Lucas 1
El Nuevo Testamento en nahuatl de Tetelcingo (NHGNT) vs AAI
1 Meyactie tlöca ye oquenejque quejcuelusque sente tlapubelestle de noche inu sösantle que entre totzölö omochi.
1 Are Theophilus,
2 Inu tlateotitlanme oquejtaque inu sösantle ca imixtelolojua desde ca opie. Omochijque tlatequepanojque de Deus para tlanunutzasque inu nieca tlajtule, hua otiechpubelejque tejua.
2 Abisa hikikirum i sabuw iyab iti sawar matar matah yan hi’itin hio hinonowar i hikirum, naatu sabuw iyab iti tur isan hibow hibibinan i hio hinowar hikirum.
3 Hua naja onectiemo hua onecmat exactamente quiene omochi noche inu sösantle desde cuöc opie. Por inu onejcualejtac temetzmojcuelfelis ini nönca ömatl para tejuatzi, Teófilo, öque innochtie metzmoyectieniebelea.
3 Isan imih Theophilus o i gewas maiyow, ayu iti sawar himamatar isan kiruminamih anot, imih sawar no aneika anutitiy, sabuw ai babatiyih hai an abow gewas, naatu akubaitutur o isa iti a kikirum,
4 Ejqueu cuale tomojtelis tlin melöhuac de noche inu sösantle de tli ye ometzmomachtelejque.
4 saise o boro inaso’ob sawar iti etei o hibi’obaiyi i turobe.
5 Cuöc Herodes oyeya rey de tlöle de joriojte, oyeya sente teopexque itucö Zacarías. Yaja oyeya de inu grupo de teopexcötzetzi de Abías. Isohua de Zacarías itucö Elisabet. Yaja nuyejque oyeya de ixenöchpelhua de inu primiero teopexque Aarón.
5 Judea wanawanan Herod bi’aiwob ana maramaim, firis wabin Zechariah i Abaijah ana kou’ay wanawanan ma firis ana bowabow bowabow, naatu aawan Elizabeth ana tufuw an i Aaron ana rara’ane na tufuw.
6 Hua innehua oyejyeya yecteque para ca Deus, hua quechihuaya noche tli quemarcöroa inu mandamientos de Tlöcatzintle sin que quefaltörojque niontle.
6 Iti orot aawan hairi God matanamaim hai yawas i gewasin, God ana ofafar naatu ana tur etei hibosiyasiyar hibi’ufunun.
7 Amo quenpeaya inpelhua, ipampa Elizabet oyeya machura, hua innehua ye oyejyeya biebentzetzi.
7 Baise hairi natunatuh en hima hin hiregah hibabine, anayabin Elizabeth i a’arin.
8 — ausente —
8 Veya ta Jerusalem Tafaror Bar gagamin wanawanan firis ana bowabow isan matan fufur tebowabow na’atube, Zechariah ibo ana veya na tit Tafaror Bar wanawanan ana bowabow isan run.
9 — ausente —
9 Firis hai binanakwaramaim eo na’atube, gem kakafiyin tafanamaim fi’ufiu afunin isan hibi’arow Zechariah wabin tit, basit na Regah ana Tafaror Bar wanawanan run.
10 Hua meyac giente de puieblo oyejyeya queyöhuac omotlajtlötlajtejtaya ipa inu ura cuöc quexutlaltea cupale.
10 Naatu Tafaror Bar wanawanan fi’ufiu Zechariah ea’afun ana veya’amaim, sabuw etei i bar ufunane hibat hiyoyoyoban.
11 Hua omoniexte sente öngel de Tlöcatzintle ica Zacarías. Oijcataya ca imöyecmö ajtöl cöne motlölea cupale.
11 Regah ana tounamatar, gem kakafiyin tainin asukwafune fi’ufiu ea’afunimaim tit irerereb bat.
12 Hua oquetietzöbe Zacarías cuöc oquejtac, hua omomajte.
12 Zechariah tounamatar tit batabat itin yan hamu iwa’an ana bir ra’at,
13 Pero inu öngel oquelfe:
13 baise tounamatar eo, “Zechariah men inabir! God a yoyoban nowar. O aaw Elizabeth boro yan namatar naatu nataub kek orot nayai o wabin John iniwab.
