Hebreus 11

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Quire' tij cacsex tij corex rajen ic toc erex jach taj je' u ts'ic ti' to'onex C'uj a ba' tu toc araj to'onex C'uj, chʌca'an u ts'ic ti' to'onex. A to'onexo', ij querex yʌn ba' ich ca'anan a mʌ' chʌca'an ic jach iriquex yejer ic jach ichex.
1 A fé mostra a realidade daquilo que esperamos; ela nos dá convicção de coisas que não vemos.
2 A baxuco' yʌn ba', quire' ic nunquirex caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen a C'ujo' cu ya'aric: “Robob jach tsoy.”
2 Pela fé, pessoas em tempos passados obtiveram aprovação.
3 Quire' tij cacsex tij corex ti' C'uj, rajen ij toc erex wa ju bʌjiri' C'uj caj u betaj yoc'ocab, cax mʌna' ba' uch, quij, a C'ujo' caj u t'ʌnaj ca' joc'ac ba', jeroj rʌc joq'uij.
3 Pela fé, entendemos que todo o universo foi formado pela palavra de Deus; assim, o que se vê originou-se daquilo que não se vê.
4 A Abelo', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u ts'ajaj u yʌrʌc' ti' C'uj u bo'orir u si'pir. A ray yʌcʌc'o', jach manan tsoy cax a ba' ts'a'bir ti' ten u sucu'un Caín ti' C'uj. Quire' a ts'a'b ti' ten Caín, mʌ' ju c'ʌmaj C'uj. Mʌ' ja wirej, Abel caj u yacsa yor ti' C'uj. Rajen C'uj caj u yiraj jach tsoy a ba' tu betaj Abel, quire' a ba' tu ts'aja ti' C'uj uch. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoy Abelo'.” A ucho' caj quimij Abel, chen quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, cax q'uinij baje'rer tan u camsic ti' to'onex bic tabar ca' ij cacsex tij corex ti' C'uj an ten bic Abel caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
4 Pela fé, Abel apresentou a Deus um sacrifício superior ao de Caim. Com isso, mostrou que era um homem justo, e Deus aprovou suas ofertas. Embora há muito esteja morto, ainda fala por meio de seu exemplo.
5 A Enoco', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen acsa'b Enoc ten C'uj ich ca'anan, cax ti' toy cuxa'an Enoc uch. U rac'ob a cʌja'anob tu q'uinin Enoc, mʌ' tu ca' irobi'. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ti' Enoc ich u t'ʌn C'uj uch, bic tabar raji' jach tsoy yirir ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj.
5 Pela fé, Enoque foi levado para o céu sem ver a morte; “ele desapareceu porque Deus o levou para junto de si”. Porque, antes de ser levado, ele era conhecido por agradar a Deus.
6 Soc tsoy yirico'onex C'uj ca' ij cacsex tij corex. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' a cuxa'an C'ujo', jari' robob cu bin yamta'bir ten C'uj.
6 Sem fé é impossível agradar a Deus. Quem deseja se aproximar de Deus deve crer que ele existe e que recompensa aqueles que o buscam.
7 A Noéjo' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u quib u t'ʌn C'uj caj u betaj u yajaw chem yejer u jor an ten bic u jor naj. Quire' caj u toc araj C'uj bin u rʌc ch'esic mac tu cotor a ti'ob yʌn ich yoc'ocab uch, rajen Noé caj oquij ich u japnin yajaw chem yejer u bʌjob soc u tocarob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, yer Noé a ba' ara'b ten C'uj bin u ca' tar. A baywo' Noé caj u yesaj ti' u rac'ob je' u rʌc satʌr u rac'ob a mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoyech Noé.” Quire' tu yacsa tu yor ti' C'uj, Noé.
7 Pela fé, Noé construiu uma grande embarcação para salvar sua família do dilúvio. Ele obedeceu a Deus, que o advertiu a respeito de coisas que nunca haviam acontecido. Pela fé, condenou o resto do mundo e recebeu a justiça que vem por meio da fé.
8 A Abrahamo', quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj rajen caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj uch: “Ca' xic tech, quij C'uj, ich u jer ru'um a quin ts'ic tech Abraham.” Caj binij Abraham cax mʌ' yer tu ju bin Abraham caj pay u ber ten C'uj. Tu rʌc p'ʌtaj u cajar quir u bin.
