João 1

Chiquihuitlán Mazatec NT (MAQ_TBL) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Ntsacu cavetsihin ngasunhndë ne, ha tacun ngu me xi hmí rë Cjua. Me vëhë ne, tacun me cojo Nina, hacuaha Nina me.
1 No princípio era o Verbo, e o Verbo estava junto de Deus e o Verbo era Deus.
2 Me vëhë ne, hisca ntsacu cavetsihin ne, ha cuatjin tacun me cojo Nina.
2 Ele estava no princípio junto de Deus.
3 Yëjë ni xi tjin ne, cojo me vëhë catsindaja Nina. Tsajin mé xi camandaja xi cuajin me vëhë camandaja.
3 Tudo foi feito por ele, e sem ele nada foi feito.
4 Me vëhë xi hatuxa tjin rë me cjuahñu, hane cjuahñu vëhë ne, vëhë sua cjuahasen xi cuma rë xuta.
4 Nele havia a vida, e a vida era a luz dos homens.
5 Hane cjuahasen vëhë ne, vitsojo ngajñi rë cjuatsehen sacuatjin sahmi hasen ngu ndihi ngajñi jñú, peru cjuatsehen ne, cacaain rë catsicjë rë cjuahasen jan.
5 A luz resplandece nas trevas, e as trevas não a compreenderam.
6 Cavéjña ngu me xi hmí rë Juan, xi Nina catsingatju rë.
6 Houve um homem, enviado por Deus, que se chamava João.
7 Me vëhë ne, cavetjujñi me xi cuichja me cojo xuta hane tsinguixi me tsëhë cjuahasen jan, cojo sa xi ngatsë rë cjua xi cuichja me ne, cumacjain rë yëjë ni xuta.
7 Este veio como testemunha, para dar testemunho da luz, a fim de que todos cressem por meio dele.
8 Hacuiin me vëhë xi cjuahasen jan me ta me vëhë ne, cavetjujñi me cojo sa xi cuichja me tsëhë cjuahasen jan.
8 Não era ele a luz, mas veio para dar testemunho da luz.
9 Cjuahasen xi cjuaquixi jan ne, xi visehen ngajñi rë cjuatacun rë yëjë xuta ne, sehe canduva nguehe ngasunhndë.
9 {O Verbo} era a verdadeira luz que, vindo ao mundo, ilumina todo homem.
10 Me xi hmí rë Cjua jan ne, cavéjña me ngasunhndë. Hacuaha handasa cojo me xi catsindaja Nina ngasunhndë ne, peru xuta ne, hvíin me yo.
10 Estava no mundo e o mundo foi feito por ele, e o mundo não o reconheceu.
11 Canduva me ngasunhndë rë suvá me, peru xuta nangui rë suvá me ne, cafahatsjaain rë me.
11 Veio para o que era seu, mas os seus não o receberam.
12 Peru ngu jo xuta nangui rë me xi cafahatsja rë me hacuaha camangu cacun cojo rë me ne, me xi Cjua jan ne, casua me chuva rë xi cuma xuta xi cuacun jan quihndi rë Nina.
12 Mas a todos aqueles que o receberam, aos que crêem no seu nome, deu-lhes o poder de se tornarem filhos de Deus,
13 Xuta xi cuacun jan ne, hacuiin camá me quihndi rë Nina chuva rë xi meje rë ngu xihin ngu quihndi ta suvá Nina casahmi me xi camá xuta xi cuacun jan quihndi rë me.
13 os quais não nasceram do sangue, nem da vontade da carne, nem da vontade do homem, mas sim de Deus.
14 Me xi Cjua jan ne, camá me ngu xuta, hacuaha cavéjñacahndë me ngajñi niji. Hatuxa quitsë rë xahasen rë me cjuandaja, quitsë rë xahasen rë me cjuaquixi. Ngayin ne, cahyin hacutjin xi jemu jyë hnga me cojo hasen rë me. Jyë hnga me sacuatjin casahmi rë me Nahmi rë me.
