Romanos 2
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVI
1 Arej in wa'arej ti' a mac a cu pʌq'uic u pach tu cotor mac, wa yʌn u si'pir. Raji' mʌ' c'ucha'an yor ya'aric a ju bʌjiri'o': “A teno', quij, mʌna' in si'pir”, quij, cax maqui'. Mʌ' ja wirej, a ba' cu betic mac baxuc ra'iri' cu betic xan. Raji' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a ba' ca betej”, quij, baxuc ra'iri' mʌ' tsoy a ba' cu betic xan.
1 Portanto, você, que julga, os outros é indesculpável; pois está condenando a si mesmo naquilo em que julga, visto que você, que julga, pratica as mesmas coisas.
2 Chen ij querex wa C'uj cu ya'aric mac a cu betic baxuc aro' toc yʌn u si'pirob. Bayiri' xan, ij querex a ba' cu ya'aric C'uj raji' taj.
2 Sabemos que o juízo de Deus contra os que praticam tais coisas é conforme a verdade.
3 Rajen tu cotor mac mʌ' tsoy ju tus tucric wa mʌ' ju bin u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Je' u bo'oticob u bo'orir u si'pirob, quire' an ten bic raji' caj u tacaj u jo'r u rac'ob, baxuc C'uj cu bin taquic u jo'rob xan. Mʌ' ja wirej, quet bayiri', caj betob xan.
3 Assim, quando você, um simples homem, os julga, mas pratica as mesmas coisas, pensa que escapará do juízo de Deus?
4 Quire' raji' mʌ' ju yirej wa jach tsoy a C'ujo', mʌ' yer xan wa C'uj cu muc'tic ba', quire' jach nemʌ' bic a C'ujo', rajen ix tʌcoj mʌ' ju tucrej C'uj. Mʌ' ju yirej, rajra' nemʌ' bic C'uj quire' cu pajic u q'uinin ca' bin u c'axej yor mac, soc u p'ʌtic a c'aso'.
4 Ou será que você despreza as riquezas da sua bondade, tolerância e paciência, não reconhecendo que a bondade de Deus o leva ao arrependimento?
5 Chen raji' mʌ' ju yubaj a ba' cu ya'aric C'uj, mʌ' u c'at u c'axic yor, rajen cu jach t'ajar u bo'orir u si'pir, bin u ca' u c'ʌmej ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn.
5 Contudo, por causa da sua teimosia e do seu coração obstinado, você está acumulando ira contra si mesmo, para o dia da ira de Deus, quando se revelará o seu justo julgamento.
6 A ra' u q'uinin tuno', cu bin ts'abir ten C'uj ti' jujunturo'onex a ba' jach taj an ten bic caj ic betex te' ich yoc'ocab uch a cuxa'ano'onex uch.
6 Deus "retribuirá a cada um conforme o seu procedimento".
7 A C'ujo', je' u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin, wa rajra' ic manex tu tsoyir, quire' ij c'at ij cuxtarex ich ca'anan. Jeroj, wa quic manex tu tsoyir, a C'ujo', je' u qui' acsico'onexe' soc ij cuxtarex munt q'uin.
7 Ele dará vida eterna aos que, persistindo em fazer o bem, buscam glória, honra e imortalidade.
8 Chen a C'ujo', bin u ca' ts'ictar yejer a mac a cu ya'arico' nojnoj u bʌjiri' cu tucric. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yaj ten C'uj, quire' mʌ' ju quibaj u tajir u t'ʌn C'uj, chen cu man tu c'asir.
8 Mas haverá ira e indignação para os que são egoístas, que rejeitam a verdade e seguem a injustiça.
9 Tu cotor mac a yʌn u si'pir ich yoc'ocab, cax u winiquirob israel bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, quire' ra' tu yʌn u'yob u t'ʌn C'uj uch, pachir a mʌ' ju winiquirob israel cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj.
9 Haverá tribulação e angústia para todo ser humano que pratica o mal: primeiro para o judeu, depois para o grego;
10 Chen a mac a cu manob tu tsoyir, a C'ujo' je' u yiric neno'j. A C'ujo', je' u tucric jach tsoy, rajen cu bin u qui'tar u yor, quire' mʌna' ba' cu tucric. Baxuc cu bin yubicob, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel.
