Hebreus 11
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC
1 Quire' tij cacsex tij corex rajen ic toc erex jach taj je' u ts'ic ti' to'onex C'uj a ba' tu toc araj to'onex C'uj, chʌca'an u ts'ic ti' to'onex. A to'onexo', ij querex yʌn ba' ich ca'anan a mʌ' chʌca'an ic jach iriquex yejer ic jach ichex.
1 A fé é o fundamento da esperança, é uma certeza a respeito do que não se vê.
2 A baxuco' yʌn ba', quire' ic nunquirex caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen a C'ujo' cu ya'aric: “Robob jach tsoy.”
2 Foi ela que fez a glória dos nossos, antepassados.
3 Quire' tij cacsex tij corex ti' C'uj, rajen ij toc erex wa ju bʌjiri' C'uj caj u betaj yoc'ocab, cax mʌna' ba' uch, quij, a C'ujo' caj u t'ʌnaj ca' joc'ac ba', jeroj rʌc joq'uij.
3 Pela fé reconhecemos que o mundo foi formado pela palavra de Deus e que as coisas visíveis se originaram do invisível.
4 A Abelo', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u ts'ajaj u yʌrʌc' ti' C'uj u bo'orir u si'pir. A ray yʌcʌc'o', jach manan tsoy cax a ba' ts'a'bir ti' ten u sucu'un Caín ti' C'uj. Quire' a ts'a'b ti' ten Caín, mʌ' ju c'ʌmaj C'uj. Mʌ' ja wirej, Abel caj u yacsa yor ti' C'uj. Rajen C'uj caj u yiraj jach tsoy a ba' tu betaj Abel, quire' a ba' tu ts'aja ti' C'uj uch. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoy Abelo'.” A ucho' caj quimij Abel, chen quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, cax q'uinij baje'rer tan u camsic ti' to'onex bic tabar ca' ij cacsex tij corex ti' C'uj an ten bic Abel caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
4 Pela fé Abel ofereceu a Deus um sacrifício bem superior ao de Caim, e mereceu ser chamado justo, porque Deus aceitou as suas ofertas. Graças a ela é que, apesar de sua morte, ele ainda fala.
5 A Enoco', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen acsa'b Enoc ten C'uj ich ca'anan, cax ti' toy cuxa'an Enoc uch. U rac'ob a cʌja'anob tu q'uinin Enoc, mʌ' tu ca' irobi'. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ti' Enoc ich u t'ʌn C'uj uch, bic tabar raji' jach tsoy yirir ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj.
5 Pela fé Henoc foi arrebatado, sem ter conhecido a morte: e não foi achado, porquanto Deus o arrebatou; mas a Escritura diz que, antes de ser arrebatado, ele tinha agradado a Deus {Gn 5,24}.
6 Soc tsoy yirico'onex C'uj ca' ij cacsex tij corex. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' a cuxa'an C'ujo', jari' robob cu bin yamta'bir ten C'uj.
6 Ora, sem fé é impossível agradar a Deus, pois para se achegar a ele é necessário que se creia primeiro que ele existe e que recompensa os que o procuram.
7 A Noéjo' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u quib u t'ʌn C'uj caj u betaj u yajaw chem yejer u jor an ten bic u jor naj. Quire' caj u toc araj C'uj bin u rʌc ch'esic mac tu cotor a ti'ob yʌn ich yoc'ocab uch, rajen Noé caj oquij ich u japnin yajaw chem yejer u bʌjob soc u tocarob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, yer Noé a ba' ara'b ten C'uj bin u ca' tar. A baywo' Noé caj u yesaj ti' u rac'ob je' u rʌc satʌr u rac'ob a mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoyech Noé.” Quire' tu yacsa tu yor ti' C'uj, Noé.
7 Pela fé na palavra de Deus, Noé foi avisado a respeito de acontecimentos imprevisíveis; cheio de santo temor, construiu a arca para salvar a sua família. Pela fé ele condenou o mundo e se tornou o herdeiro da justificação mediante a fé.
8 A Abrahamo', quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj rajen caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj uch: “Ca' xic tech, quij C'uj, ich u jer ru'um a quin ts'ic tech Abraham.” Caj binij Abraham cax mʌ' yer tu ju bin Abraham caj pay u ber ten C'uj. Tu rʌc p'ʌtaj u cajar quir u bin.
