseoguna paita tapunaura, Imasata cunanga ña ricunata ushangui. Chi janbiric runa cutipara, Paimi turuta ñuca ñahuibi llutahuara, chihuasha ñuca ñahuita maillarirani, ña cunanga ricuni.
15 Então os fariseus lhe perguntaram outra vez como podia ver. Ele respondeu: — Ele pôs lama sobre os meus olhos, lavei-me e estou vendo.
16 Maican fariseoguna ninaura, Caita rac runaga samana punzhata mana balichisha tarabashcamandami mana Diosmanda runachan.
16 Por isso, alguns dos fariseus diziam: — Esse homem não é de Deus, porque não guarda o sábado. Mas outros diziam: — Como pode um homem pecador fazer sinais como estes? E houve divisão entre eles.
17 Cutillata tapunaura chi puyuñahui janbiric runata, Canda casna janbic runamanda canga imasata ningui. Pai randi cutipara, Dios rimashcata pasachic runa man ninimi.
17 De novo perguntaram ao cego: — O que você diz a respeito dele, uma vez que lhe abriu os olhos? Ele respondeu: — É um profeta.
18 Israel amugunaga chi runa ñaupa puyuñahui ac cunan ña janbirisha ali ñahuiyuc ashcataga mana quirinata munanaurachu. Chiraicumi paihua yayagunata cayachisha
18 Os judeus não acreditaram que ele tinha sido cego e que agora podia ver, enquanto não chamaram os pais dele
19 paigunata tapunaura, Caiga canguna churichan, sirtuchu puyuñahui pagaric ara, chasna ashaga imasata cunanga ña ricunata ushan.
19 e lhes perguntaram: — É este o filho de vocês, que vocês dizem que nasceu cego? Como é que agora ele está vendo?
20 Chi janbiricpa runahua yayaguna cutipanaura, Sirtu yachanchimi cai ñucanchi churi puyuñahui pagaric ara.
20 Então os pais responderam: — Sabemos que este é o nosso filho e que nasceu cego,
21 Randi mana yachanchichu imasata cunanga ricuc tucushcata, pi paita janbishcatahuas mana yachanchichu. Paillatata tapuichi ña rucu man, paillatami imasna actahuas cuintanga.
21 mas não sabemos como agora está vendo. E também não sabemos quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele, pois já tem idade e poderá falar por si mesmo.
22 Chi janbiric runahua yayagunaga manzharishallami chasna ninaura. Israel amugunaga paigunapuralla yuyarishca anaura casna nisha, maican runatas Jesusca Dios cachashca Cristo nishca quishpichic man nisha rimac runataga ñucanchi tandarina huasimanda llucshichisha cachangahua nisha yuyarinaura.
22 Os pais dele disseram isso porque estavam com medo dos judeus, pois estes já tinham combinado que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Chasna manzharishcamandami paihua yayaguna ninaura paillatata tapuichi ña rucu man nishaga.
23 Foi por isso que os pais dele disseram: “Ele já tem idade e poderá falar por si mesmo.”
24 Fariseoguna chi runata cutillata cayasha ninaura, Cunanga Diospa ñaupacpi sirtuta ñucanchita cuintai. Ñáucanchiga yachanchimi chi runa juchayuc runa ashcataga. Imata ningui can.
24 Então chamaram, pela segunda vez, o homem que tinha sido cego e lhe disseram: — Diga a verdade diante de Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Rimacpi chi janbiric runa cutipara, Chi runataga mana yachanichu pai juchayuc actas, mana juchayuc actas. Ñáuca yachanimi ñaupaga puyuñahui ashcata cunanga ricuc ani.
25 Ele respondeu: — Se é pecador, não sei. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo.
26 Cutillata tapunaura, Imatata raitucurangui, imasata rara camba ñahuita janbingahuaca.
26 Perguntaram-lhe outra vez: — O que ele fez a você? Como lhe abriu os olhos?
27 Chi runa cutipasha nira, Ñáa cangunata ñaupata rimaranimi randi mana uyahuaranguichichu, imahuata cuti cuti rimanataga munanguichi. Cangunahuaschu paita catishun ninguichi.
27 Ele respondeu: — Já lhes disse, mas vocês não ouviram. Por que querem ouvir outra vez? Por acaso vocês também querem se tornar discípulos dele?
28 Casna chi runa nicpi fariseoguna piñasha camisha ninaura, Canga chi runatami catic angui, randi ñucanchiga Moises mandashcagunatami caticcuna anchi.
28 Então o insultaram e lhe disseram: — Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés.
29 Dios Moisesta rimashcataga yachanchimi, randi chi runa maimanda pai shamushcatahuas mana yachanchichu.
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas este nem sabemos de onde é.
30 Chi janbiric runa cutipara, Sirtupacha caiga manzhanayacta man, canguna pai maimanda shamucta mana yachagllaita randi ñucataga janbisha ricucta rahuashca.
30 O homem respondeu: — É estranho que vocês não saibam de onde ele é, mas ele me abriu os olhos.
31 Sirtutami yachanchi Diosca juchayuc runagunataga mana uyacchan, randi paita alabasha pai munashcata raccunallatami uyan.
31 Sabemos que Deus não atende a pecadores. Pelo contrário, se alguém teme a Deus e pratica a sua vontade, a este atende.
32 Mana ima uraspas uyashcanchichu maicanbas shuc puyuñahui pagaric runata janbishcataga.
32 Desde que o mundo existe, jamais se ouviu que alguém tenha aberto os olhos a um cego de nascença.
33 Cai runa mana Diosmanda shamushca ashaga mana imatahuas ranata ushanmachara nisha chi janbiric runa nira.
33 Se este homem não fosse de Deus, não poderia ter feito nada.
34 Chi fariseoguna randi ninaura, Can juchasapa runa pagaric ashallatachu ñucanchitaga yachachinata munanguiya. Chasna nishcahuasha chi israel tandarina huasimanda chi runata llucshichisha callpachinaura.
34 Mas eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e quer nos ensinar? E o expulsaram.
35 Chi janbiric runata fariseoguna callpachishcata Jesus yachasha, paita tupagrishcai tapura, Quiringuichu canga Runa Tucuctaga.
35 Jesus ouviu que eles tinham expulsado o homem. Ao encontrá-lo, perguntou:
36 Chi runa cutipara, Cuintahuai señor, pi tan chi runaga ñuca paita quiringahua.
36 Ele respondeu: — Quem é, Senhor, para que eu creia nele?
37 Nicpi Jesus nira, Ñáa paita ricushcanguimi, ñuca mani canhuan cunan cuintanacuc.
37 E Jesus lhe disse:
38 Caita uyasha chi runa Jesuspa ñaupacpi cungurisha nira, Quirinimi señor.
38 Então ele afirmou: — Eu creio, Senhor! E o adorou.
39 Chihuasha Jesus nira, Ñáucaga runaguna imasna causashcatas ricuchingahuami cai pachama shamushcani. Chasna acpimi mana ricuccuinta ani niccunaga ricungaunami, randi ricuc ani niccunaga puyuñahuicuinta tucungaunami. Chiraicumi shamurani.
39 Jesus continuou: —
40 Jesus ña casna rimaushcata maican auc fariseoguna uyasha paita tapunaura, Ñáucanchihuas puyuñahui chanchi.
40 Alguns dos fariseus que estavam perto dele perguntaram-lhe: — Por acaso também nós somos cegos?
41 Jesus cutipasha nira, Puyuñahui canguna ashaga canguna juchagunamandaga mana culpata charinguichimachu. Randi canguna ricuc manchi nishcamandami culpayuc anguichi nira.
41 Jesus respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.