Romanos 2
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC
1 Arej in wa'arej ti' a mac a cu pʌq'uic u pach tu cotor mac, wa yʌn u si'pir. Raji' mʌ' c'ucha'an yor ya'aric a ju bʌjiri'o': “A teno', quij, mʌna' in si'pir”, quij, cax maqui'. Mʌ' ja wirej, a ba' cu betic mac baxuc ra'iri' cu betic xan. Raji' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a ba' ca betej”, quij, baxuc ra'iri' mʌ' tsoy a ba' cu betic xan.
1 Assim, és inescusável, ó homem, quem quer que sejas, que te arvoras em juiz. Naquilo que julgas a outrem, a ti mesmo te condenas; pois tu, que julgas, fazes as mesmas coisas que eles.
2 Chen ij querex wa C'uj cu ya'aric mac a cu betic baxuc aro' toc yʌn u si'pirob. Bayiri' xan, ij querex a ba' cu ya'aric C'uj raji' taj.
2 Ora, sabemos que o juízo de Deus contra aqueles que fazem tais coisas corresponde à verdade.
3 Rajen tu cotor mac mʌ' tsoy ju tus tucric wa mʌ' ju bin u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Je' u bo'oticob u bo'orir u si'pirob, quire' an ten bic raji' caj u tacaj u jo'r u rac'ob, baxuc C'uj cu bin taquic u jo'rob xan. Mʌ' ja wirej, quet bayiri', caj betob xan.
3 Tu, ó homem, que julgas os que praticam tais coisas, mas as cometes também, pensas que escaparás ao juízo de Deus?
4 Quire' raji' mʌ' ju yirej wa jach tsoy a C'ujo', mʌ' yer xan wa C'uj cu muc'tic ba', quire' jach nemʌ' bic a C'ujo', rajen ix tʌcoj mʌ' ju tucrej C'uj. Mʌ' ju yirej, rajra' nemʌ' bic C'uj quire' cu pajic u q'uinin ca' bin u c'axej yor mac, soc u p'ʌtic a c'aso'.
4 Ou desprezas as riquezas da sua bondade, tolerância e longanimidade, desconhecendo que a bondade de Deus te convida ao arrependimento?
5 Chen raji' mʌ' ju yubaj a ba' cu ya'aric C'uj, mʌ' u c'at u c'axic yor, rajen cu jach t'ajar u bo'orir u si'pir, bin u ca' u c'ʌmej ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn.
5 Mas, pela tua obstinação e coração impenitente, vais acumulando ira contra ti, para o dia da cólera e da revelação do justo juízo de Deus,
6 A ra' u q'uinin tuno', cu bin ts'abir ten C'uj ti' jujunturo'onex a ba' jach taj an ten bic caj ic betex te' ich yoc'ocab uch a cuxa'ano'onex uch.
6 que retribuirá a cada um segundo as suas obras:
7 A C'ujo', je' u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin, wa rajra' ic manex tu tsoyir, quire' ij c'at ij cuxtarex ich ca'anan. Jeroj, wa quic manex tu tsoyir, a C'ujo', je' u qui' acsico'onexe' soc ij cuxtarex munt q'uin.
7 a vida eterna aos que, perseverando em fazer o bem, buscam a glória, a honra e a imortalidade;
8 Chen a C'ujo', bin u ca' ts'ictar yejer a mac a cu ya'arico' nojnoj u bʌjiri' cu tucric. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yaj ten C'uj, quire' mʌ' ju quibaj u tajir u t'ʌn C'uj, chen cu man tu c'asir.
8 mas ira e indignação aos contumazes, rebeldes à verdade e seguidores do mal.
9 Tu cotor mac a yʌn u si'pir ich yoc'ocab, cax u winiquirob israel bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, quire' ra' tu yʌn u'yob u t'ʌn C'uj uch, pachir a mʌ' ju winiquirob israel cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj.
9 Tribulação e angústia sobrevirão a todo aquele que pratica o mal, primeiro ao judeu e depois ao grego;
10 Chen a mac a cu manob tu tsoyir, a C'ujo' je' u yiric neno'j. A C'ujo', je' u tucric jach tsoy, rajen cu bin u qui'tar u yor, quire' mʌna' ba' cu tucric. Baxuc cu bin yubicob, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel.