8 Foi pela fé que Abraão, obedecendo ao apelo divino, partiu para uma terra que devia receber em herança. E partiu não sabendo para onde ia.
9 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Abraham, rajen tu p'ʌtaj u ru'umin, cax yʌn u jach ts'urir u ru'umin tu cu bin uch. Raji' tu sinaj u noq'uir naj quir u cʌjtar irej mac a cu naj bin. Bayiri' u parar Abraham, a Isaaco' yejer a Jacobo', toc ara'b ti'ob ten C'uj chʌca'an u ts'abʌr u ru'uminob a ti'ob xano' xan.
9 Foi pela fé que ele habitou na terra prometida, como em terra estrangeira, habitando aí em tendas com Isaac e Jacó, co-herdeiros da mesma promessa.
10 Abraham caj u sinaj u noq'uir naj ich u ru'umin tu cʌja'an uch, quire' tan u pajic u tar pʌybir ten C'uj ich ca'anan soc raji' cu bin cʌjtar ca'anan a toc beta' ten C'uj, an ten bic caj u tucraj Abraham. A raji'i', ti' yʌn munt q'uin.
10 Porque tinha a esperança fixa na cidade assentada sobre os fundamentos {eternos}, cujo arquiteto e construtor é Deus.
11 Bayiri' xan, u rac' Abraham, u c'aba' Sara, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, cax nuxib a Sarajo', cax man tu q'uinin u yiric yʌrʌc' och. A Sarajo' yer chʌca'an u pararancʌr quire' baxuc caj toc ara'b ten C'uj uch, quij.
11 Foi pela fé que a própria Sara cobrou o vigor de conceber, apesar de sua idade avançada, porque acreditou na fidelidade daquele que lhe havia prometido.
12 Ti' a rayo', tu yʌnxchun u pararʌncʌr ic nunquirex Abraham uch. U tiri' caj u yʌnxchun u pimtar u parar cax jach nuxib Abraham pararnʌjij. Mʌ' ja wirej, jach pimjij u parar Abraham an ten bic sab pim ich ca'anan, baxuc u sa'amin chi' c'ac'nab, baxuc pimij u parar ic nunquirex Abraham. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic xaquiquex mun pimin u parar.
12 Assim, de um só homem quase morto nasceu uma posteridade tão numerosa como as estrelas do céu e inumerável como os grãos de areia da praia do mar.
13 Robob, ic nunquirex caj rʌc quimob uch. Tu cotor a ba' ara'b ten C'uj ti'ob mʌ' nup'sa'b a ba' toc ara'b ti' ic nunquirex uch. Chen ic nunquirex caj u pajob cu bin nup'sa'bir ten C'uj a ba' toc ara'ab ti'ob ten C'uj uch. Rajen qui' yorob quire' yerob mʌ' u binob cʌjtar tera' ich yoc'ocab munt q'uin. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex yerob cu chen manob tera' hasta cu c'uchur tu q'uinin cu binob ich ca'anan.
13 Foi na fé que todos {nossos pais} morreram. Embora sem atingir o que lhes tinha sido prometido, viram-no e o saudaram de longe, confessando que eram só estrangeiros e peregrinos sobre a terra {Gn 23,4}.
14 Quire' baxuc caj ya'arob uch: “Mʌ' ic cʌjtarex tera' ich yoc'ocab. Quic jamach cʌjtarex tera'.” A baxuco', caj u yesob ti' to'onex tan u pajicob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u jach cʌjtarob ich ca'anan.
14 Dizendo isto, declaravam que buscavam uma pátria.
15 Wa caj u chen tucricob u cʌjtarob tu ru'umin a caj u p'ʌtob uch, jeroj, tune', c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs sutob tu pachob. Chen mʌ' sutnʌjob tu pachob quire' mʌ' u c'atob u sutob tu pachob uch, quire' tan u pajicob uch a ba'quiri' ara'b ti'ob ten C'uj uch.
