Tiago 1

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 A teno' Santiagojen. U c'urewen C'uj. U c'urewen Jaj Ts'ur Jesucristo xan. Tantanxer ich yoc'ocab quin rʌc t'ʌnic a raji'ob u yo'nen Israel, a doce yo'neno', rajen tan in ts'ibtic techex a je' ju'una' soc a xaquic a wirex.
1 Tiago, servo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, às doze tribos que se encontram na Dispersão, saudações.
2 Qui'quint a worex in bʌjobechex ca' bin a wu'yex u tumtic a worex. Cax wa ba' quir u tumtic a worex.
2 Meus irmãos, tende por motivo de toda alegria o passardes por várias provações,
3 Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin ca' bin a wu'yex u tumtic a worex yirej wa taj ta wacsa ta worex. Chichquint a worex soc a qui' cʌniquex soc nemʌ' biquechexi'.
3 sabendo que a provação da vossa fé, uma vez confirmada, produz perseverança.
4 Rajen ca' a muc'tex a ba' cu tar u tumtiquex a worex soc ra' cu bin u chichquintiquex a worex soc abaywo' c'ucha'an a worex a muc'tex tu cotor ba'. A baxuco' wa ta cʌne'ex aro' taj ta wacsex ta worex.
4 Ora, a perseverança deve ter ação completa, para que sejais perfeitos e íntegros, em nada deficientes.
5 Rajen wa mʌ' a werex bic tabar a mʌnex tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at, je' u ts'ic techex C'uj quir a najtiquex bic tabar a mʌnex tu tsoyir wa ca c'atiquex ti' C'uj. Quire' a C'ujo' je' u ts'ic techex, cax wa mun a c'atex, quire' qui' yor u ts'ic techex. Mʌ' ju ya'arej mʌ' u ts'a techex a C'ujo'.
5 Se, porém, algum de vós necessita de sabedoria, peça-a a Deus, que a todos dá liberalmente e nada lhes impropera; e ser-lhe-á concedida.
6 Wa ber ca c'atiquex ti' C'uj, toc acsex ta wor u t'ʌn ca' bin u ts'aje techex C'uj. Mʌ' a tucriquex ta worex chichin, mʌ' ju ts'a'bʌr techex. Wa ca tucriquex ta worex chichin, a baxuco' mʌ' tan a wacsiquex ta wor, rajen irechex u yamin petja' cu tar yic'ar cu wʌc'ʌs bin u yamin tu pach.
6 Peça-a, porém, com fé, em nada duvidando; pois o que duvida é semelhante à onda do mar, impelida e agitada pelo vento.
7 Wa baxuc tu cʌn u yamin petja'. Mʌ' u chen tucric wa je' u ts'a'bʌr ti' ten C'uj a ba' u c'ato'
7 Não suponha esse homem que alcançará do Senhor alguma coisa;
8 quire' raji' ir u ya'amin petja' quire' mʌ' ju tucraj wa je' u yamta'r ten C'uje'. A baywo' mʌ' u yer bic tabar u man tu tsoyiri'.
8 homem de ânimo dobre, inconstante em todos os seus caminhos.
9 Wa otsirchʌjechex in bʌjobechex qui'quint a worex ca' a wu'y u yamtiquechex C'uj, tsoy ca' a wu'yex jach caremechex ten C'uj.
9 O irmão, porém, de condição humilde glorie-se na sua dignidade,
10 Baxuc a neyʌn a taq'uinex in bʌjobechex qui'quint a worex quire' C'uj tu cha' u choquint a worex u jer. Mʌ' ja wirej, a mac neyʌn u taq'uin mʌ' u yuchtar te' ich yoc'ocab bayiriri' u taq'uin mʌ' u yuchtar. Irej u topche', quij, mʌ' u chich p'atʌr cu rʌc jutur.
10 e o rico, na sua insignificância, porque ele passará como a flor da erva.
11 Wa cu nacar ic yum cu jach chʌcʌchʌjʌr, cu tijir a su'uco', cu jutur u top', cax tsoy u top' ca'ch, cu ts'uts'ur cu c'astar. Baxuc a neyʌn u taq'uin xan, mʌ' u chich p'atʌr, cu quimin tu cu nejaric u taq'uin.
11 Porque o sol se levanta com seu ardente calor, e a erva seca, e a sua flor cai, e desaparece a formosura do seu aspecto; assim também se murchará o rico em seus caminhos.
12 Qui' ij corex wa quic muc'tiquex a ba' cu tar to'on. Ca' bin ts'ocac u tumtic ij corex wa mʌ' tic p'uspachtex C'uj, je' u ts'ic to'onex C'uj quir ij cuxtarex munt q'uin. Je' u ts'ic to'onex C'uj quire' quic yajquintiquex C'uj, quire' baxuc caj u toc ara to'onex C'uj.
12 Bem-aventurado o homem que suporta, com perseverança, a provação; porque, depois de ter sido aprovado, receberá a coroa da vida, a qual o Senhor prometeu aos que o amam.
13 A C'ujo', mʌna' mac tumtic yor a C'ujo' quire' u pʌyic u si'pir. Baxuc xan, a C'ujo', mʌ' u tumtej yor mac quir u pʌyic u si'pir.
13 Ninguém, ao ser tentado, diga: Sou tentado por Deus; porque Deus não pode ser tentado pelo mal e ele mesmo a ninguém tenta.
14 Mʌ' ja wirej, raji' cu pʌyic ic si'pirex a ba' quic jach pachtiquex tij corex, a c'aso'. Bayiri' xan ra' cu pʌyic ic si'pirex a c'as quic tucriquexo'.
