Provérbios 16
Itlajtol toteco: Santa Biblia (NHEBL) vs NVT
1 Tojuanti hueli tijcualtlalise ipan toyolo tlachque tijchihuase, pero TOTECO quiijtos intla cuali o axtle para tijchihuase tlen timoilhuijtoque.
1 É da natureza humana fazer planos, mas a resposta certa vem do S
2 Se tlacatl quiita nochi tlamantli tlen quichihua para cuali, pero TOTECO quitlachilía iyolo huan quiita para tlen quichijtoc sesen tlamantli.
2 Ainda que as pessoas se considerem puras, o S
3 Nochi tlen ta timoilhuía para tijchihuas xijcahuili imaco TOTECO para mitzyacanas, huan yajaya mitzpalehuis para quisas cuali tlen timoilhuijtoc.
3 Confie ao S enhor tudo que você faz, e seus planos serão bem-sucedidos.
4 TOTECO quichijchijqui nochi tlamantli para ma quitlamilti ipaquilis. Quinchijchijtoc fiero tlacame para ma quiselica inintlaijiyohuilis ipan nopa tonal tlen ax cuali.
4 O S enhor fez tudo com propósito, até mesmo o perverso para o dia da calamidade.
5 TOTECO quincualancaita nochi tlacame tlen mohueyimatij, huan temachtli quiselise inintlatzacuiltilis.
5 Os orgulhosos são detestáveis para o S enhor ; certamente serão castigados.
6 Para se quixitlahuas tlen tlajtlacolchihua monequi miyac teicnelijcayotl huan tlajtoli tlen melahuac. Huan quema yajaya pehuas quiimacasis huan quitlepanitas TOTECO, moiyocatlalis ica tlamantli tlen ax cuali.
6 Amor e fidelidade fazem expiação pelo pecado; o temor do S
7 Quema iojhui se tlacatl quipactía TOTECO, hasta icualancaitacahua nojquiya moyoltlalise ica nopa tlacatl.
7 Quando a vida de uma pessoa agrada o S enhor , até seus inimigos vivem em paz com ela.
8 Más paqui se tlacatl tlen quipiya pilquentzi tomi, pero monejnemiltía xitlahuac, que se tlen quitlantoc miyac tomi pampa tlacajcayahua.
8 É melhor ter pouco com justiça que ser rico com desonestidade.
9 Tojuanti hueli timoyolilhuíaj canque cuali tiyase, pero yajaya TOTECO tlen quiijtohua intla nopano tiyase o axtle.
9 É da natureza humana fazer planos, mas é o S
10 TOTECO quipalehuía se tlanahuatijquetl para quiijtos tlen xitlahuac quema tetlajtolsencahua, huajca ax quinamiqui para istlacatis huan mocuapolos.
10 As decisões do rei têm grande autoridade; ele nunca deve julgar de modo injusto.
11 TOTECO quinequi para nochi tlayejyecoli huan tlatamachihuali tlen motequihuijtoc ma eli xitlahuac. Yajaya TOTECO tlen quichihua nochi tlanahuatili huan nochi tlacame monequi quichihuase tlen yajaya quiijtojtoc.
11 O S enhor exige balanças e pesos exatos; ele determina os padrões da imparcialidade.
12 TOTECO ax quinequi quiitas se tlanahuatijquetl tlen quichihuas tlen ax cuali, pampa se tlen quipiya tequiticayotl monequi itztos xitlahuac para itlanahuatilhua ma quipiya chicahualistli.
12 A maldade é detestável para o rei, pois seu governo é estabelecido sobre a justiça.
13 Tlanahuatiani yolpaquij quema inintlacajhua quiijtohuaj tlen xitlahuac. Quinicnelíaj tlen quinyolmelahuaj senquistoc tlen panoc.
13 O rei se agrada de palavras que vêm de lábios justos e ama quem fala o que é certo.
14 Icualancayo se tlanahuatijquetl huelis quichihuas para ma miqui se tlacatl, pero se tlen tlalnamiqui quiyoltlalis.
14 A ira do rei é como uma sentença de morte, mas o sábio procura acalmá-lo.
15 Tlacame tlen quichihuaj tlen quipactía se tlanahuatijquetl quiselíaj miyac tlamantli tlen cuali. Yajuanti paquij queja quema se quiita para huala mixtli quema ax tlaahuetztoc para miyac tonali.
15 Quando o rei sorri, há vida; seu favor refresca como chuva de primavera.
16 Nelía más cuali intla tijtemos tlalnamiquilistli huan para tijmachilis miyac tlamantli, huan ax oro niyon plata.
16 É melhor adquirir sabedoria que ouro, e é melhor obter discernimento que prata.