8 Pela fé, Abraão obedeceu quando foi chamado para ir à outra terra que ele receberia como herança. Ele partiu sem saber para onde ia.
9 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Abraham, rajen tu p'ʌtaj u ru'umin, cax yʌn u jach ts'urir u ru'umin tu cu bin uch. Raji' tu sinaj u noq'uir naj quir u cʌjtar irej mac a cu naj bin. Bayiri' u parar Abraham, a Isaaco' yejer a Jacobo', toc ara'b ti'ob ten C'uj chʌca'an u ts'abʌr u ru'uminob a ti'ob xano' xan.
9 E, mesmo quando chegou à terra que lhe havia sido prometida, viveu ali pela fé, pois era como estrangeiro, morando em tendas. Assim também fizeram Isaque e Jacó, que herdaram a mesma promessa.
10 Abraham caj u sinaj u noq'uir naj ich u ru'umin tu cʌja'an uch, quire' tan u pajic u tar pʌybir ten C'uj ich ca'anan soc raji' cu bin cʌjtar ca'anan a toc beta' ten C'uj, an ten bic caj u tucraj Abraham. A raji'i', ti' yʌn munt q'uin.
10 Abraão esperava confiantemente pela cidade de alicerces eternos, planejada e construída por Deus.
11 Bayiri' xan, u rac' Abraham, u c'aba' Sara, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, cax nuxib a Sarajo', cax man tu q'uinin u yiric yʌrʌc' och. A Sarajo' yer chʌca'an u pararancʌr quire' baxuc caj toc ara'b ten C'uj uch, quij.
11 Pela fé, até mesmo Sara, embora estéril e idosa, pôde ter um filho. Ela creu que Deus era fiel para cumprir sua promessa.
12 Ti' a rayo', tu yʌnxchun u pararʌncʌr ic nunquirex Abraham uch. U tiri' caj u yʌnxchun u pimtar u parar cax jach nuxib Abraham pararnʌjij. Mʌ' ja wirej, jach pimjij u parar Abraham an ten bic sab pim ich ca'anan, baxuc u sa'amin chi' c'ac'nab, baxuc pimij u parar ic nunquirex Abraham. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic xaquiquex mun pimin u parar.
12 E, assim, uma nação inteira veio desse homem velho e sem vigor, uma nação numerosa como as estrelas do céu e incontável como a areia da praia.
13 Robob, ic nunquirex caj rʌc quimob uch. Tu cotor a ba' ara'b ten C'uj ti'ob mʌ' nup'sa'b a ba' toc ara'b ti' ic nunquirex uch. Chen ic nunquirex caj u pajob cu bin nup'sa'bir ten C'uj a ba' toc ara'ab ti'ob ten C'uj uch. Rajen qui' yorob quire' yerob mʌ' u binob cʌjtar tera' ich yoc'ocab munt q'uin. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex yerob cu chen manob tera' hasta cu c'uchur tu q'uinin cu binob ich ca'anan.
13 Todos eles morreram na fé e, embora não tenham recebido todas as coisas que lhes foram prometidas, as avistaram de longe e de bom grado as aceitaram. Reconheceram que eram estrangeiros e peregrinos neste mundo.
14 Quire' baxuc caj ya'arob uch: “Mʌ' ic cʌjtarex tera' ich yoc'ocab. Quic jamach cʌjtarex tera'.” A baxuco', caj u yesob ti' to'onex tan u pajicob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u jach cʌjtarob ich ca'anan.
14 Evidentemente, quem fala desse modo espera ter sua própria pátria.
15 Wa caj u chen tucricob u cʌjtarob tu ru'umin a caj u p'ʌtob uch, jeroj, tune', c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs sutob tu pachob. Chen mʌ' sutnʌjob tu pachob quire' mʌ' u c'atob u sutob tu pachob uch, quire' tan u pajicob uch a ba'quiri' ara'b ti'ob ten C'uj uch.