14 Ao contrário, cada um é tentado pela sua própria cobiça, quando esta o atrai e seduz.
15 Wa quic cha'ic u pʌyic ic si'pirex aro' quire' c'as quic pachtiquex, quire' c'as quic tucriquex. Raji' cu bin u jach pʌyic ic berex soc jach yʌn ic si'pirex. Raji' cu bin sʌtico'onex.
15 Então, a cobiça, depois de haver concebido, dá à luz o pecado; e o pecado, uma vez consumado, gera a morte.
16 Rajen mʌ' a wʌc'ʌs tus aric a bʌjiri'exe' in bʌjobechex, quij, quire' in jach yajechex quire' a C'ujo' mʌ' u tumtic yor mac quir u pʌyic a si'pir. Chen a C'ujo' cu pʌyiquechex tu tsoyir.
16 Não vos enganeis, meus amados irmãos.
17 Tu cotor a ba' tsoyir cu tar to'onex quij c'ʌmiquex ti' C'uj. Quire' mʌ' c'as a cu tar ich C'ujo'. Mʌ' ja wirej, C'uj tu bet u sasirir ca'anan. Yʌn q'uine' cu ba'ar u sasirir ca'anan. Mʌ' baxuc a C'ujo', chen u jach tsoyir a C'uj mʌ' ju ba'arʌr. Mʌ' ju c'axic u tucur rajen a C'ujo' mʌ' u tumte yor mac quir u pʌyir u si'pir.
17 Toda boa dádiva e todo dom perfeito são lá do alto, descendo do Pai das luzes, em quem não pode existir variação ou sombra de mudança.
18 Rajen caj ic yʌn bat'an acsaj tij corex ti' u tajir u t'ʌn C'uj quire' a baywo' u c'at C'uj, rajen jach nojechex a techexo'. Rajen tu ch'aj u pararinto'onex C'uj.
18 Pois, segundo o seu querer, ele nos gerou pela palavra da verdade, para que fôssemos como que primícias das suas criaturas.
19 U'yex in bʌjobechex in jach yajechex wa mac cu tsicbʌtechex. Toc qui' u'yex soc mʌ' seb a nunquiquex a ba' ca tucriquex, soc mʌ' seb cu p'ujurex a worex.
19 Sabeis estas coisas, meus amados irmãos. Todo homem, pois, seja pronto para ouvir, tardio para falar, tardio para se irar.
20 Mʌ' ja wirej, wa tic ts'iquenta mac. Mʌ' tsoy ca' ic tus tucrej wa tij qui'quintex yor C'uj.
20 Porque a ira do homem não produz a justiça de Deus.
21 Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' c'asir cu pʌyic ic si'pirex, ca' ic p'ʌtex ic tsicbʌtiquex a ti' yʌn jach manan c'aso'. Seb a qui' c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj a tu ts'a techex C'uj quire' raji' c'ucha'an yor u taquico'onex u t'ʌn C'uj.
21 Portanto, despojando-vos de toda impureza e acúmulo de maldade, acolhei, com mansidão, a palavra em vós implantada, a qual é poderosa para salvar a vossa alma.
22 Quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj. Mʌ' chen jari' a wu'yiquex a ba' cu ya'aric C'uj. Quire' ca' manaco'onex tu tsoyir xan. Wa mʌ' jic manex tu tsoyir, ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex tan ic tusiquex.
22 Tornai-vos, pois, praticantes da palavra e não somente ouvintes, enganando-vos a vós mesmos.
23 Wa quic chen u'yiquex u t'ʌn C'uj chen mʌ' tan ij quibiquex, cu tubur to'onex iro'onex a mac a cu yiric u wich yejer nen.
23 Porque, se alguém é ouvinte da palavra e não praticante, assemelha-se ao homem que contempla, num espelho, o seu rosto natural;
24 Ca' bin ts'ocac ij quiriquex ij quichex yejer nen quic binex. Jeroj seb cu tubur to'on wa ec' ij quichex.
24 pois a si mesmo se contempla, e se retira, e para logo se esquece de como era a sua aparência.
25 Mʌ' ja wirej, a ba' tu toc araj to'onex C'uj jach tsoy. Quire' ra' cu ruc'sic to'onex ic si'pirex. Quire' baje'rer tij cu'yex rajen tic acsex tij corex. Wa mʌ' ju tubur to'onex a ba' tij cu'yex ya'aric C'uj. Ca' ic quibiquex a C'ujo' bin u ca' u qui' yamto'onex. Jeroj qui' ij corex a ba' quic betiquex.
25 Mas aquele que considera, atentamente, na lei perfeita, lei da liberdade, e nela persevera, não sendo ouvinte negligente, mas operoso praticante, esse será bem-aventurado no que realizar.
26 Wa quic tus tucriquex tij corex tij cacsex tij corex. Chen quic p'astiquex ic rac'obex. Ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex quic tusariquex quire' mʌ' tan ic jach c'ujintiquex C'uj.
26 Se alguém supõe ser religioso, deixando de refrear a língua, antes, enganando o próprio coração, a sua religião é vã.
27 Wa taj caj ij quibex u t'ʌn C'uj ti' ic Tetex. Ca' ic yajquintex mac ca' ic yamtex. Bayiri' xquic ca' ic yamtex a quimen u mamo'. Bayiri' ca' ic yamtex a quimij u nʌ', a quimij u tet xan. Baxuc xan mʌ' ic cha'ic ij cacsiquex ic si'pirex. Quire' a baywo' tan ic qui'quintiquex yor C'uj.
27 A religião pura e sem mácula, para com o nosso Deus e Pai, é esta: visitar os órfãos e as viúvas nas suas tribulações e a si mesmo guardar-se incontaminado do mundo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.