Gálatas 4

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 U'yex ba' quin wac techex baje'rer. U parar u ts'urir a cu bin ocar u ts'urintic u ba'tac u tet u q'uinin ca' bin quimic u tet. Chen mʌ' toy u ocac u ts'urintej quire' chichan. Raji' quet yejer u c'urew u tet cax bin u ca' ocar u ts'urintej yatoch u tet.
1 Digo mais isto: enquanto é menor de idade, o filho que vai herdar a propriedade do pai é tratado como escravo, mesmo sendo, de fato, o dono de tudo.
2 Mʌ' ja wirej, ti' toy chichani', yʌn u yʌjtanrir soc u qui' cʌnantic hasta c'uchij tu q'uinin cu yocar u ts'urintej u ba'tac u tet. Quire' mʌ' c'uchij tu q'uinin caj u p'is u tet.
2 Enquanto é menor, há pessoas que tomam conta dele e cuidam dos seus negócios até o tempo marcado pelo pai.
3 Baxuc, xan, a to'onex ucho', mʌ' toy tac Cristo, mʌ' ij querex biquinin caj ic ts'urintex a ba' caj u camso'onex ic nunquirex quir ij c'ujintiquex C'uj.
3 Assim também nós, antes de ficarmos adultos espiritualmente, fomos escravos dos poderes espirituais que dominam o mundo .
4 Barej caj jach c'uchij tu q'uinin caj u p'isa C'uj caj u tuchi't u parar. Chen turi' u parar, caj rocha'b ten u nʌ', baxuc xan irenob u winiquirenob judío, a Jesúso'.
4 Mas, quando chegou o tempo certo, Deus enviou o seu próprio Filho, que veio como filho de mãe humana e viveu debaixo da lei
5 Mʌ' ja wirej, tarij Cristo quir mʌ' u siptico'onex ti' u t'ʌn Moisés quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ti' u t'ʌn Moisés. Tarij Cristo soc u pararintico'onex C'uj, soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés.
5 para libertar os que estavam debaixo da lei, a fim de que nós pudéssemos nos tornar filhos de Deus.
6 Quire' baje'rer u toc pararo'onex C'uj, rajen C'uj caj u tuchi't u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar tic pixamex. Rajen u Taj'or u Pixam C'uj a ti' yʌn tic pixamex, raji' cu t'ʌn tic pixamex. Rajen quij ca'ariquex: “Tet”, quij, ti' C'uj.
6 E, para mostrar que vocês são seus filhos, Deus enviou o Espírito do seu Filho ao nosso coração, o Espírito que exclama: “Pai, meu Pai.”
7 Rajen a techexo', mʌ' u winquirechex u jer maqui', baje'rer u pararechex C'uj. Rajen u pararechex C'uj a ba' ti' yʌn C'uj, je' u ts'abʌr techex.
7 Assim vocês não são mais escravos; vocês são filhos. E, já que são filhos, Deus lhes dará tudo o que ele tem para dar aos seus filhos.
8 A ucho', quire' mʌ' a werex jach C'uj rajen caj a c'ujintex a ba' mʌ' jach c'ujo', caj a quibex a ti'obo'.
8 No passado vocês não conheciam a Deus e por isso eram escravos de deuses que, de fato, não são deuses.
9 Chen baje'rer a werex tu yʌn C'uj, baje'rer a C'ujo' yerechex. Chen mʌ' jin najtej biquinin a c'atex a wʌc'ʌs quibiquex a ba' a mʌ' ju yamtechex, a mʌ' ba'wir techex. Arex ten wa ja c'atex ra' ca ts'urintiquex?
9 Mas, agora que vocês conhecem a Deus, ou melhor, agora que Deus os conhece, como é que vocês querem voltar para aqueles poderes espirituais fracos e sem valor? Por que querem se tornar escravos deles outra vez?
10 Quire' caj in wu'yaj caj a qui' ric'sex tu cotor u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío.
10 Por que dão tanta importância a certos dias, meses, estações e anos?
11 Rajen caj in tucraj wa jin rʌc sʌtic in beyaj tu jin rʌc tsec'ta techex ti' u t'ʌn C'uj.
11 Estou muito preocupado com vocês! Será que todo o trabalho que tive com vocês não valeu nada?
12 A teno' quin chich aric techex in wet acsʌ'orirechex ca' a cʌnen baje'rer quire' a teno' tin cʌnechex quire' ta wacsex ta worex. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in p'ʌtaj a ba' nanij caj u betob u winiquirob judío. Rajen chʌc irenechexex. Quire' mʌ' ja c'asquintenexi', rajen quin tsicbar techex baxuco'.
