Romanos 3

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Wa jach taj aro', bic tabar jach manan tsoy u winiquirob israel, chen u jer a mʌ' ju winiquirob israel mʌ' tsoyi'? Ba'wir tun, cu ts'iricob u bʌq'uerob an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel?
1 Que vantagem há então em ser judeu, ou que utilidade há na circuncisão?
2 Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy ti'ob. Quire' a C'ujo', caj u bat'an ts'aja ti'ob u winiquirob israel u t'ʌn soc u qui' cʌnanticob.
2 Muita, em todos os sentidos! Principalmente porque aos judeus foram confiadas as palavras de Deus.
3 Chen wa yʌn jun yarob u winiquirob israel mʌ' ju quibob C'uj, ca tucriquex wa C'uj mʌ' ju bin u nup'sic a ba' caj u toc araj ti'ob uch, cax a jun yarob u winiquirob israel mʌ' u quibobi'?
3 Que importa se alguns deles foram infiéis? A sua infidelidade anulará a fidelidade de Deus?
4 Aro' mʌ' taji', a C'ujo', taj cu tsicbar, cax wa mac cu tus. Quire' baxuc tu ts'iba'an tu cu ya'aric a mac ts'ab u tucur ten C'uj a tarij tu yor:
4 De maneira nenhuma! Seja Deus verdadeiro, e todo homem mentiroso. Como está escrito: "De modo que são justas as tuas palavras e prevaleces quando julgas".
5 U'yex ba' cu ya'aric a mac chich u jo'ro' baje'rer: “Wa ra' cu yesic taj yor C'uj, tu quin man tu c'asir biquinin cu coyen taquic in jo'r quir in muc'yaj, rajen mʌ' tsoy a C'ujo'”, baxuc cu tus a'aric a mac chich u jo'ro'.
5 Mas, se a nossa injustiça ressalta de maneira ainda mais clara a justiça de Deus, que diremos? Que Deus é injusto por aplicar a sua ira? ( Estou usando um argumento humano. )
6 Wa jix tʌcoj cu coyen taquic u jo'r mac C'uj. Je' wa ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac tu cotor a yʌn u si'pir? Mʌ' ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac.
6 Claro que não! Se fosse assim, como Deus iria julgar o mundo?
7 U'yex ba' cu ya'aric a mac a chich u jo'ro': “A C'ujo', quij, mʌ' ju yʌn ts'ic in muc'yaj quire' quin tus. Baxuc cu tus aric mʌ' ja wirej, quire' quin tus, raji' cu yesa'r ti' mac bic tabar jach carem C'uj, bayiri' xan, bic tabar jach taj u t'ʌn”, baxuc cu tsicbar a mac a chich u jo'ro'.
7 Alguém pode alegar ainda: "Se a minha mentira ressalta a veracidade de Deus, aumentando assim a sua glória, por que sou condenado como pecador? "
8 Rajen, raji' cu ya'aric: “Cax manex tic si'pirex, quire' jach tsoy ca' ij quesex jach taj C'uj”, baxuc cu tus a'aric. Bayiri' xan, cu tus pʌq'uicob in pach quire' cu ya'aricob baxuc quin camsic xan, aro' mʌ' taji'. Jach tsoy, ix tʌcoj ca' ts'abʌc u muc'yaj ten C'uj ti'ob, quire' c'as cu tucricob ten, quij Pablo.
8 Por que não dizer como alguns caluniosamente afirmam que dizemos: "Façamos o mal, para que nos venha o bem"? A condenação dos tais é merecida.
9 Bic tabar tune', a tenob u winiquirenob israel jach manan tsoyenob quire' u winiquirenob israel, chen u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, mʌ' tsoyi'. Mʌ' taji', quire' tic toc araj techex wa tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex, cax u winiquiren israel, cax mʌ' ju winiquiren israel.
9 Que concluiremos então? Estamos em posição de vantagem? Não! Já demonstramos que tanto judeus quanto gentios estão debaixo do pecado.