15 Se quisessem, poderiam ter voltado à terra de onde saíram,
16 Chen aro' mʌ' tu tucrobi', quij, quire' yerob tu yorob jach manan tsoy ca' bin xicob ich ca'anan. Rajen a C'ujo' qui'jij yor yejerob, rajen caj u ya'araj ti'ob: “Jach tsoyechex”, quij C'uj, quire' tan u c'axicob u cajar tu cu bin jach cʌjtarob ich c'a'anan.
16 mas buscavam uma pátria superior, um lar celestial. Por isso Deus não se envergonha de ser chamado o Deus deles, pois lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Pela fé, Abraão, ao ser posto à prova, ofereceu Isaque como sacrifício. Abraão, que havia recebido as promessas, estava disposto a sacrificar seu único filho,
18 — ausente —
18 embora Deus lhe tivesse dito: “Isaque é o filho de quem depende sua descendência”.
19 Mʌ' ja wirej, ra' ic nunquirex Abraham yer C'uj c'ucha'an yor u ric'sic u parar Isaac tu quimirir. Quire' caj u tucraj tu yor yʌn quinsa' u parar, chen mʌ' quinsa'bir rajen irej wa wʌc'ʌs ric'sa'b Isaac ten C'uj tu t'ʌn ic nunquirex Abraham uch.
19 Concluiu que, se Isaque morresse, Deus tinha poder para trazê-lo de volta à vida. E, em certo sentido, recebeu seu filho de volta dos mortos.
20 Ic nunquirex Isaac, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ara'b ten Isaac ti' u parar Jacob yejer u parar Esaú, robob chʌca'an yamta'bir ten C'uj.
20 Pela fé, Isaque prometeu bênçãos para o futuro de seus filhos, Jacó e Esaú.
21 Ic nunquirex Jacob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen jach tabar u c'uchur tu q'uinin u quimin Jacob, caj ara'b ten Jacob ti' u parar José cu bin yamta'bir ten C'uj soc yʌn ba' u c'at u parar a Joséjo', jujuntur u parar a Joséjo'. Pachir ic nunquirex Jacob caj u qui' t'ʌntaj C'uj, baxuc caj u betaj yoc'or u xonte' quire' nuxib caj nupraj uch.
21 Pela fé, Jacó, prestes a morrer, abençoou cada um dos filhos de José e se curvou para adorar, apoiado em seu cajado.
22 Ic nunquirex José, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen tu chich araj a ti'ob u yet winiquirob israel, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin u rʌc p'ʌticob u ru'umin Egipto. Caj ya'araj: “Ca' bin xiquechex yʌn a toc cuchiquex in baquer”, quij José.
22 Pela fé, José, no fim da vida, declarou com toda a confiança que os israelitas deixariam o Egito e deu ordens para que cuidassem de seus ossos.
23 Bayiri' xan, u nʌ' yejer u tet ic nunquirex Moisés, caj u yacsob tu yorob ti' C'uj. Rajen caj rocha'b Moisés ten u nʌ' caj u purob ti' soc mʌna' mac cu yiric Moisés, rajen mʌ' irir ten mac hasta manij tres ic nʌ'. Robob mʌ' tu ch'ajob sajquir a ba' ara'b ti' ten u rey ti' u ru'umin Egipto wa cu bin quinsbir tu cotor u chan ochir a xibo'. Caj taca'b ten u nʌ' ti' a reyo' quire' yer C'uj cu bin u cʌnantic chan Moisés quire' u nʌ' yejer u tet caj u yirob jach tsoy u wich chan Moisés.
23 Pela fé, os pais de Moisés o esconderam por três meses tão logo ele nasceu, pois viram que a criança era linda e não tiveram medo de desobedecer ao decreto do rei.
24 Ic nunquirex Moisés, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ts'oc u ch'ijir Moisés mʌ' qui' yor quire' yuba' ch'a'b tsemta'bir ten xquic, ra' u parar u rey u winiquirob egipto. Mʌ' u c'at yubic Moisés, mʌ' u nʌ', a xquico'. Quire' yubic ya'aric ra' u parar xquic.
24 Pela fé, Moisés, já adulto, recusou ser chamado filho da filha do faraó,
25 Quire' a Moiséso', mʌ' man tu c'asir, mʌ' manij a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso'. Qui' yor a Moiséso' wa ber caj u p'eri'quintaj u yor yejer yet winiquirob israel soc p'eri'ob u muc'yajob.