12 Meus irmãos, peço que sejam como eu. Afinal eu sou como vocês, e vocês não me ofenderam em nada.
13 Quire' a werex yajen a ucho', rajen yʌn p'aten ta ru'umex. Rajen ta bat'an u'yajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a tin tsec'taj techex.
13 Lembram por que foi que lhes anunciei pela primeira vez o evangelho ? Foi porque eu estava doente.
14 A techexo' mʌ' ja p'astenexi' mʌ' ja xump'ʌtenexi' cax ta wirex ba' yajij in cʌnmʌn ten, cax tu pʌy a xejex. Chen a techexo' ta qui' acsenex, iren a mac a cu jach tar ich C'uj. A techexo', caj a wacsenex ireno' u wʌc'ʌs u bʌjiri' Jesucristo.
14 Mas vocês não me desprezaram, nem me rejeitaram, embora o meu estado de saúde fosse uma dura prova para vocês. Pelo contrário, vocês me receberam como se eu fosse um anjo de Deus ou mesmo como se eu fosse Cristo Jesus.
15 Jach manan qui' a worex uch quire' a ba' caj in camsechex. Chen am ba' a berex a techex baje'rero' quire' mʌ' qui' a worex? Jach taj quin wac techex, a ucho' wa c'ucha'an a worex ti' ca' a chuque tenex a ba' jach manan cojij techex, cax a wichex quir a ts'iquex ten, ca' sasichʌjʌc in wich.
15 E como vocês estavam felizes! Eu posso afirmar que, se pudessem, vocês teriam arrancado os seus próprios olhos para me dar! O que foi que aconteceu?
16 Jaj ix tʌco, bin a ca' p'actenex baje'rer quire' taj caj in wa'araj techex a je' t'ʌna'.
16 Será que agora, por ter dito a verdade, eu me tornei inimigo de vocês?
17 A mac a cu camsiquechexob quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn Moisés yʌn ba'wir techex, u c'at u c'ʌniquechexob. Mʌ' ja wirej, u jach c'atob ca' a xump'ʌtenex yejer in rac'ob, a mac taj caj u camsajechex u t'ʌn C'uj uch. Soc a sayirex tu pachob irex ta sayirex tin pachob uch. Soc a chen yajquintiquex a ti'obo'.
17 Esses homens mostram grande interesse por vocês, mas a intenção deles não é boa. O que eles querem é separar vocês de mim para que vocês sintam por eles o mesmo interesse que eles sentem por vocês.
18 Jach tsoy wa ti' yʌn mac rajra' u yamtiquechex quire' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. Mʌ' jin wa'are mʌ' in c'at u jer mac ca' u yam techex. Wa ca joc'arex tu tsoyirechex mʌna' ba' quin bin in wac techex.
18 É bom vocês terem um interesse sincero sempre e não somente quando estou com vocês.
19 A teno' quin chen t'ʌniquechex an bic u yʌjcamsʌyʌjirob cu t'ʌnic u chan camsʌwinicob. A werex ba' quin wu'yic a teno'? Jach muc'yaj in ca' quire' techex iren a nʌ' a teno' a tabar u rochic u chan ochir. Jach yaj quin bin in wu'ye hasta quin wiric tin wich bic jach taj caj a wacsex ta worex u t'ʌn Cristo.
19 Meus queridos filhos, eu estou sofrendo por vocês, como uma mulher que tem dores de parto. E continuarei sofrendo até que Cristo esteja vivendo em vocês.
20 Am biquinin in jach c'at in bin in wirej a wichex baje'rer, chen mʌ' ju c'uchur in wor in wirex a wichexi'. A teno', quin pachtic in bin in tsicbar techex. Mʌ' in c'at in chen ts'ibtic techex quire' quin tucriquechex tin wor quire' ca c'ʌmiquex a ba' cu camsicob techex u t'ʌn Moisés.
20 Como eu gostaria de estar aí agora para poder falar com vocês de modo diferente! Estou muito preocupado com vocês.
21 Arex ten a mac u c'at u quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés quir u taquicob u bʌj. Mʌ' wa ta najtex a ba' cu ya'aric u t'ʌn Moisés?
21 Vocês que querem estar debaixo da lei , me digam uma coisa: vocês não estão ouvindo o que a Lei diz?
22 Ti' quic xaquic ich u t'ʌn C'uj ti' a Abraham ic nunquir a ucho' yʌn ca'tur u parar Abraham. Turi' rocha'b u parar ten u c'urew, u jer caj rocha'b u jer u parar ten u jach raq'uirire' a mʌ' u c'urewe'.