10 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch xan:
10 Como está escrito: "Não há nenhum justo, nem um sequer;
11 Mʌna' mac u c'at yer a ba' u c'at C'uj, mʌ' u c'at u yet man yejer C'uj xan.
11 não há ninguém que entenda, ninguém que busque a Deus.
12 Caj u rʌc p'ʌtob a ba' caj ya'araj C'uj quir u bin ich u jer tus c'uj. Mʌna' mac cu man tu tsoyir, turiri'.
12 Todos se desviaram, tornaram-se juntamente inúteis; não há ninguém que faça o bem, não há nem um sequer".
13 An ten bic u mucnʌj tu cu muquicob u baquer mac, baxuc u chi'ob mac, irej wa tu' u chi'ob, quire' cu cʌrʌxt'ʌnticob mac. Robob tu cu tsicbarob yejer mac, cu tusaricob mac. U t'ʌnob a cu tsicbarob a cu joc'ar tu chi'ob, irej u yʌquir u coj can, ra' irej wa cu quinsicob mac.
13 "Suas gargantas são um túmulo aberto; com suas línguas enganam". "Veneno de serpentes está em seus lábios".
14 Robob nanij cu cʌrʌxt'ʌnticob mac, bayiri', nanij u ts'ictarob.
14 "Suas bocas estão cheias de maldição e amargura".
15 U chen c'at u quinsicob u jer mac.
15 "Seus pés são ágeis para derramar sangue;
16 Cax tu cu binob cu choquinticob u yor mac.
16 ruína e desgraça marcam os seus caminhos,
17 Mʌ' ju sisquinticob u yorob mac tu cʌja'anobi'.
17 e não conhecem o caminho da paz".
18 Mʌ' ju sʌjticob C'uj.
18 "Aos seus olhos é inútil temer a Deus".
19 A to'onexo', ij querex a ba' tan tu ya'aric C'uj, aro' cu ya'aric biquira' u winiquirob israel. A baywo', mʌ' c'ucha'an yor u tusaricob: “A tenobo', mʌna' in si'pirob.” Mʌ' ja wirej tu cotor mac bin u ca' ʌcʌtan ti' C'uj, soc u nunquicob ti' u si'pirob. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés, a ba' cu sayʌrob tu pachob u cʌnicob u winiquirob israel. Ra' cu ya'aric bic tabar ca' cuxracob.
19 Sabemos que tudo o que a lei diz, o diz àqueles que estão debaixo dela, para que toda boca se cale e todo o mundo esteja sob o juízo de Deus.
20 Rajen mʌna' mac c'ucha'an yor ya'arej: “Taj in wor ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' caj in toc betaj tu cotor a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés.” Mʌ' ja wirej, a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés cu chen esic to'onex bic tabar quic manex tu c'asir.
20 Portanto, ninguém será declarado justo diante dele baseando-se na obediência à lei, pois é mediante a lei que nos tornamos plenamente conscientes do pecado.
21 Chen baje'rer C'uj caj u yesaj to'onex bic tabar u ruc'sic ic si'pirex tic pixamex. Mʌ' ra' u t'ʌn Moisés a cu sayʌrob tu pach u cʌnicob u winiquirob israel. Chen ich a ra'iri' u t'ʌn, a xibo', a ts'a'b u tucur ten C'uj ti'ob caj u ts'ibtob je' u taquico'onex C'uj biq'uine'.
21 Mas agora se manifestou uma justiça que provém de Deus, independente da lei, da qual testemunham a Lei e os Profetas,
22 Chen baje'rer, tu cotor mac a cu quibic Jesucristo, a C'ujo' cu ruc'sic u si'pir tu pixam. Baxuc cu bin u betic ti' a mac a cu quibic, quire' a C'ujo', p'eri' yirico'onex an ten bic mac a yʌn u si'pirob.