25 preferindo ser maltratado junto com o povo de Deus a aproveitar os prazeres transitórios do pecado.
26 A Moiséso', caj u qui' tucraj wa jach manan tsoy ca' u rʌc p'ʌtej tu cotor ba' a ra' yʌnin tu ru'umin Egipto quir u bin muc'yaj yejer yet winiquirob israel. Jach qui' yor caj muc'yajnʌjij Moisés a ucho'. Caj muc'yajnʌjij Moisés an ten bic Jesús caj u muc'yajnʌjij quire' u yet winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, Moisés yer a C'ujo' cu bin ts'abʌr ti' Moisés a ba' jach manan tsoy ti'.
26 Considerou melhor sofrer por causa do Cristo do que possuir os tesouros do Egito, pois tinha em vista sua grande recompensa.
27 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, cax ts'iquij u rey u ru'umin Egipto yejer Moisés, chen Moisés mʌ' tu ch'aj sajaquir ti'. Mʌ' ja wirej, raji' caj u p'ʌtaj u ru'umin Egipto quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, a C'ujo' a mʌ' ira'an ten mac.
27 Pela fé, saiu do Egito sem medo da ira do rei e prosseguiu sem vacilar, como quem vê aquele que é invisível.
28 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, rajen Moisés caj u sʌjtaj C'uj a ra' u q'uinino' caj tar yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a tu potmastaj mac tu tu yiraj uch u q'uiq'uer a wits'c'ʌbta'bo' uch. Rajen tu chich araj Moisés ti' tu cotorob u winiquirob israel ca' u baxtej u q'uiq'uer u yʌrʌc' tʌmʌn yuc tu jo'r yatoch tu cu naj ocarob tu yatochob soc mʌ' u bin quinsbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj u parar xib, a yʌn bat'an rocha'b ten u nʌ'.
28 Pela fé, ordenou que o povo de Israel celebrasse a Páscoa e aspergisse com sangue os batentes das portas, para que o anjo da morte não matasse seus filhos mais velhos.
29 U winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen c'ucha'an yorob u ch'ʌcticob u chumuquir c'ac'nab, a pʌcha'an u c'aba' chʌc c'ac'nabi'. Mʌ' ja wirej, caj u ch'ʌctajob an ten mac cu ch'ʌcticob jach ru'um. Chen caj sayob tu pach, ra' u soldado u winiquirob egipto quir u tarob chucbir u winiquirob israel, caj wʌc'ʌs tar ya'arir c'ac'nab ich yoc'or u soldado u winiquirob egipto, caj rʌc bintob ja', caj rʌc chuchob ten u ya'arir c'ac'nab.
29 Pela fé, o povo de Israel atravessou o mar Vermelho, como se estivesse em terra seca. Quando os egípcios tentaram segui-los, morreram todos afogados.
30 Rajen pachir u winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj rʌc manob u bʌcristicob tu cajar Jericó, a yʌn u pa'te' ts'ʌpquinta'an yejer tunich soc jach ca'anano'. Caj ts'oc u manob turiri' semana caj rʌc jubsa'b u pa'te'ir tu cajar Jericó.
30 Pela fé, o povo marchou ao redor de Jericó durante sete dias, e suas muralhas caíram.
31 A xquico', a mac u c'aba' Rahab, a cu naj man uch quir u jaric u taq'uino', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen caj u yacsaj tu yatoch a soldado u winiquirob israel, a tarob yiraj wa c'ucha'an yorob u rʌc quinsicob u winiquirob a cʌja'anob ich u cajar Jericó. Rajen caj toc a Rahabo' ten u winiquirob israel soc mʌ' u quinsa' yejer a mac a mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj ich u cajar Jericó.
31 Pela fé, a prostituta Raabe não foi morta com os habitantes de sua cidade que se recusaram a obedecer, pois ela acolheu em paz os espiões.
32 Ti' toy yʌn ya'ab u winiquirob israel a tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch, chen mʌ' c'ucha'an in wor in rʌc ts'ibtic techex quire' chʌca'an u man ya'ab u q'uinin quir in ts'ibtic. A teno', quin chen c'asic techex ti' jun yarob an ten bic Gedeón, an ten bic Barac, an ten bic Sansón, an ten bic Jefté, an ten bic David, an ten bic Samuel, an ten bic a mac ts'ab u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' ts'a'b ich u yorob,
32 Quanto mais preciso dizer? Levaria muito tempo para falar sobre a fé que Gideão, Baraque, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e os profetas tiveram.