14 Hua tepajpöques hua tecpeas pöquelestle, hua meyactie pajpöquesque cuöc yaja tlöcates.
14 Nati kek orot natutufuw ana veya o ya wanawanan boro yasisir kawasa awan nakaratan, na’atube sabuw moumurih maiyow auman boro hiniyasisir,
15 Porque yaja bieye iyes para ca Deus. Amo conis vino nimpor sidra. Tientas iyulo ca Espíritu Sönto desde cuöc iyes ijtecopa inöntzi.
15 anayabin Regah matanamaim i boro orot gagamin ta. Iti kek wine o harew fokarih men natom, naatu God Anunin Kakafiyin boro niwanasum auman nama’ama natufuw.
16 Hua meyactie de inu giente de Israel quenyulcuepas para ma tietocacö Tlöcatzintle inDeus de yejua.
16 I boro Israel sabuw maumurih na’in nabow hinamatabir maiye Regah hai God isan.
17 Pues yaja tlayecöntös delönte de yejuatzi Tlöcatzintle. Huölös ca checöhualestle san quiene inu tlayulepante Elías. Quenyulcuepas inyulo de tötajte para yesque cuale ca inpejpelhua, hua tli amo tlaneltocaneme quenyulcuepas para ma quematecö inu machestelestle de tli yecteque. Ejqueu quenpreparörus giente para cuöc hualiloas Tlöcatzintle.
17 Naatu God ana dinab orot Elijah ana fair baib na’atube boro nab Regah aunan ni’iyon nan, kek tamahinah bairi dogoroh nikitabir hinan hinita’imon maiye; sabuw baifanasairayah dogoroh nikitabir hinan mutufor ma ana not gewasin hinab, naatu Regah ana sabuw nabobunabuna’ih.”
18 Hua Zacarías oquelfe öngel:
18 Zechariah tounamatar iu, “Iti i boro mi’itube anitumatum? Anayabin ayu i ai regah, naatu aawau auman ibabine sawar.”
19 Hua onöhuat öngel, oquejto:
19 Tounamatar iya’afut eo, “Ayu i Gabriel God nanamaim abatabat, imih ayu iyafaru o airit oisan tur gewasin abai ana o a tur ao’owen,
20 Öxö, noso, taja teyes temumorojtzi, hua abele tetlajtlajtus hasta tli ipan tunale mochihuas ini nönca. Ejqueu mochihuas ipampa amo tomoneltocac ica notlajtul. Pero lo que tli onequejto mochihuati ipa tiempo.
20 baise ayu au tur men itumitum, imih o boro mena nabit, inama nanan sawar mataramih ao ana veya’amaim namatar, abisa ao’omatan nan niturobe.”
21 Mientras, noche tlöca quemöchixtaya Zacarías, hua quetietzöbejque de que Zacarías tönto obejcö ipan teopantle.
21 Nati ana maramaim sabuw ufunane hima’am hai kasiy ra’at, Zechariah manin maiyow Tafaror Bar wanawanan ma’am isan.
22 Hua cuöc yaja oquis, abele quennunutzaya. Hua ocasojcömatque que Deus oquejtetejque canajyetla ipan teopantle. Yaja quennunutzaya sa ca sieñas de imöhua, hua omocö mumorojtzi.
22 Naatu Zechariah Tafaror Barene titit ana mar, tur oisan menan bit, sabuw nati’imaim hi’itin hiso’ob ina’inan ta isan matar, naatu tur o isan menan bit umanamaim imanuman bairi hio.
23 Hua omochi que cuöc ye oquetlame tunalte de iteque, uya ca ichö.
23 Zechariah ana bowabow Tafaror Bar wanawanan sasawar ufunamaim matabir maiye na ana bar tit.
24 Hua sötiepa de inu niecate tunalte omoutztlöle isohua Elisabet. Hua omojyö möcuile mietztle. Oquejto:
24 Nati ufunamaim a wan Elizabeth yan matar, sumar etei umatroun na’atube baremaim nutanub ma.
25 ―Ejqueyi oquechijque Tlöcatzintle ca naja. Pues ipa nöncate tunalte oniechejtaque, hua niechonchibelejque ma ayecmo nepinöhua por que amo necpeaya nopelhua.
25 Elizabeth eo, “Regah bounabo ibaisu au biya’ohow, orot babin matahimaim etei’imak bosair.”
26 Hua ipan checuasie mietztle, oquetitlanque Deus inu öngel Gabriel ipa sente puieblo de estado de Galilea, que itucö Nazaret.