15 E se se referissem àquela donde saíram, ocasião teriam de tornar a ela...
16 Chen aro' mʌ' tu tucrobi', quij, quire' yerob tu yorob jach manan tsoy ca' bin xicob ich ca'anan. Rajen a C'ujo' qui'jij yor yejerob, rajen caj u ya'araj ti'ob: “Jach tsoyechex”, quij C'uj, quire' tan u c'axicob u cajar tu cu bin jach cʌjtarob ich c'a'anan.
16 Mas não. Eles aspiravam a uma pátria melhor, isto é, à celestial. Por isso, Deus não se dedigna de ser chamado o seu Deus; de fato, ele lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Foi pela sua fé que Abraão, submetido à prova, ofereceu Isaac, seu único filho,
18 — ausente —
18 depois de ter recebido a promessa e ouvido as palavras: Uma posteridade com o teu nome te será dada em Isaac {Gn 21,12}.
19 Mʌ' ja wirej, ra' ic nunquirex Abraham yer C'uj c'ucha'an yor u ric'sic u parar Isaac tu quimirir. Quire' caj u tucraj tu yor yʌn quinsa' u parar, chen mʌ' quinsa'bir rajen irej wa wʌc'ʌs ric'sa'b Isaac ten C'uj tu t'ʌn ic nunquirex Abraham uch.
19 Estava ciente de que Deus é poderoso até para ressuscitar alguém dentre os mortos. Assim, ele conseguiu que seu filho lhe fosse devolvido. E isso é um ensinamento para nós!
20 Ic nunquirex Isaac, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ara'b ten Isaac ti' u parar Jacob yejer u parar Esaú, robob chʌca'an yamta'bir ten C'uj.
20 Foi inspirado pela fé que Isaac deu a Jacó e a Esaú uma bênção em vista de acontecimentos futuros.
21 Ic nunquirex Jacob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen jach tabar u c'uchur tu q'uinin u quimin Jacob, caj ara'b ten Jacob ti' u parar José cu bin yamta'bir ten C'uj soc yʌn ba' u c'at u parar a Joséjo', jujuntur u parar a Joséjo'. Pachir ic nunquirex Jacob caj u qui' t'ʌntaj C'uj, baxuc caj u betaj yoc'or u xonte' quire' nuxib caj nupraj uch.
21 Foi pela fé que Jacó, estando para morrer, abençoou cada um dos filhos de José e venerou a extremidade do seu bastão.
22 Ic nunquirex José, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen tu chich araj a ti'ob u yet winiquirob israel, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin u rʌc p'ʌticob u ru'umin Egipto. Caj ya'araj: “Ca' bin xiquechex yʌn a toc cuchiquex in baquer”, quij José.
22 Foi pela fé que José, quando estava para morrer, fez menção da partida dos filhos de Israel e dispôs a respeito dos seus despojos.
23 Bayiri' xan, u nʌ' yejer u tet ic nunquirex Moisés, caj u yacsob tu yorob ti' C'uj. Rajen caj rocha'b Moisés ten u nʌ' caj u purob ti' soc mʌna' mac cu yiric Moisés, rajen mʌ' irir ten mac hasta manij tres ic nʌ'. Robob mʌ' tu ch'ajob sajquir a ba' ara'b ti' ten u rey ti' u ru'umin Egipto wa cu bin quinsbir tu cotor u chan ochir a xibo'. Caj taca'b ten u nʌ' ti' a reyo' quire' yer C'uj cu bin u cʌnantic chan Moisés quire' u nʌ' yejer u tet caj u yirob jach tsoy u wich chan Moisés.
23 Foi pela fé que os pais de Moisés, vendo nele uma criança encantadora, o esconderam durante três meses e não temeram o edito real.
24 Ic nunquirex Moisés, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ts'oc u ch'ijir Moisés mʌ' qui' yor quire' yuba' ch'a'b tsemta'bir ten xquic, ra' u parar u rey u winiquirob egipto. Mʌ' u c'at yubic Moisés, mʌ' u nʌ', a xquico'. Quire' yubic ya'aric ra' u parar xquic.
24 Foi pela fé que Moisés, uma vez crescido, renunciou a ser tido como filho da filha do faraó,
25 Quire' a Moiséso', mʌ' man tu c'asir, mʌ' manij a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso'. Qui' yor a Moiséso' wa ber caj u p'eri'quintaj u yor yejer yet winiquirob israel soc p'eri'ob u muc'yajob.