33 quire' robob caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj ch'esa'b u cajar ten C'uj a mac a tu p'actob a ti'obo'. Ya'ab caj u qui' reyintajob u winiquir israel, ya'ab yamta'b ten C'uj an ten bic caj toc araj ti'ob. Ya'ab caj u nupob barum caj toc ten C'uj soc mʌ' u chi'bir ten barum.
33 Pela fé, eles conquistaram reinos, governaram com justiça e receberam promessas. Fecharam a boca de leões,
34 Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen robob caj toc ten C'uj soc mʌ' u tocar ten u rac'ob tu cu yerarob. Ya'ab xan, toc ten C'uj tu cu bin ch'ʌcbir yejer mascab soc mʌna' ba' cu yubob. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, cax mʌna' u chichir u muc', jeroj tune', caj ts'a'b u muc' ten C'uj soc jach chich u muc'. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob caj yamta'b ten C'uj tu ts'iquijob soldados, a mʌ' u winiquirob israel, rajen caj rʌc ch'esa'b ten mac a yacsmʌnob tu yorob rajen caj u quinsob a soldadojo'.
34 apagaram chamas de fogo e escaparam de morrer pela espada. Sua fraqueza foi transformada em força. Tornaram-se poderosos na batalha e fizeram fugir exércitos inteiros.
35 Bayiri' xan, yʌn xquic uch, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen ric'sa'b ten C'uj tu quimirir a mac jach yajbir a xquico', quire' u yaj u parar a xquico', jeroj, caj wʌc'ʌs bin tu yatoch.
35 Mulheres receberam de volta seus queridos que haviam morrido. Outros, porém, foram torturados, recusando-se a ser libertos, e depositaram sua esperança na ressurreição para uma vida melhor.
36 Ya'ab aro', caj chuca'b ten u rac'ob, caj p'asta'b, caj jats'a'b u pachob, caj c'arij yejer mascab caj purob mʌcbir tu cu macar winicob.
36 Alguns foram alvo de zombaria e açoites, e outros, acorrentados em prisões.
37 Ya'ab aro' caj ch'ina'b u jo'r soc u quininob. Yʌn ya'ab uch caj bujch'ʌcaj yejer jixib uch. Yʌn ya'ab uch, caj quinsa'b yejer mascab. Yʌn ya'ab uch, caj manob ich tʌcay ru'um cu chen buquinticob u noc' a beta'b ti' yot'er yʌrʌc' chivo, bayiri' xan yejer u yot'er yuc. Tan u manob jach otsirchʌjob, mʌna' yo'och quir u janticob quire chucob u pachob uch.
37 Alguns morreram apedrejados, outros foram serrados ao meio, e outros ainda, mortos à espada. Alguns andavam vestidos com peles de ovelhas e cabras, necessitados, afligidos e maltratados.
38 Robob caj cʌjrajob ich tʌcay ru'um a tu c'ucha'an yorob ti', cax ich wits, cax tu jorir ru'um, cax tu japnin tunich. Chen ʌcʌtan tu wich u rac'ob p'acta'b, chen ʌcʌtan tu wich a C'ujo' jach yaj.
38 Este mundo não era digno deles. Vagaram por desertos e montes, escondendo-se em cavernas e buracos na terra.
39 A C'ujo' cu ya'aric ti'ob: “Jach tsoyechex”, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Chen tu cotor ba' a toc ara'b ti'ob ten C'uj mʌ' toy nupuqui' a ba' cu bin ts'a'bir ti'ob.
39 Todos eles obtiveram aprovação por causa de sua fé; no entanto, nenhum deles recebeu tudo que havia sido prometido.
40 Quire' toc ara'bob ten C'uj u pajob u q'uinin ca' u rʌc acso'onex ich ca'anan soc u tar yorob soc jach ti' yʌn yorob yejero'onex.
40 Pois Deus tinha algo melhor preparado para nós, de modo que, sem nós, eles não chegassem à perfeição.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.