26 Elizabeth ana sumar umatroun ta’imon ana maramaim God ana tounamatar Gabriel iyafar in Galilee wanawananamaim bar merar ta wabin Nazareth imaim tit.
27 Ompa oyeya sente sisehuantu tli omocomprometiero para monömectis ca sente tlöcatl itucö Josie. Josie oyeya de ixenöchpelhua de David. Hua inu nieca sisehuantu itucö María.
27 Nati’imaim babitai ta biyan numin Joseph, aiwob orot David ana agir ta i ana rum hiomatan ma’ama biyan tit, babitai wabin Mary.
28 Hua inu öngel ocalac icalejtec cöne yaja oyeya. Oquelfe:
28 Tounamatar na babitai biyan tit eo, “Tufuw isa nama! Regah o isa i yan ebaib kwanekwan, naatu baigegewasin o ebit.”
29 Cache yaja amo oquemat quiene quepensörus, hua oquepensöro tli tlajpalulestle icaca ini nönca.
29 Mary iti tur nonowar ana veya biyababan na’atube bai naatu ana kasiy ra’at iti merarayow ana’an isan.
30 Inu öngel oquelfe:
30 Baise tounamatar eo “Mary, men inabirumih, anayabin God o isa ebiyasisir gagamin maiyow.
31 Xequejta que tecpeas peltzintle mojtec, hua tecmixebes sente moconie, hua tejcuitis Jesús.
31 O boro ya namatar inatoub kek orot inayai, naatu wabin Jesu iniwab.
32 Lalebes bieye iloas, hua necuitilus tieConietzi de yejuatzi öque lalebes bieyetzintle iloac. Hua Tlöcatzintle Deus tiemacasque para tlareinörurus quiename otlareinöro David, que ica de tiebiebetcöhua.
32 I boro orot gagamin naatu God auyomtoro’ot Natun narouw nao, naatu Regah God boro aiwob nitin, marasika ana’agir David bitin na’atube.
33 Tlamandörurus ipa giente de Jacob nochepa, hua tiereinödo amo quepeas tlamelestle.
33 Naatu Jacob ana rara’ane i boro ni’aiwob wanatowan, naatu ana aiwob i boro nama wanatowan, wanatowan ana yomanin en.”
34 María oquelfe öngel:
34 Mary tounamatar isan eo, “Ayu i biyau numin. Iti i boro mi’itube namatar?”
35 Onöhuat öngel, oquelfe:
35 Tounamatar iya’afut eo, “Anun kakafiyin boro niwani, naatu God ana fair boro natarsumi, imih iti kek Kakafiyin natutufuw i boro God Natun hinarouw hinao.
36 Hua xequejta, Elisabet quiene tequejta yaja nuyejque ye omoutztlöle ca sente iconie mös ye lamatzi; hua ye quepea checuasie mietztle de que moutztlöle mös giente quejtoöya que yaja machura.
36 Naatu o tura Elizabeth sabuw a’arin hirouw hio baise boun babine tafan yan matar ana sumar umatroun ta’imon sawar.
37 Pues Deus cuöc quejtulo canajyetla quepealo beletelestle para quechihuasque.
37 Anayabin God isan sawar etei’imak i men ta fokarinamih.”
38 Yecuöquenu María oquejto:
38 Mary eo, “Ayu i Regah ana akir wairafin, abis isou kuo na’atube namatar.” Naatu tounamatar Mary itumar tit.
39 Ipa inu niecate tunalte omoquetztie María hua uya ca meyac cuesebelestle ipa sente puieblo de tlöle de Judá que oyeya innepantla tepieme.
39 Nati ana veya’amaim, Mary matan kabiy bobuna ra’iy yen in Judah wanawananamaim oyaw na’atune bar merar gagamin ta imaim tit,
40 Ocalac ipa ichö Zacarías, hua oquetlajpalo inu Elisabet.
40 Zechariah ana bar wanawanan run Elizabeth ana merar yi. Mary Elizabeth ana merar eyiy|alt="Mary greeting Elizabeth" src="CN01609b.tif" size="col" loc="Luk 1.40" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="1.40"
41 Hua omochi que cuöc oquecac Elisabet tlajpalulestle de María, inu peltzintle otzecui ijtecopa, hua iyulo Elisabet otie de Espíritu Sönto.