10 mas glória, honra e paz para todo o que pratica o bem: primeiro para o judeu, depois para o grego.
11 A C'ujo', quet u rʌc iric tu cotor mac, quire' tʌc quet cu bin bo'tbir.
11 Pois em Deus não há parcialidade.
12 Robob, a mac a mʌ' yerob u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Moiséso', wa yʌn u si'pirob, bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, chen mʌ' ju tocar u jo'rob ten u t'ʌn Moisés. Wa caj u pʌyajob u si'pirob a mac a toc yʌn a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, ra' cu bin taquic u jo'rob, u t'ʌn Moisés.
12 Todo aquele que pecar sem a lei, sem a lei também perecerá, e todo aquele que pecar sob a lei, pela lei será julgado.
13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric taj yor a mac a mʌ' u quibej, a cu chen u'yic u t'ʌn Moisés, chen mʌ' ju betej a ba' cu ya'aric. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor ya'aric ti' mac, taj yor a cu quibic a ba' cu ya'ara' ti'.
13 Porque não são os que ouvem a Lei que são justos aos olhos de Deus; mas os que obedecem à lei, estes serão declarados justos.
14 Iric a mac a mʌ' ju winiquirob israel. Robob, mʌna' ti' u t'ʌn Moisés, chen yʌn q'uin robob cu beticob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn a caj u ts'ibtaj Moisés. Quire' tu yorob, yerob a ba' jach tsoy. Rajen a ba' cu tucricob, ra' u t'ʌn Moisés ti'ob.
14 ( De fato, quando os gentios, que não têm a lei, praticam naturalmente o que ela ordena, tornam-se lei para si mesmos, embora não possuam a lei;
15 A mac a mʌ' ju winiquirob israel wa cu beticob a ba' jach tsoyo', ra' cu yesic yerob tu yorob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, robob yerob tu yorob, wa ber cu beticob a tsoyo', yerob xan, wa ber cu beticob a c'aso'. Bayiri' xan, yʌn q'uin cu tucricob: “Biquinin caj in betaj c'as?” Yʌn q'uine', yerob caj u betob a tsoyo'.
15 pois mostram que as exigências da lei estão gravadas em seus corações. Disso dão testemunho também a consciência e os pensamentos deles, ora acusando-os, ora defendendo-os. )
16 Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a p'isa'an ten C'uj, raji' cu bin joc'sic u parar Jesucristo, soc raji' cu bin u ts'ic u muc'yaj ti' a mac a cu manob tu c'asir, cax a ba' caj u muc u betob. Baxuc caj ya'araj ich u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj uch.
16 Isso acontecerá no dia em que Deus julgar os segredos dos homens, mediante Jesus Cristo, conforme o declara o meu evangelho.
17 Arej in wa'arej techex a mac u winiquirob israel. Raji' cu tucric tu qui' cʌnantaj a ba', caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch, rajen u nonoj bʌjiri' cu tus tsicbar u bʌjiri' tus a'aric wa jach manan yajbir ten C'uj.
17 Ora, você que leva o nome de judeu, apóia-se na lei e orgulha-se em Deus;
18 Raji' a'arej xan, yer a ba' u c'at C'uj. Raji' a'arej xan, yer a ba' tsoy u betic, bayiri' raji' a'arej xan, yer a ba' mʌ' tsoy u betic, quire' caj u cʌnaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch.
18 se você conhece a vontade de Deus e aprova o que é superior, porque é instruído pela lei;
19 U bʌjiri' cu tus tucric yer bic tabar u camsic a mac a mʌ' yer u t'ʌn Moisés. Raji' a'arej bin u ca' u sasiquint u tucur a mac an ten bic ti' yʌnob ich yac'birir, quire' mʌ' yerob C'uj.
19 se está convencido de que é guia de cegos, luz para os que estão em trevas,
20 Raji' cu tus tucric cu camsic a mac a mʌ' yerob ba' ti' C'uj. Raji' cu tus tucric, wa c'ucha'an yor u camsic a mac a mʌ' camsa'b ti' a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj. Raji' cu tus tucric ca' bin u pʌy u berob a mac a mʌ' toy u qui' cʌnob, quire' raji' u tus yer a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a uchbeno', a ba' tsoy ca' u cʌnej mac.
