Tiago 1
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NTLH
1 A teno' Santiagojen. U c'urewen C'uj. U c'urewen Jaj Ts'ur Jesucristo xan. Tantanxer ich yoc'ocab quin rʌc t'ʌnic a raji'ob u yo'nen Israel, a doce yo'neno', rajen tan in ts'ibtic techex a je' ju'una' soc a xaquic a wirex.
1 Eu, Tiago, servo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, envio saudações a todo o povo de Deus espalhado pelo mundo inteiro.
2 Qui'quint a worex in bʌjobechex ca' bin a wu'yex u tumtic a worex. Cax wa ba' quir u tumtic a worex.
2 Meus irmãos, sintam-se felizes quando passarem por todo tipo de aflições.
3 Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin ca' bin a wu'yex u tumtic a worex yirej wa taj ta wacsa ta worex. Chichquint a worex soc a qui' cʌniquex soc nemʌ' biquechexi'.
3 Pois vocês sabem que, quando a sua fé vence essas provações, ela produz perseverança.
4 Rajen ca' a muc'tex a ba' cu tar u tumtiquex a worex soc ra' cu bin u chichquintiquex a worex soc abaywo' c'ucha'an a worex a muc'tex tu cotor ba'. A baxuco' wa ta cʌne'ex aro' taj ta wacsex ta worex.
4 Que essa perseverança seja perfeita a fim de que vocês sejam maduros e corretos, não falhando em nada!
5 Rajen wa mʌ' a werex bic tabar a mʌnex tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at, je' u ts'ic techex C'uj quir a najtiquex bic tabar a mʌnex tu tsoyir wa ca c'atiquex ti' C'uj. Quire' a C'ujo' je' u ts'ic techex, cax wa mun a c'atex, quire' qui' yor u ts'ic techex. Mʌ' ju ya'arej mʌ' u ts'a techex a C'ujo'.
5 Mas, se alguém tem falta de sabedoria, peça a Deus, e ele a dará porque é generoso e dá com bondade a todos.
6 Wa ber ca c'atiquex ti' C'uj, toc acsex ta wor u t'ʌn ca' bin u ts'aje techex C'uj. Mʌ' a tucriquex ta worex chichin, mʌ' ju ts'a'bʌr techex. Wa ca tucriquex ta worex chichin, a baxuco' mʌ' tan a wacsiquex ta wor, rajen irechex u yamin petja' cu tar yic'ar cu wʌc'ʌs bin u yamin tu pach.
6 Porém peçam com fé e não duvidem de modo nenhum, pois quem duvida é como as ondas do mar, que o vento leva de um lado para o outro.
7 Wa baxuc tu cʌn u yamin petja'. Mʌ' u chen tucric wa je' u ts'a'bʌr ti' ten C'uj a ba' u c'ato'
7 Quem é assim não pense que vai receber alguma coisa do Senhor,
8 quire' raji' ir u ya'amin petja' quire' mʌ' ju tucraj wa je' u yamta'r ten C'uje'. A baywo' mʌ' u yer bic tabar u man tu tsoyiri'.
8 pois não tem firmeza e nunca sabe o que deve fazer.
9 Wa otsirchʌjechex in bʌjobechex qui'quint a worex ca' a wu'y u yamtiquechex C'uj, tsoy ca' a wu'yex jach caremechex ten C'uj.
9 O irmão que é pobre deve ficar contente quando Deus faz com que melhore de vida;
10 Baxuc a neyʌn a taq'uinex in bʌjobechex qui'quint a worex quire' C'uj tu cha' u choquint a worex u jer. Mʌ' ja wirej, a mac neyʌn u taq'uin mʌ' u yuchtar te' ich yoc'ocab bayiriri' u taq'uin mʌ' u yuchtar. Irej u topche', quij, mʌ' u chich p'atʌr cu rʌc jutur.
10 e quem é rico deve sentir o mesmo quando Deus faz com que piore de vida. Pois quem é rico desaparecerá como a flor da erva do campo.
11 Wa cu nacar ic yum cu jach chʌcʌchʌjʌr, cu tijir a su'uco', cu jutur u top', cax tsoy u top' ca'ch, cu ts'uts'ur cu c'astar. Baxuc a neyʌn u taq'uin xan, mʌ' u chich p'atʌr, cu quimin tu cu nejaric u taq'uin.
11 Quando o sol brilha forte, e o seu calor queima a planta, aí a flor cai, e a sua beleza é destruída. Do mesmo modo, quem é rico será destruído no meio dos seus negócios.
12 Qui' ij corex wa quic muc'tiquex a ba' cu tar to'on. Ca' bin ts'ocac u tumtic ij corex wa mʌ' tic p'uspachtex C'uj, je' u ts'ic to'onex C'uj quir ij cuxtarex munt q'uin. Je' u ts'ic to'onex C'uj quire' quic yajquintiquex C'uj, quire' baxuc caj u toc ara to'onex C'uj.
12 Feliz é aquele que nas aflições continua fiel! Porque, depois de sair aprovado dessas aflições, receberá como prêmio a vida que Deus promete aos que o amam.
13 A C'ujo', mʌna' mac tumtic yor a C'ujo' quire' u pʌyic u si'pir. Baxuc xan, a C'ujo', mʌ' u tumtej yor mac quir u pʌyic u si'pir.
13 Quando alguém for tentado, não diga: “Esta tentação vem de Deus.” Pois Deus não pode ser tentado pelo mal e ele mesmo não tenta ninguém.
14 Mʌ' ja wirej, raji' cu pʌyic ic si'pirex a ba' quic jach pachtiquex tij corex, a c'aso'. Bayiri' xan ra' cu pʌyic ic si'pirex a c'as quic tucriquexo'.