14 E o Verbo se fez carne e habitou entre nós, e vimos sua glória, a glória que o Filho único recebe do seu Pai, cheio de graça e de verdade.
15 Juan Vitenda rë Xuta ne, cachja me cojo xuta tsëhë me xi Cjua jan, cuitjin cachja me: ―‍Me vihi xi cachjá tsëhë, xi me xi sehe cuinduva ne, handasa ngahan canduvá titjun ne, peru me vëhë xi hitsë sa venguichji rë me xi cuma ná ngahan, tsëhë xi ha tacun me hya xi catsin ngahan.
15 João dá testemunho dele, e exclama: Eis aquele de quem eu disse: O que vem depois de mim é maior do que eu, porque existia antes de mim.
16 Tsëhë xi hatuxa jemu quitsë rë xahasen rë me cjuandaja ne, vëhë xi ngayejen ni ne, hacuaha jemu cachjahanntsan cjuandaja.
16 Todos nós recebemos da sua plenitude graça sobre graça.
17 Ley rë Nina ne, nima Moisés casua naja me, peru cjuandaja cojo cjuaquixi ne, Jesucristu casua naja me.
17 Pois a lei foi dada por Moisés, a graça e a verdade vieram por Jesus Cristo.
18 Tsajin camahani yo xi cavëë rë Nina. Suvá ni Quihndi ngu rë Nina xi hacuaha nina me hacuaha tacun tangun me cojo Nina Nahmi naja ne, me vëhë casua me camachaya naja yo xi Nina.
18 Ninguém jamais viu Deus. O Filho único, que está no seio do Pai, foi quem o revelou.
19 Cuitjin cachja Juan hya xi catsingatju xutaxa rë tsëhë nandya Jerusalén ngu jo nahmi cojo sacristán xi cjue cjuinenguise rë me Juan cuitjin: ―‍Ngayun ne, ¿yo ngayun? ―‍Cuatjin cjuinenguise me.
19 Este foi o testemunho de João, quando os judeus lhe enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para perguntar-lhe: Quem és tu?
20 Hane hora xi cuatjin cavinenguise me ne, Juan ne, catsinguixi me, hacuiin cavetsangui me, cuitjin catsinguixi me: ―‍Hacuiin ngahan Xihin xi Tsingatju Nina. ―‍Cuatjin cachja me.
20 Ele fez esta declaração que confirmou sem hesitar: Eu não sou o Cristo.
21 Ngajan xi cavinenguise nga nahmi xi cuacun jan cuitjin: ―‍¿Mé ni ni? ¿Há xutachanga naja Elías ngayun? ―‍Cuatjin cavinenguise me. Ngajan xi Juan ne, cuitjin cafayangui me: ―‍Hacuiin ngahan. ―‍Cuatjin cafayangui me. Ngajan xi cavinenguise nga nahmi xi cuacun jan cuitjin: ―‍¿Há ngayun profeta xi jemu nechanyan rë? ―‍Cuatjin cavinenguise me. Hane Juan ne, cuitjin cafayangui nga me: ―‍Jéya. ―‍Cuatjin cafayangui nga me.
21 Pois, então, quem és?, perguntaram-lhe eles. És tu Elias? Disse ele: Não o sou. És tu o profeta? Ele respondeu: Não.
22 Ngajan xi nahmi xi cuacun jan ne, cavinenguise nga me cuitjin: ―‍¿Yo ngayun ni? Tinújun cojo niji ne, cojo sa xi cuma nicuyin ngu cjua tsëhë me xi catsingatju niji. ¿Mé nújun tsujun suvun? ―‍Cuatjin cachja me.
22 Perguntaram-lhe de novo: Dize-nos, afinal, quem és, para que possamos dar uma resposta aos que nos enviaram. Que dizes de ti mesmo?