22 Ela diz que Abraão teve dois filhos: um, de uma escrava, Agar; e outro, de uma mulher livre, Sara.
23 Chen u rac' Abraham Agar pararnʌjij quire' caj u chen pacht u winquirir. Sara caj pararnʌjij quire' caj u toc araj C'uj bin u ca' pararʌncʌr an ten bic caj u toc a'araj uch.
23 O filho da escrava foi gerado como todas as crianças são geradas, mas o filho da mulher livre foi gerado por causa da promessa de Deus.
24 A je' t'ʌna' ti' a xquico', a ca'turo', yʌn ba' quir u camsico'onex. U'yex ba' u c'at ya'aric: A ca'tur xquico', yʌn ca'tur u t'ʌn C'uj to'onex. Turiri' ti' Agar, raji' irej a cu tar ti' u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés caj bin ich u jo'r u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, u parar Agar raji'ob u c'urewob quire' c'urewinta'b ten u t'ʌn Moisés.
24 Isto serve como um símbolo: as duas mulheres representam as duas alianças . Uma aliança é a do monte Sinai e está representada por Agar. Os que são dessa aliança nascem escravos.
25 Ca wiric, a xquico', Agar u c'aba', raji' irej u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés ten C'uj. Ts'a'b ti' ich u jo'r u witsir Sinaí, a ti' yʌn tu ru'umin Arabia. Chen baje'rer Agar irej tu cotor u winiquirob judío a mac yʌnin u cajar Jerusalén. Robob toc ts'urinta'b ten tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a mʌ' ju bin u taquic mac.
25 Pois Agar representa o monte Sinai, na Arábia, e Agar é o símbolo da Jerusalém atual, que é escrava com todo o seu povo.
26 Barej a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesucristo tar yʌn u cajar ich ca'anan. Raji' u cajar Jerusalén tar yʌn ich ca'anan. Robob a tu yacsob tu yorob ti' Jesús baje'rer mʌ' ju chabʌr u c'urewinticob u t'ʌn Moisés. Rajen a to'onexo' quij cariquex ti' quic binex cʌjtarex tar ich ca'anan.
26 Mas a Jerusalém celestial é livre e ela é a nossa mãe.
27 C'aj techex wa ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric:
27 Pois as Escrituras Sagradas dizem: “Você, mulher que nunca teve filhos, fique alegre! Você que nunca sentiu dores de parto, grite de alegria! Pois a mulher abandonada terá mais filhos do que a que mora com o marido.”
28 Baxuc tun a techexo', in wet acsʌ'orirechex. A to'onexo' iro'onex Isaac u parar Abraham. Mʌ' ja wirej, Sara, a mʌ' u pararʌncar cuch, caj u rochaj u parar Isaac quire' toc ara'b ten C'uj: “Bin u ca' u roch u ti'ar.” An ten bic techex caj a wacsex ta worex u t'ʌn C'uj, caj a quibex a ba' cu ya'aric techex. Rajen u pararechex Abraham xan.
28 Meus irmãos, vocês são como Isaque; são filhos de Deus por causa da promessa divina.
29 Barej baxuc a ucho', caj rocha'b ten Agar Ismael, u c'aba' u parar Agar quire' Abraham caj u pacht u pararʌncʌr yejer mʌ' u jach raq'ue'. A Ismaelo' caj u chucaj u pach yits'in Isaac. A Isaaco' caj rocha'b ten u nʌ' quir u nup'sic a ba' caj toc ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. U beri' baje'rer cu chuquic ic pachob a cu tus tucricob u tocar ten C'uj quire' a ba' cu yiricob ic betiquex.
29 Naquela época o filho que havia sido gerado como todas as crianças são geradas perseguiu o que havia sido gerado por causa do Espírito de Deus; e a mesma coisa está acontecendo agora.
30 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj: “A Agaro' u c'urew Sara pararnʌjij yejer u mam Sara, quire' u parar u c'urew Sara, u c'aba' Ismael mʌ' ju bin ocar u ts'urintej yatoch a ju sucu'un Isaaco'. Quire' Isaac u jach parar Sara.”
30 Mas o que é que as Escrituras Sagradas dizem? Elas dizem: “Mande embora a escrava e o filho dela, pois o filho da escrava não herdará a propriedade do pai, junto com o filho da mulher livre.”
31 Rajen a to'onex baje'rero' a tij cacsex tij corex u t'ʌn C'uj mʌ' u pararo'onex c'urew a mac a cu beyaj ti' u jer, irej Agar. A to'onexo' u pararo'onex a xquico' a mʌ' c'urew, irej Sara.
31 Portanto, meus irmãos, nós não somos filhos de uma escrava, mas de uma mulher livre.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.