17 Iniojhui tlen itztoque xitlahuaque quitlahuelcahua campa onca tlen ax cuali. Aqui momocuitlahuía para ax quichihuas tlen ax cuali quimocuitlahuía iyolis.
17 O caminho dos justos os afasta do mal; quem segue esse caminho está seguro.
18 Aqui achtohui mohueyimati, teipa motepotlamis, huan aqui achtohui motlepanita teipa huetzis huan tlahuel mococos.
18 O orgulho precede a destruição; a arrogância precede a queda.
19 Más cuali timoechcapantlalis huan tiitztos ininhuaya teicneltzitzi, huan ax para timochihuas tlen titlapijpiya ica tlamantli tlachtectli ininhuaya tlen mohueyimatij.
19 É melhor viver humildemente com os pobres que repartir o despojo com os orgulhosos.
20 Se tlacatl tlen quitlacaquilía tlamachtili quipantis tlen cuali. Huan TOTECO quintiochihuas tlen ipan ya motemachíaj.
20 Quem ouve a instrução prospera; quem confia no S
21 Tlalnamiquini moixmajtoque pampa quimachilíaj miyac tlamantli. Huan tlen quitequihuíaj cuajcuali tlajtoli quema camatij achi más mochihuaj tlalnamiquini.
21 O sábio é conhecido por seu discernimento; palavras agradáveis são convincentes.
22 Intla tijpiya tlamachilistli para timonejnemiltis nelía cuali, eltoc queja se ameli moyoltipa tlen temaca se yolistli tlen yejyectzi. Pero nojquiya huihuitique tlen quichihuaj campeca quinxitlahuase tlen huihuitique.
22 A sensatez é fonte de vida para quem a possui, mas é desperdício disciplinar os insensatos.
23 Pampa cuali itzonteco se tlacatl tlen tlalnamiqui, momocuitlahuía ica tlen quiijtohua. Cuali quimati para teseseltis huan teyolpitzahua ica itlajtol queja quinamiqui.
23 Da mente sábia vêm conselhos sábios; as palavras dos sábios são convincentes.
24 Tlajtoli tlen yamanic eltoc queja nectli. Quichihuas más tzopelic moyolis huan eltoc queja se pajtli tlen temaca chicahualistli.
24 Palavras bondosas são como mel: doces para a alma e saudáveis para o corpo.
25 Onca se ojtli tlen tlacame quiitaj para cuali huan xitlahuac, pero nopa ojtli quinhuicas xitlahuac campa mictla.
25 Há caminhos que a pessoa considera corretos, mas acabam levando à estrada da morte.
26 Quema mayana se tequitiquetl, quipalehuía. Quichihua nopa tequitiquetl ma tequiti cuali para quipiyas itlacualis.
26 É bom que os trabalhadores tenham apetite; o estômago vazio os impulsiona.
27 Se tlacatl tlen ax quitlepanita TOTECO quitemohua tlen ax cuali tlen sequinoc quichijtoque para quiixnextis. Icamac eltoc queja se tlilelemectli tlen quitlatía nochi.
27 A pessoa sem caráter cria problemas; suas palavras são fogo destruidor.
28 Se tlacatl tlen ax quitlepanita TOTECO quiyolitía cualantli. Huan se tlen tetlaijilhuía quinxelohua tlen monelhuampochijtoque.
28 O perverso semeia discórdia; o difamador separa até os melhores amigos.
29 Se tlacatl tlen fiero iyolis quicajcayahua hasta inelhuampo. Quihuica ipan ojtli tlen ax cuali.
29 A pessoa violenta engana os companheiros e os leva para o mau caminho.
30 Ijcopi iixtiyol quema moyolilhuía para quichihuas tlen ax cuali. Motennatzcua para quinequisquía ma mochihua tlen fiero moilhuía.
30 Com olhos semicerrados as pessoas tramam o mal; com sorriso malicioso o põem em prática.
31 Nopa cuaichtli eli queja se xochi corona para se tlacatl tlen ya huehuejtixtoc, huan mopantía campa tlacame tlen monejnemiltíaj xitlahuac.
31 Os cabelos brancos são coroa de glória, para quem andou nos caminhos da justiça.
32 Más cuali tlen quipiyas iyolo huan ax cualani que tlen itztoc tetic. Más cuali tlen monahuatis ica iselti para ax quichihuas tlen fiero, que se tlen quitlanis se altepetl.
32 É melhor ser paciente que poderoso; é melhor ter autocontrole que conquistar uma cidade.
33 Se tlacatl huelis quimajcahuas nopa piltetzitzi para quitemos isuerte, pero eltoc TOTECO tlen quiijtohua tlen panos ipan iyolis.
33 As pessoas podem lançar as sortes, mas quem determina o resultado é o S
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Provérbios 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.