25 preferindo participar da sorte infeliz do povo de Deus, a fruir dos prazeres culpáveis e passageiros.
26 A Moiséso', caj u qui' tucraj wa jach manan tsoy ca' u rʌc p'ʌtej tu cotor ba' a ra' yʌnin tu ru'umin Egipto quir u bin muc'yaj yejer yet winiquirob israel. Jach qui' yor caj muc'yajnʌjij Moisés a ucho'. Caj muc'yajnʌjij Moisés an ten bic Jesús caj u muc'yajnʌjij quire' u yet winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, Moisés yer a C'ujo' cu bin ts'abʌr ti' Moisés a ba' jach manan tsoy ti'.
26 Com os olhos fixos na recompensa, considerava os ultrajes por amor de Cristo como um bem mais precioso que todos os tesouros dos egípcios.
27 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, cax ts'iquij u rey u ru'umin Egipto yejer Moisés, chen Moisés mʌ' tu ch'aj sajaquir ti'. Mʌ' ja wirej, raji' caj u p'ʌtaj u ru'umin Egipto quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, a C'ujo' a mʌ' ira'an ten mac.
27 Foi pela fé que deixou o Egito, não temendo a cólera do rei, com tanta segurança como estivesse vendo o invisível.
28 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, rajen Moisés caj u sʌjtaj C'uj a ra' u q'uinino' caj tar yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a tu potmastaj mac tu tu yiraj uch u q'uiq'uer a wits'c'ʌbta'bo' uch. Rajen tu chich araj Moisés ti' tu cotorob u winiquirob israel ca' u baxtej u q'uiq'uer u yʌrʌc' tʌmʌn yuc tu jo'r yatoch tu cu naj ocarob tu yatochob soc mʌ' u bin quinsbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj u parar xib, a yʌn bat'an rocha'b ten u nʌ'.
28 Foi pela fé que mandou celebrar a Páscoa e aspergir {os portais} com sangue, para que o anjo exterminador dos primogênitos poupasse os dos filhos de Israel.
29 U winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen c'ucha'an yorob u ch'ʌcticob u chumuquir c'ac'nab, a pʌcha'an u c'aba' chʌc c'ac'nabi'. Mʌ' ja wirej, caj u ch'ʌctajob an ten mac cu ch'ʌcticob jach ru'um. Chen caj sayob tu pach, ra' u soldado u winiquirob egipto quir u tarob chucbir u winiquirob israel, caj wʌc'ʌs tar ya'arir c'ac'nab ich yoc'or u soldado u winiquirob egipto, caj rʌc bintob ja', caj rʌc chuchob ten u ya'arir c'ac'nab.
29 Foi pela fé que os fez atravessar o mar Vermelho, como por terreno seco, ao passo que os egípcios que se atreveram a persegui-los foram afogados.
30 Rajen pachir u winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj rʌc manob u bʌcristicob tu cajar Jericó, a yʌn u pa'te' ts'ʌpquinta'an yejer tunich soc jach ca'anano'. Caj ts'oc u manob turiri' semana caj rʌc jubsa'b u pa'te'ir tu cajar Jericó.
30 Foi pela fé que desabaram as muralhas de Jericó, depois de rodeadas por sete dias.
31 A xquico', a mac u c'aba' Rahab, a cu naj man uch quir u jaric u taq'uino', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen caj u yacsaj tu yatoch a soldado u winiquirob israel, a tarob yiraj wa c'ucha'an yorob u rʌc quinsicob u winiquirob a cʌja'anob ich u cajar Jericó. Rajen caj toc a Rahabo' ten u winiquirob israel soc mʌ' u quinsa' yejer a mac a mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj ich u cajar Jericó.
31 Foi pela fé que Raab, a meretriz, não pereceu com aqueles que resistiram, por ter dado asilo aos espias.
32 Ti' toy yʌn ya'ab u winiquirob israel a tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch, chen mʌ' c'ucha'an in wor in rʌc ts'ibtic techex quire' chʌca'an u man ya'ab u q'uinin quir in ts'ibtic. A teno', quin chen c'asic techex ti' jun yarob an ten bic Gedeón, an ten bic Barac, an ten bic Sansón, an ten bic Jefté, an ten bic David, an ten bic Samuel, an ten bic a mac ts'ab u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' ts'a'b ich u yorob,
32 Que mais direi? Faltar-me-á o tempo, se falar de Gedeão, Barac, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e dos profetas.