14 Mas as pessoas são tentadas quando são atraídas e enganadas pelos seus próprios maus desejos.
15 Wa quic cha'ic u pʌyic ic si'pirex aro' quire' c'as quic pachtiquex, quire' c'as quic tucriquex. Raji' cu bin u jach pʌyic ic berex soc jach yʌn ic si'pirex. Raji' cu bin sʌtico'onex.
15 Então esses desejos fazem com que o pecado nasça, e o pecado, quando já está maduro, produz a morte.
16 Rajen mʌ' a wʌc'ʌs tus aric a bʌjiri'exe' in bʌjobechex, quij, quire' in jach yajechex quire' a C'ujo' mʌ' u tumtic yor mac quir u pʌyic a si'pir. Chen a C'ujo' cu pʌyiquechex tu tsoyir.
16 Não se enganem, meus queridos irmãos.
17 Tu cotor a ba' tsoyir cu tar to'onex quij c'ʌmiquex ti' C'uj. Quire' mʌ' c'as a cu tar ich C'ujo'. Mʌ' ja wirej, C'uj tu bet u sasirir ca'anan. Yʌn q'uine' cu ba'ar u sasirir ca'anan. Mʌ' baxuc a C'ujo', chen u jach tsoyir a C'uj mʌ' ju ba'arʌr. Mʌ' ju c'axic u tucur rajen a C'ujo' mʌ' u tumte yor mac quir u pʌyir u si'pir.
17 Tudo de bom que recebemos e tudo o que é perfeito vêm do céu, vêm de Deus, o Criador das luzes do céu. Ele não muda, nem varia de posição, o que causaria a escuridão.
18 Rajen caj ic yʌn bat'an acsaj tij corex ti' u tajir u t'ʌn C'uj quire' a baywo' u c'at C'uj, rajen jach nojechex a techexo'. Rajen tu ch'aj u pararinto'onex C'uj.
18 Pela sua própria vontade ele fez com que nós nascêssemos , por meio da palavra da verdade, a fim de ocuparmos o primeiro lugar entre todas as suas criaturas.
19 U'yex in bʌjobechex in jach yajechex wa mac cu tsicbʌtechex. Toc qui' u'yex soc mʌ' seb a nunquiquex a ba' ca tucriquex, soc mʌ' seb cu p'ujurex a worex.
19 Lembrem disto, meus queridos irmãos: cada um esteja pronto para ouvir, mas demore para falar e ficar com raiva.
20 Mʌ' ja wirej, wa tic ts'iquenta mac. Mʌ' tsoy ca' ic tus tucrej wa tij qui'quintex yor C'uj.
20 Porque a raiva humana não produz o que Deus aprova.
21 Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' c'asir cu pʌyic ic si'pirex, ca' ic p'ʌtex ic tsicbʌtiquex a ti' yʌn jach manan c'aso'. Seb a qui' c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj a tu ts'a techex C'uj quire' raji' c'ucha'an yor u taquico'onex u t'ʌn C'uj.
21 Portanto, deixem todo costume imoral e toda má conduta. Aceitem com humildade a mensagem que Deus planta no coração de vocês, a qual pode salvá-los.
22 Quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj. Mʌ' chen jari' a wu'yiquex a ba' cu ya'aric C'uj. Quire' ca' manaco'onex tu tsoyir xan. Wa mʌ' jic manex tu tsoyir, ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex tan ic tusiquex.
22 Não se enganem; não sejam apenas ouvintes dessa mensagem, mas a ponham em prática.
23 Wa quic chen u'yiquex u t'ʌn C'uj chen mʌ' tan ij quibiquex, cu tubur to'onex iro'onex a mac a cu yiric u wich yejer nen.
23 Porque aquele que ouve a mensagem e não a põe em prática é como uma pessoa que olha no espelho e vê como é.
24 Ca' bin ts'ocac ij quiriquex ij quichex yejer nen quic binex. Jeroj seb cu tubur to'on wa ec' ij quichex.
24 Dá uma boa olhada, depois vai embora e logo esquece a sua aparência.
25 Mʌ' ja wirej, a ba' tu toc araj to'onex C'uj jach tsoy. Quire' ra' cu ruc'sic to'onex ic si'pirex. Quire' baje'rer tij cu'yex rajen tic acsex tij corex. Wa mʌ' ju tubur to'onex a ba' tij cu'yex ya'aric C'uj. Ca' ic quibiquex a C'ujo' bin u ca' u qui' yamto'onex. Jeroj qui' ij corex a ba' quic betiquex.
25 O evangelho é a lei perfeita que dá liberdade às pessoas. Se alguém examina bem essa lei e não a esquece, mas a põe em prática, Deus vai abençoar tudo o que essa pessoa fizer.
26 Wa quic tus tucriquex tij corex tij cacsex tij corex. Chen quic p'astiquex ic rac'obex. Ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex quic tusariquex quire' mʌ' tan ic jach c'ujintiquex C'uj.
26 Alguém está pensando que é religioso? Se não souber controlar a língua, a sua religião não vale nada, e ele está enganando a si mesmo.
27 Wa taj caj ij quibex u t'ʌn C'uj ti' ic Tetex. Ca' ic yajquintex mac ca' ic yamtex. Bayiri' xquic ca' ic yamtex a quimen u mamo'. Bayiri' ca' ic yamtex a quimij u nʌ', a quimij u tet xan. Baxuc xan mʌ' ic cha'ic ij cacsiquex ic si'pirex. Quire' a baywo' tan ic qui'quintiquex yor C'uj.
27 Para Deus, o Pai, a religião pura e verdadeira é esta: ajudar os órfãos e as viúvas nas suas aflições e não se manchar com as coisas más deste mundo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.