23 Ngajan xi Juan ne, cuitjin cafayangui me: ―‍Ngahan ne, xuta xi jercu hñu chjá nguehe hiscan jemu xín tsëhë nandya, xi catitsinguixi xuta ndiya tsëhë Nai naja, sacuatjin cachja profeta Isaías hatsëë nixtin. ―‍Cuatjin cafayangui me.
23 Ele respondeu: Eu sou a voz que clama no deserto: Endireitai o caminho do Senhor, como o disse o profeta Isaías {40,3}.
24 Quihndë ne, xuta xi cuacun catsingatju cha partidu fariseo xi cuichja me cojo Juan ne,
24 Alguns dos emissários eram fariseus.
25 cuitjin cavinenguise me: ―‍¿Mé má cuatjin vitendun xuta sa xi hacuiin ngayun xi Tsingatju Nina ngayun, hacuiin ngayun xi profeta Elías ngayun, hacuiin ngayun xi profeta xi jemu nechanyan rë ngayun ni? ―‍Cuatjin cavinenguise me.
25 Continuaram a perguntar-lhe: Como, pois, batizas, se tu não és o Cristo, nem Elias, nem o profeta?
26 Ngajan xi Juan ne, cuitjin cafayangui me: ―‍Ngahan ne, cojo nandá tiviténda nuju, peru ngajñi nuju secun ngu me xi hyúun yo.
26 João respondeu: Eu batizo com água, mas no meio de vós está quem vós não conheceis.
27 Ngahan ne, canduvá titjun, sehe canduva me vëhë, peru hisca tsajin mé cumachjirëhë ngahan xi cuma rë me. ―‍Cuatjin cafayangui Juan.
27 Esse é quem vem depois de mim; e eu não sou digno de lhe desatar a correia do calçado.
28 Xcusun vëhë ne, camá ngajan ngu cahndë́ hiscan xi hmí Betania, ngunda vëhë tsëhë ndajyë Jordán, hiscan tivitenda Juan xuta.
28 Este diálogo se passou em Betânia, além do Jordão, onde João estava batizando.
29 Xi camá nchujun jan ne, cavëë Juan xi nduva Jesús hiscan secun me. Hane cuitjin cachja Juan cojo xuta: ―‍¡Chutsujun ni! Cuajyihi me xi sacuaha chu tsánga xi sua Nina xi tsicjë jyë́ rë xuta.
29 No dia seguinte, João viu Jesus que vinha a ele e disse: Eis o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo.
30 Me vëhë xi cachjá cojo nuju xi me xi sehe cuinduva. Handasa ngahan canduvá titjun ne, peru me vëhë xi hitsë sa venguichji rë me xi cuma ná ngahan, tsëhë xi ha tacun me hya xi catsin ngahan.
30 É este de quem eu disse: Depois de mim virá um homem, que me é superior, porque existe antes de mim.
31 Ngahan suva ne, hveen yo me. Peru cojo sa xi ngayaan xuta tjë rë Israel cumachaya naja yo me ne, vëhë xi cuitjin tiviténda xuta. ―‍Cuatjin cachja Juan.
31 Eu não o conhecia, mas, se vim batizar em água, é para que ele se torne conhecido em Israel.
32 Hacuaha cachja Juan cuitjin tsëhë Jesús: ―‍Ngahan ne, cahvë Hasen rë Nina xi canduvajne tsëhë ngahnga sacuaha ngu paloma, quiji casesun rcu me.
32 {João havia declarado: Vi o Espírito descer do céu em forma de uma pomba e repousar sobre ele.}
33 Ngahan suva ne, hveen yo me, peru me xi cavitexa ná xi cuiténda xuta cojo nandá ne, cuitjin cachja me cojo ná: “Me xi che xi cuinduvajne Hasen naha cjue sesun rcu ne, me vëhë xi cuitenda me xuta cojo Hasen naha.” Cuatjin cachja Nina cojo ná.
33 Eu não o conhecia, mas aquele que me mandou batizar em água disse-me: Sobre quem vires descer e repousar o Espírito, este é quem batiza no Espírito Santo.