41 Elizabeth Mary ana merarayow nonowar ana maramaim, yan wanawanan kek inu’in ia’ayob, nati’imaim Anun Kakafiyin Elizabeth iwan
42 Hua otzajtzec checöhuac, hua oquejto:
42 fanan aumetawat eo, “God ana baigegewasin o ebit baibin etei tafahimaim, naatu ya wanawanan a ub auman God ebigegewasin!
43 ¿Tlica noso nopa omochi ini nönca, que tienönajtzi de noTlöcatzintle onhuöla notlac?
43 Aisim sawar gagamin na’in iti na’atube isou matar, au Regah hinah na ebinanawanu?
44 Pos cuöc onejcac motlajpalules, inu peltzintle otzecui nojtecopa ca meyac pöquelestle.
44 O a merarayow anonowar ana mar, kek yau wanawanan inu’in yasisir auman ia’ayob.
45 Hua cuale mocnupel taja öque tomoneltocac, ipampa ca taja mochihuas noche sösantle tli ometzelfejque Tlöcatzintle.
45 O a baitumatumamaim baigegewasin ibai, God eo’omatani boro nan turobe namatar!”
46 Yecuöquenu María oquejto:
46 Mary eo,
47 hua noyulo oquepex pöquelestle tiecatzinco Deus notiemöquextejcötzi,
47 Naatu yau wanawanan yasisir awan karatan,
48 ipampa oniechicnuejtaque naja, mös sa neca netietlatequepano.
48 Anayabin i ana akir wairafin wabin men gagamin baise nuh, imih boun ebubusuruf sabuw etei boro ayu baigegewasinayan hinarouw hinao.
49 Pos oniechchibelejque bieye sösantle yejuatzi öque quepealo checöhualestle,
49 Anayabin sawar gagamih God Fairin ayu isou sinaf.
50 Hua tieicnuejteles icaca ica giente de noche tiempos,
50 I ana kabeber i aunan etuwatuw, sabuw hitufuw tema’am,
51 Oquecuajpetzojque tiemö para oquechijque bieye sösantle.
51 God umanamaim sawar fairih sinaf,
52 Oquenquextejque tlajtoönejme para ayecmo tlamandörusque,
52 Aiwob fairih hai ura ma’ama’amaim bow yara’iyih,
53 Tli tejteosejtaya oquentlamacaque de meyac tlin cuale,
53 Sabuw aa himomorob, sawar gewasihimaim ituwih,
54 Oquenpaliebejque ixenöchpelhua de tietlatequepano Israel,
54 Ana omatanen ata a’agir eo’omatanih i kaif,
55 Ejqueu oquechijque quiename oquemelfejque totötajua,
55 Abraham nuh kakabibir na’atube,
56 Hua omocö María ca Elisabet quieme yeye mietztle. Sötiepa ohuöla pa ichö.
56 Mary sumar etei tounu na’atube Elizabeth hairi hima, imaibo matabir maiye na ana bar tit.
57 Hua oasec tunale para mixebes Elisabet. Oquemixe iconie.
57 Elizabeth ana toub isan veya na tit, naatu toub ana kek orot yai.
58 Hua tli itlac chajchönteya hua igiente oquecajque que Deus quepilejque meyac icnuejtelestle, hua opajpöjque ca yaja.
58 Tain tuwan naatu ana ofonah, God ana baigegewasin gagamin na’in Elizabeth bitin ana tur hinowar hina ana merar hiyi bairi hiyasisir.
59 Hua omochi que pan checuieye tunale ohuölajque para quenacayutequesque inu peltzintle. Hua quecuitiöya quieme itajtzi, Zacarías.
59 Naatu fur ta’imon ufunamaim, kek ana’ar mo’on afuwin wabin baiwabin isan tain tuwan etei hina. Tain tuwan hikokok kek wabin i boro Zechariah, tamah wabinamaim hitiwabimih hio,
60 Yecuöquenu onöhuat inöntzi, oquejto:
60 baise hinah eo, “En! Kek wabin i boro John taniwab.”