22 justiça de Deus mediante a fé em Jesus Cristo para todos os que crêem. Não há distinção,
23 Mʌ' ja wirej, biquinin C'uj p'eri' yirico'onex? Quire' tu cotoro'onex caj ij cacsex ic si'pirex. Rajen, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'arej: “Jach tsoyechex”, quire' mʌna' mac cu man tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at.
23 pois todos pecaram e estão destituídos da glória de Deus,
24 Quire' ra' tu yajquin to'onex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u sija to'onex u cuxtar munt q'uin a ra' u q'uinino' caj ij cacsaj tij corex ti' Jesucristo. Mʌ' bo'orir u ca', quire' Jesús caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex.
24 sendo justificados gratuitamente por sua graça, por meio da redenção que há em Cristo Jesus.
25 Quire' a C'ujo' caj u taco'onex. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús, caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. Rajen mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex quire' joc' u q'uiq'uer Jesús to'onex, caj quimij to'onex. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u c'ubaj Jesús quir u quimin soc u jawsic ic si'pirex wa quic chen acsic ij corex ti'. A baywo', C'uj caj u yesaj to'onex bic jach taj u yor a ra' u q'uinin caj u muc'taj u si'pirob a mac cuxa'anob uch, a mac a mʌ' ju quibob C'uj uch.
25 Deus o ofereceu como sacrifício para propiciação mediante a fé, pelo seu sangue, demonstrando a sua justiça. Em sua tolerância, havia deixado impunes os pecados anteriormente cometidos;
26 Barej, caj quimij Jesús ich cruz, aro' cu yesic bic tabar caj u yajquin to'onex C'uj, quire' u c'at ij querex tsoy cu betic a C'ujo', bayiri' xan, cu ruc'sic u si'pir a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo.
26 mas, no presente, demonstrou a sua justiça, a fim de ser justo e justificador daquele que tem fé em Jesus.
27 Quire' Jesucristo, caj u ruc'saj ic si'pirex, rajen quij cacsiquex tij corex ti'. Rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ca' ij carex: “In bʌjiri' quin taquic in bʌj tuj in quibaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.” Raji' mʌ' ju bin u taquic mac.
27 Onde está, então, o motivo de vanglória? É excluído. Baseado em que princípio? No da obediência à lei? Não, mas no princípio da fé.
28 Tij toc u'yex bic tabar C'uj cu bin u ruc'sic to'onex ic si'pirex, wa quij cacsiquex ij corex ti' Cristo. Mʌ' jij cu'yex wa C'uj cu bin u ruc'sic to'onex tic si'pirex, wa quij quibiquex u t'ʌn a tu ts'ibtaj Moisés uch.
28 Pois sustentamos que o homem é justificado pela fé, independente da obediência à lei.
29 Ca chen tucriquex wa C'uj, raji' C'uj chen ti' u winiquirob israel? Mʌ' wa raji' u C'uj xan, cax mʌ' ju winiquirob israel? Raji' jach taj, raji' xan, u C'ujir, cax ti' a mac a mʌ' ju winiquirob israel.
29 Deus é Deus apenas dos judeus? Ele não é também o Deus dos gentios? Sim, dos gentios também,
30 Quire' turiri' C'uj yʌn, rajen a C'ujo' c'ucha'an yor yiric mac taj yor, a cu yacsic tu yor ti' Cristo, cax u winiquirob israel, cax wa mʌ' ju winiquirob israel.
30 visto que existe um só Deus, que pela fé justificará os circuncisos e os incircuncisos.
31 Rajen, mʌ' taji' wa mac cu ya'aric to'onex caj ic p'ʌtex a ba' ts'ibta'b ten Moisés ra' u q'uinin caj ij cacsajex ij corex ti' Jesucristo. Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin caj ij qui' acsex ij corex, jeroj ra' u q'uinino' caj yʌnxchun ij quibiquex C'uj.
31 Anulamos então a lei pela fé? De maneira nenhuma! Pelo contrário, confirmamos a lei.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.