34 Ngahan ne cahvë hacuaha cachjá cojo xuta xi me vëhë xi Quihndi rë Nina me. ―‍Cuatjin cachja Juan.
34 Eu o vi e dou testemunho de que ele é o Filho de Deus.
35 Xi camá nchujun nga jan ne, secun Juan cojo jo xuta ladu rë me.
35 No dia seguinte, estava lá João outra vez com dois dos seus discípulos.
36 Hane xi cavëë Juan Jesús xi tivatju me jan ne, cachja me cuitjin: ―‍¡Chutsujun ni! Cuajyihi me xi sacuaha chu tsánga xi sua Nina. ―‍Cuatjin cachja me.
36 E, avistando Jesus que ia passando, disse: Eis o Cordeiro de Deus.
37 Xi cahndë jo xuta ladu rë Juan cjua jan ne, quijitjengui me Jesús.
37 Os dois discípulos ouviram-no falar e seguiram Jesus.
38 Xi cavuya Jesús cavutsejen me xi cjuitjengui xuta jan me ne, sehe cavinenguise Jesús me cuitjin: ―‍¿Mé meje nuju ngayun? ―‍Cuatjin cavinenguise me. Ngajan xi xuta jan ne, cuitjin cafayangui me: ―‍Maestro, ¿jani nechun? ―‍Cuatjin cavinenguise me.
38 Voltando-se Jesus e vendo que o seguiam, perguntou-lhes: Que procurais? Disseram-lhe: Rabi {que quer dizer Mestre}, onde moras?
39 Ngajan xi Jesús ne, cuitjin cachja me cojo jo xuta jan: ―‍Nduvun chutsujun. ―‍Cuatjin cachja me. Hane xi quiji vutsejen xuta jan ne, sehe cavëë me hiscan véjña Jesús. Sacuaha chuva rë fane ñuju hora vëhë. Hane caviyuju me ngajan cojo Jesús nixtin hya.
39 Vinde e vede, respondeu-lhes ele. Foram aonde ele morava e ficaram com ele aquele dia. Era cerca da hora décima.
40 Ngu xuta ladu rë Juan xi cahndë sacuatjin cachja me hacuaha quijitjengui rë Jesús ne, hacui Andrés, me xi hntsë Simón Pedru.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois que tinham ouvido João e que o tinham seguido.
41 Me vëhë titjun quiji jaha me hntsë me Simón, hane xi casacu rë me ne, cuitjin cachja me cojo: ―‍¡Cahyin Mesías! ―‍Cuatjin cachja me. (Mesías ne, hacui cjua xi meje cuichja: Me xi Tsingatju Nina.)
41 Foi ele então logo à procura de seu irmão e disse-lhe: Achamos o Messias {que quer dizer o Cristo}.
42 Hya xi camá ne, Andrés ne, quijicojo me Simón xicjin me ngajan hiscan tacun Jesús. Hane xi cafehe me jan ne, cavutsejenya Jesús xcun Simón ne, sehe cachja me cuitjin cojo rë me: ―‍Ngayun ne, Simón hmí nuju, peru chjuhunñuhu Cefas. ―‍Cuatjin cachja Jesús. (Ñihi xi Cefas ne, tangun vijne cojo ñihi xi Pedru ta catsijo ni ne, ndyojo, meje cuichja.)
42 Levou-o a Jesus, e Jesus, fixando nele o olhar, disse: Tu és Simão, filho de João; serás chamado Cefas {que quer dizer pedra}.
43 Hane xi camá nchujun jan ne, cavejña cacun Jesús xi cjue me ngu nandya tsëhë distritu Galilea. Chaja sa xi cjue me ne, cavechútáha me Felipe, hane cachja me cojo cuitjin: ―‍Nduvun, cuanguen cojo ná. ―‍Cuatjin cachja me.