10 mas glória, honra e paz a todo o que faz o bem, primeiro ao judeu e depois ao grego.
11 A C'ujo', quet u rʌc iric tu cotor mac, quire' tʌc quet cu bin bo'tbir.
11 Porque, diante de Deus, não há distinção de pessoas.
12 Robob, a mac a mʌ' yerob u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Moiséso', wa yʌn u si'pirob, bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, chen mʌ' ju tocar u jo'rob ten u t'ʌn Moisés. Wa caj u pʌyajob u si'pirob a mac a toc yʌn a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, ra' cu bin taquic u jo'rob, u t'ʌn Moisés.
12 Todos os que sem a lei pecaram, sem aplicação da lei perecerão; e quantos pecaram sob o regime da lei, pela lei serão julgados.
13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric taj yor a mac a mʌ' u quibej, a cu chen u'yic u t'ʌn Moisés, chen mʌ' ju betej a ba' cu ya'aric. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor ya'aric ti' mac, taj yor a cu quibic a ba' cu ya'ara' ti'.
13 Porque diante de Deus não são justos os que ouvem a lei, mas serão tidos por justos os que praticam a lei.
14 Iric a mac a mʌ' ju winiquirob israel. Robob, mʌna' ti' u t'ʌn Moisés, chen yʌn q'uin robob cu beticob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn a caj u ts'ibtaj Moisés. Quire' tu yorob, yerob a ba' jach tsoy. Rajen a ba' cu tucricob, ra' u t'ʌn Moisés ti'ob.
14 Os pagãos, que não têm a lei, fazendo naturalmente as coisas que são da lei, embora não tenham a lei, a si mesmos servem de lei;
15 A mac a mʌ' ju winiquirob israel wa cu beticob a ba' jach tsoyo', ra' cu yesic yerob tu yorob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, robob yerob tu yorob, wa ber cu beticob a tsoyo', yerob xan, wa ber cu beticob a c'aso'. Bayiri' xan, yʌn q'uin cu tucricob: “Biquinin caj in betaj c'as?” Yʌn q'uine', yerob caj u betob a tsoyo'.
15 eles mostram que o objeto da lei está gravado nos seus corações, dando-lhes testemunho a sua consciência, bem como os seus raciocínios, com os quais se acusam ou se escusam mutuamente.
16 Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a p'isa'an ten C'uj, raji' cu bin joc'sic u parar Jesucristo, soc raji' cu bin u ts'ic u muc'yaj ti' a mac a cu manob tu c'asir, cax a ba' caj u muc u betob. Baxuc caj ya'araj ich u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj uch.
16 Isso aparecerá claramente no dia em que, segundo o meu Evangelho, Deus julgar as ações secretas dos homens, por Jesus Cristo.
17 Arej in wa'arej techex a mac u winiquirob israel. Raji' cu tucric tu qui' cʌnantaj a ba', caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch, rajen u nonoj bʌjiri' cu tus tsicbar u bʌjiri' tus a'aric wa jach manan yajbir ten C'uj.
17 Mas tu, que és chamado judeu, e te apóias na lei, e te glorias de teu Deus;
18 Raji' a'arej xan, yer a ba' u c'at C'uj. Raji' a'arej xan, yer a ba' tsoy u betic, bayiri' raji' a'arej xan, yer a ba' mʌ' tsoy u betic, quire' caj u cʌnaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch.
18 tu, que conheces a sua vontade, e instruído pela lei sabes aquilatar a diferença das coisas;
19 U bʌjiri' cu tus tucric yer bic tabar u camsic a mac a mʌ' yer u t'ʌn Moisés. Raji' a'arej bin u ca' u sasiquint u tucur a mac an ten bic ti' yʌnob ich yac'birir, quire' mʌ' yerob C'uj.
19 tu, que te ufanas de ser guia dos cegos, luzeiro dos que estão em trevas,
20 Raji' cu tus tucric cu camsic a mac a mʌ' yerob ba' ti' C'uj. Raji' cu tus tucric, wa c'ucha'an yor u camsic a mac a mʌ' camsa'b ti' a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj. Raji' cu tus tucric ca' bin u pʌy u berob a mac a mʌ' toy u qui' cʌnob, quire' raji' u tus yer a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a uchbeno', a ba' tsoy ca' u cʌnej mac.