20 instrutor de insensatos, mestre de crianças, porque tem na lei a expressão do conhecimento e da verdade;
21 Jaj ix tʌcoj, wa ber cu camsic mac, tin t'ʌn, u bʌjiri' mʌ' toy u qui' cʌni' a ba' cu camsic. Raji' cu tsec'tic tu cu c'ujinticob C'uj wa mʌ' tsoy u ya'cric ba', jaj ix tʌcoj u berer ya'cric ba'.
21 então você, que ensina os outros, não ensina a si mesmo? Você, que prega contra o furto, furta?
22 Raji' u winiquirob israel, a cu ya'aric wa mʌ' tsoy mac u pʌyic xquic, a yʌn u mamo', chen tin t'ʌn, raji' cu pʌyic xquic a yʌn u mamo'. Bayiri' xan, raji' cu ya'aric mʌ' tsoy tu t'ʌn wa mac cu betic u tus c'uj. Chen tin t'ʌn, raji' u berer ya'cric a ba' ti' yʌn tu cu binob u tus c'ujinticob c'uj, a mac a mʌ' yerob C'uj, a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn.
22 Você, que diz que não se deve adulterar, adultera? Você, que detesta ídolos, rouba-lhes os templos?
23 Cu yubic jach tus carem, quire' yʌn ti' a ba' ts'ibta'b ten u nunquir Moisés, chen mʌ' ju betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, rajen cu p'astic C'uj.
23 Você, que se orgulha na lei, desonra a Deus, desobedecendo à lei?
24 Raji' u winiquirob israel caj u tus betob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu caj u ya'araj: “Quire' ra' u sipirob u winiquirob israel, rajen p'asta'b ti' C'uj ten a mac a mʌ' ju winiquirob israel.” Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch.
24 Como está escrito: "O nome de Deus é blasfemado entre os gentios por causa de vocês".
25 Tin t'ʌn, wa caj u quibaj a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, jach tsoy cu bin yubic tu yor a mac u winiquirob israel. Chen wa mʌ' ju quibej a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a ray u q'uinino', caj waysa'bob ti' mʌ' ju winiquirob israel.
25 A circuncisão tem valor se você obedece à lei; mas, se você desobedece à lei, a sua circuncisão já se tornou incircuncisão.
26 Bayiri' xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel bin u ca' waysa'birob irej wa ju winiquirob israel. Baxuc cu bin tar ti', wa cu quibic a ba' ts'ibta'b ten Moisés.
26 Se aqueles que não são circuncidados obedecem aos preceitos da lei, não serão eles considerados circuncidados?
27 Mʌ' ja wirej, a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' tacbir a jo'rex ten a mʌ' ju winiquirob israel, soc u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Quire' a techexo', mʌ' ja quibex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax toc yʌn techex toc rʌc ts'iba'an u t'ʌn Moisés, cax caj a c'ʌmex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic caj ya'araj C'uj uch. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israel caj u quibob a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax mʌ' tu c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel, rajen je' u taquicob a jo'rex a mʌ' u winiquirob judío.
27 Aquele que não é circuncidado fisicamente, mas obedece à lei, condenará você que, tendo a lei escrita e a circuncisão, é transgressor da lei.
28 Mʌ' raji' yʌnin C'uj, cax u parar u nunquir Abraham, cax ir bajen u wich u winiquirob israel, mʌ' raji' yʌnin C'uj. Mʌ' raji' yʌnin C'uj quire' caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel.
28 Não é judeu quem o é apenas exteriormente, nem é circuncisão a que é meramente exterior e física.
29 U'yex ba' quin wac, a werex wa mac raji' yʌnin C'uj, raji' a yʌn C'uj tu yor. A baxuco', jach taj ts'ira'an u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel, a ra' u q'uinino' cu beyaj C'uj tu yor yejer u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, robob jach tsoy irir ten C'uj, mʌ' chen ich u rac'ob xan.
29 Não! Judeu é quem o é interiormente, e circuncisão é a operada no coração, pelo Espírito, e não pela lei escrita. Para estes o louvor não provém dos homens, mas de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.