43 No dia seguinte, tinha Jesus a intenção de dirigir-se à Galiléia. Encontra Filipe e diz-lhe: Segue-me.
44 Felipe ne, Betsaida nangui rë me, hiscan nangui rë Andrés cojo Pedru.
44 {Filipe era natural de Betsaida, cidade de André e Pedro.}
45 Hya xi camá ne, Felipe ne, quiji jaha me Natanael, hane xi casacu rë me ne, cachja me cuitjin: ―‍Cahyin ngu xuta Nasaret xi hmí rë Jesús, quihndi rë José. Me vëhë xi catsihindu Moisés cojo jingu sa profeta tsëhë, ngajan xcun xujun rë Nina. ―‍Cuatjin cachja Felipe cojo Natanael.
45 Filipe encontra Natanael e diz-lhe: Achamos aquele de quem Moisés escreveu na lei e que os profetas anunciaram: é Jesus de Nazaré, filho de José.
46 Ngajan xi Natanael ne, cavinenguise me cojo Felipe cuitjin: ―‍¡Ja! ¿Há cuma cuetjujñi ngajan Nasaret ngu xuta xi jemu venguichji rë ni? ―‍Cuatjin cavinenguise Natanael. Ngajan xi cafayangui Felipe cuitjin: ―‍Ndove chutsijin ni. ―‍Cuatjin cafayangui me.
46 Respondeu-lhe Natanael: Pode, porventura, vir coisa boa de Nazaré? Filipe retrucou: Vem e vê.
47 Hane xi cavëë Jesús xi camatiña Natanael ne, sehe cachja me cuitjin tsëhë: ―‍Chutsujun ni, cuajyihi ngu me xi xuta tjë rë Israel xi cjuaquixi jain, ngu me xi tsajin cjuandacha cahntsua xahasen rë. ―‍Cuatjin cachja Jesús tsëhë Natanael.
47 Jesus vê Natanael, que lhe vem ao encontro, e diz: Eis um verdadeiro israelita, no qual não há falsidade.
48 Ngajan xi Natanael ne, cuitjin cavinenguise me Jesús: ―‍¿Hacutjin má xi cuatjin hyun yo ngahan ni? ―‍Cuatjin cavinenguise Natanael. Ngajan xi Jesús ne, cuitjin cafayangui me: ―‍Chaja sa xi cuichja Felipe cojo nuju ne, ngahan ne, ha cahvë nuju hya xi sechun ngahma yaxujun jan. ―‍Cuatjin cafayangui Jesús.
48 Natanael pergunta-lhe: Donde me conheces? Respondeu Jesus: Antes que Filipe te chamasse, eu te vi quando estavas debaixo da figueira.
49 Hane Natanael ne, cuitjin cachja me: ―‍Maestro, Ngayun xi Quihndi rë Nina ngayun, ngayun xi matitjun ngayun tsajan ngayaan xuta tjë rë Israel. ―‍Cuatjin cachja Natanael.
49 Falou-lhe Natanael: Mestre, tu és o Filho de Deus, tu és o rei de Israel.
50 Ngajan xi Jesús ne, cachja me cuitjin: ―‍Ngayun ne, camangu tacún cojo ná, tsëhë xi cachjá xi cahvë nuju hya xi nechun ngahma ya higo jan. Peru sehe chutsujun sa xcusun xi cuetjucaa xi hitsë sa venguichji rë.
50 Jesus replicou-lhe: Porque eu te disse que te vi debaixo da figueira, crês! Verás coisas maiores do que esta.
51 Hacuaha cachja sa Jesús cjua vihi: ―‍Cuichjá cojo nuju cjuaquixi ta ngayujun ni ne, cuechú nixtin xi chutsujun xi ngahnga ne, sacuaha xi tixaha, hacuaha ángel rë Nina ne, sacuaha xi cjuijne cjuiniji hiscan tejña ngahan xi Quihndi rë Xuta Jain ngahan. ―‍Cuatjin cachja Jesús.
51 E ajuntou: Em verdade, em verdade vos digo: vereis o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do Homem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.