33 quire' robob caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj ch'esa'b u cajar ten C'uj a mac a tu p'actob a ti'obo'. Ya'ab caj u qui' reyintajob u winiquir israel, ya'ab yamta'b ten C'uj an ten bic caj toc araj ti'ob. Ya'ab caj u nupob barum caj toc ten C'uj soc mʌ' u chi'bir ten barum.
33 Graças à sua fé conquistaram reinos, praticaram a justiça, viram se realizar as promessas. Taparam bocas de leões,
34 Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen robob caj toc ten C'uj soc mʌ' u tocar ten u rac'ob tu cu yerarob. Ya'ab xan, toc ten C'uj tu cu bin ch'ʌcbir yejer mascab soc mʌna' ba' cu yubob. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, cax mʌna' u chichir u muc', jeroj tune', caj ts'a'b u muc' ten C'uj soc jach chich u muc'. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob caj yamta'b ten C'uj tu ts'iquijob soldados, a mʌ' u winiquirob israel, rajen caj rʌc ch'esa'b ten mac a yacsmʌnob tu yorob rajen caj u quinsob a soldadojo'.
34 extinguiram a violência do fogo, escaparam ao fio de espada, triunfaram de enfermidades, foram corajosos na guerra e puseram em debandada exércitos estrangeiros.
35 Bayiri' xan, yʌn xquic uch, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen ric'sa'b ten C'uj tu quimirir a mac jach yajbir a xquico', quire' u yaj u parar a xquico', jeroj, caj wʌc'ʌs bin tu yatoch.
35 Devolveram vivos às suas mães os filhos mortos. Alguns foram torturados, por recusarem ser libertados, movidos pela esperança de uma ressurreição mais gloriosa.
36 Ya'ab aro', caj chuca'b ten u rac'ob, caj p'asta'b, caj jats'a'b u pachob, caj c'arij yejer mascab caj purob mʌcbir tu cu macar winicob.
36 Outros sofreram escárnio e açoites, cadeias e prisões.
37 Ya'ab aro' caj ch'ina'b u jo'r soc u quininob. Yʌn ya'ab uch caj bujch'ʌcaj yejer jixib uch. Yʌn ya'ab uch, caj quinsa'b yejer mascab. Yʌn ya'ab uch, caj manob ich tʌcay ru'um cu chen buquinticob u noc' a beta'b ti' yot'er yʌrʌc' chivo, bayiri' xan yejer u yot'er yuc. Tan u manob jach otsirchʌjob, mʌna' yo'och quir u janticob quire chucob u pachob uch.
37 Foram apedrejados, massacrados, serrados ao meio, mortos a fio de espada. Andaram errantes, vestidos de pele de ovelha e de cabra, necessitados de tudo, perseguidos e maltratados,
38 Robob caj cʌjrajob ich tʌcay ru'um a tu c'ucha'an yorob ti', cax ich wits, cax tu jorir ru'um, cax tu japnin tunich. Chen ʌcʌtan tu wich u rac'ob p'acta'b, chen ʌcʌtan tu wich a C'ujo' jach yaj.
38 homens de que o mundo não era digno! Refugiaram-se nas solidões das montanhas, nas cavernas e em antros subterrâneos.
39 A C'ujo' cu ya'aric ti'ob: “Jach tsoyechex”, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Chen tu cotor ba' a toc ara'b ti'ob ten C'uj mʌ' toy nupuqui' a ba' cu bin ts'a'bir ti'ob.
39 E, no entanto, todos estes mártires da fé não conheceram a realização das promessas!
40 Quire' toc ara'bob ten C'uj u pajob u q'uinin ca' u rʌc acso'onex ich ca'anan soc u tar yorob soc jach ti' yʌn yorob yejero'onex.
40 Porque Deus, que tinha para nós uma sorte melhor, não quis que eles chegassem sem nós à perfeição {da felicidade}.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.