20 doutor dos ignorantes, mestre dos simples, porque encontras na lei a regra da ciência e da verdade;
21 Jaj ix tʌcoj, wa ber cu camsic mac, tin t'ʌn, u bʌjiri' mʌ' toy u qui' cʌni' a ba' cu camsic. Raji' cu tsec'tic tu cu c'ujinticob C'uj wa mʌ' tsoy u ya'cric ba', jaj ix tʌcoj u berer ya'cric ba'.
21 tu, que ensinas aos outros... não te ensinas a ti mesmo! Tu, que pregas que não se deve furtar, furtas!
22 Raji' u winiquirob israel, a cu ya'aric wa mʌ' tsoy mac u pʌyic xquic, a yʌn u mamo', chen tin t'ʌn, raji' cu pʌyic xquic a yʌn u mamo'. Bayiri' xan, raji' cu ya'aric mʌ' tsoy tu t'ʌn wa mac cu betic u tus c'uj. Chen tin t'ʌn, raji' u berer ya'cric a ba' ti' yʌn tu cu binob u tus c'ujinticob c'uj, a mac a mʌ' yerob C'uj, a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn.
22 Tu, que dizes que não se deve adulterar, adulteras! Tu, que abominas os ídolos, pilhas os seus templos!
23 Cu yubic jach tus carem, quire' yʌn ti' a ba' ts'ibta'b ten u nunquir Moisés, chen mʌ' ju betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, rajen cu p'astic C'uj.
23 Tu, que te glorias da lei, desonras a Deus pela transgressão da lei!
24 Raji' u winiquirob israel caj u tus betob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu caj u ya'araj: “Quire' ra' u sipirob u winiquirob israel, rajen p'asta'b ti' C'uj ten a mac a mʌ' ju winiquirob israel.” Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch.
24 Porque assim fala a Escritura: "Por vossa causa o nome de Deus é blasfemado entre os pagãos {Is 52,5}.
25 Tin t'ʌn, wa caj u quibaj a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, jach tsoy cu bin yubic tu yor a mac u winiquirob israel. Chen wa mʌ' ju quibej a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a ray u q'uinino', caj waysa'bob ti' mʌ' ju winiquirob israel.
25 A circuncisão, em verdade, é proveitosa se guardares a lei. Mas, se fores transgressor da lei, serás, com tua circuncisão, um mero incircunciso.
26 Bayiri' xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel bin u ca' waysa'birob irej wa ju winiquirob israel. Baxuc cu bin tar ti', wa cu quibic a ba' ts'ibta'b ten Moisés.
26 Se, portanto, o incircunciso observa os preceitos da lei, não será ele considerado como circunciso, apesar de sua incircuncisão?
27 Mʌ' ja wirej, a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' tacbir a jo'rex ten a mʌ' ju winiquirob israel, soc u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Quire' a techexo', mʌ' ja quibex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax toc yʌn techex toc rʌc ts'iba'an u t'ʌn Moisés, cax caj a c'ʌmex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic caj ya'araj C'uj uch. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israel caj u quibob a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax mʌ' tu c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel, rajen je' u taquicob a jo'rex a mʌ' u winiquirob judío.
27 Ainda mais, o incircunciso de nascimento, cumprindo a lei, te julgará que, com a letra e com a circuncisão, és transgressor da lei.
28 Mʌ' raji' yʌnin C'uj, cax u parar u nunquir Abraham, cax ir bajen u wich u winiquirob israel, mʌ' raji' yʌnin C'uj. Mʌ' raji' yʌnin C'uj quire' caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel.
28 Não é verdadeiro judeu o que o é exteriormente, nem verdadeira circuncisão a que aparece exteriormente na carne.
29 U'yex ba' quin wac, a werex wa mac raji' yʌnin C'uj, raji' a yʌn C'uj tu yor. A baxuco', jach taj ts'ira'an u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel, a ra' u q'uinino' cu beyaj C'uj tu yor yejer u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, robob jach tsoy irir ten C'uj, mʌ' chen ich u rac'ob xan.
29 Mas é judeu o que o é interiormente, e verdadeira circuncisão é a do coração, segundo o espírito da lei, e não segundo a letra. Tal judeu recebe o louvor não dos homens, e sim de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.