61 Hua oquelfejque:
61 Sabuw hio, “O taituwa wabih men ta nati na’atube ema’ama boro kek wabin nati taniwab.”
62 Hua oquenutzque itajtzi peltzintle ca sieñas de inmöhua, quiene queneque quecuitis.
62 Basit umahimaim kek tamah isan himan wabin menatan kokok baiwabin isan hibatiy.
63 Hua yaja otlajtla ömatl, hua oquejcuelo ejqueyi: “Itucö Xohuö”.
63 Zechariah eo fef hibai hina hitin imaim kirum eo, “Kek wabin i John.” Sabuw etei hifofofor men kafaita.
64 Hua sa nima opajtec icamac hua inenepil Zacarías. Ye cuale otlajtlajto, hua otieteochi Deus.
64 Nati ana veya’amaim Zechariah menan bit ma’am menan kerer busuruf tur eo, God bora’ara’ah.
65 Ohuöla majcömabelestle impa innochtie tli ompa chajchönteya intlac yejua. Hua ipa noche tepieme de estado de Judea omacheac de noche ini nönca sösantle tli opasöre.
65 Taintuwan etei awah hae’e hai baifofofor ra’at, baise abisa himamatar ana tur tasasar tit tafaram Judea wanawanan sabuw etei hinowar.
66 Hua noche quiejquech quecaqueya quemalfiöya ipa inyulo, hua quejejtoöya:
66 Sabuw etei iti sawar matar ana tur hinonowar isan hai kasiy ra’at taiyuwih hibabatiyih hio, “Iti kek narara’at ana itinin i boro mi’itube?” Anayabin Regah uman i iti kek biyanamaim ma’am.
67 Hua Zacarías itajtzi Xohuö iyulo otie de Espíritu Sönto. Otlayulepante, hua oquejto:
67 John tamah Zechariah Anun Kakafiyin targabuw, God ana ewamaim tabor eo.
68 Ma tetieteochihuacö Tlöcatzintle Deus de Israel,
68 “Regah tanabora’ara’ah, Israel sabuw hai God, anayabin i ana sabuw baiyawasih isan natit,
69 hua ocajcojque sente tiemöquextiöne para tejua,
69 Baiyawasenayan fairin anababatun David ana rara’ane enan,
70 Pues ejqueu oquejtojque por incamacopa de tietlayulepanhua yecteque
70 marasika ana dinab wanawanahimaim eo’omatanih na’atube.
71 Tiechmacaque nemöquextelestle de toenemigos,
71 boun it boro ata kamabiy sabuw umahine, naatu sabuw fairih tibifa’ifa’it umahine niyawasit.
72 Ejqueu quepeasque icnuejtelestle ca totötajua,
72 Ana obaibasit kakafiyin bimatar imaim nuh ata a’agir kabeber itih,
73 hua de inu promiesa tli oquejurörojque ca Abraham totöta.
73 naatu iti obaibasit i marasika God ata agir Abraham eomatan,
74 Pues oqueprometierojque tiechmacasque ini nönca: que temöquisasque de inmöpa de toenemigos,
74 imih boun it ata kamabiy sabuw umahine baiyawasit isan natit ebiyawasit, naatu fair ebitit God isan men erebir auman tanabow,
75 ca yectelestle hua nemelestle yectec para ca yejuatzi, mientras teneme.
75 God matanamaim tanakakaf naatu tanayasairit ata ef mutufurinamaim tanakwafir wanatowan, wanatowan.
76 Hua taja, peltzintle, teyes tetlayulepante de öque lalebes bieyetzintle iloac.
76 Naatu o ayu natu, o boro God auyomtoro’ot ana dinabumih inamatar, Regah aunan ini’iyon inan ana ef inayabuna,
77 Tequemixtlamachtiti giente de tiepuieblo quiene momöquextisque,
77 ana sabuw yawas isan inakubuna hai tur ina’owen bowabow kakafih hinihamiyen God hai kakafih nanotawiyen yawas hinab.
78 porque yejuatzi quemicnuejtalo.
78 Anayabin ata God, i ana manaw kabeber wairafin, i wanawananamaim marakaw marane boro nakusisiar nare,
79 hua quenmacasque tlöbile tlin neme ipan tlajtlayohuaquelestle hua ipa locör de mequelestle,
79 sabuw iyab guguminamaim tema’am naatu murumurubih hai youninamaim tema’am tafatamaim namarakaw, at narumutufur nanawiyit tanatit tufuw ana efamaim tanaremor.”
80 Hua inu peltzintle mobepöhuaya, hua caseya checöhualestle ipa iyulo. Hua omocö cöne nionöque chönteya hasta inu tunale cuöc Deus oquetitlanque itlac giente de Israel.
80 Kek biyan naatu ayubin hairi ana fofonin ra’at yen orot matar, naatu run in arar yan imaim ma ana fair bai, imaibo tit ana bowabow Israel sabuw etei nahimaim busuruf bow.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.