Gálatas 4
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NAA
1 U'yex ba' quin wac techex baje'rer. U parar u ts'urir a cu bin ocar u ts'urintic u ba'tac u tet u q'uinin ca' bin quimic u tet. Chen mʌ' toy u ocac u ts'urintej quire' chichan. Raji' quet yejer u c'urew u tet cax bin u ca' ocar u ts'urintej yatoch u tet.
1 Digo, porém, o seguinte: durante o tempo em que o herdeiro é menor de idade, em nada difere de um escravo, mesmo sendo senhor de tudo.
2 Mʌ' ja wirej, ti' toy chichani', yʌn u yʌjtanrir soc u qui' cʌnantic hasta c'uchij tu q'uinin cu yocar u ts'urintej u ba'tac u tet. Quire' mʌ' c'uchij tu q'uinin caj u p'is u tet.
2 Mas está sob tutores e curadores até o tempo predeterminado pelo pai.
3 Baxuc, xan, a to'onex ucho', mʌ' toy tac Cristo, mʌ' ij querex biquinin caj ic ts'urintex a ba' caj u camso'onex ic nunquirex quir ij c'ujintiquex C'uj.
3 Assim, também nós, quando éramos menores, estávamos escravizados aos rudimentos do mundo.
4 Barej caj jach c'uchij tu q'uinin caj u p'isa C'uj caj u tuchi't u parar. Chen turi' u parar, caj rocha'b ten u nʌ', baxuc xan irenob u winiquirenob judío, a Jesúso'.
4 Mas, quando chegou a plenitude do tempo, Deus enviou o seu Filho, nascido de mulher, nascido sob a lei,
5 Mʌ' ja wirej, tarij Cristo quir mʌ' u siptico'onex ti' u t'ʌn Moisés quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ti' u t'ʌn Moisés. Tarij Cristo soc u pararintico'onex C'uj, soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés.
5 para resgatar os que estavam sob a lei, a fim de que recebêssemos a adoção de filhos.
6 Quire' baje'rer u toc pararo'onex C'uj, rajen C'uj caj u tuchi't u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar tic pixamex. Rajen u Taj'or u Pixam C'uj a ti' yʌn tic pixamex, raji' cu t'ʌn tic pixamex. Rajen quij ca'ariquex: “Tet”, quij, ti' C'uj.
6 E, porque vocês são filhos, Deus enviou o Espírito de seu Filho ao nosso coração, e esse Espírito clama: “Aba, Pai!”
7 Rajen a techexo', mʌ' u winquirechex u jer maqui', baje'rer u pararechex C'uj. Rajen u pararechex C'uj a ba' ti' yʌn C'uj, je' u ts'abʌr techex.
7 Assim, você já não é mais escravo, porém filho; e, sendo filho, também é herdeiro por Deus.
8 A ucho', quire' mʌ' a werex jach C'uj rajen caj a c'ujintex a ba' mʌ' jach c'ujo', caj a quibex a ti'obo'.
8 Mas, no passado, quando não conheciam a Deus, vocês eram escravos de deuses que, por natureza, não são deuses.
9 Chen baje'rer a werex tu yʌn C'uj, baje'rer a C'ujo' yerechex. Chen mʌ' jin najtej biquinin a c'atex a wʌc'ʌs quibiquex a ba' a mʌ' ju yamtechex, a mʌ' ba'wir techex. Arex ten wa ja c'atex ra' ca ts'urintiquex?
9 Mas agora que vocês conhecem a Deus, ou melhor, agora que vocês são conhecidos por Deus, como é que estão voltando outra vez aos rudimentos fracos e pobres, aos quais de novo querem servir como escravos?
10 Quire' caj in wu'yaj caj a qui' ric'sex tu cotor u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío.
10 Vocês guardam dias, meses, tempos e anos.
11 Rajen caj in tucraj wa jin rʌc sʌtic in beyaj tu jin rʌc tsec'ta techex ti' u t'ʌn C'uj.
11 Receio que o meu trabalho por vocês tenha sido em vão.
12 A teno' quin chich aric techex in wet acsʌ'orirechex ca' a cʌnen baje'rer quire' a teno' tin cʌnechex quire' ta wacsex ta worex. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in p'ʌtaj a ba' nanij caj u betob u winiquirob judío. Rajen chʌc irenechexex. Quire' mʌ' ja c'asquintenexi', rajen quin tsicbar techex baxuco'.
12 Sejam como eu sou, porque também eu sou como vocês. Isto é o que lhes peço, irmãos. Vocês não me ofenderam em nada.
13 Quire' a werex yajen a ucho', rajen yʌn p'aten ta ru'umex. Rajen ta bat'an u'yajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a tin tsec'taj techex.
13 E vocês sabem que eu lhes preguei o evangelho a primeira vez por causa de uma enfermidade física.
14 A techexo' mʌ' ja p'astenexi' mʌ' ja xump'ʌtenexi' cax ta wirex ba' yajij in cʌnmʌn ten, cax tu pʌy a xejex. Chen a techexo' ta qui' acsenex, iren a mac a cu jach tar ich C'uj. A techexo', caj a wacsenex ireno' u wʌc'ʌs u bʌjiri' Jesucristo.
14 E, por mais que a minha enfermidade na carne lhes tenha sido uma provação, vocês não me trataram com desprezo nem desgosto. Pelo contrário, me receberam como anjo de Deus, como o próprio Cristo Jesus.
15 Jach manan qui' a worex uch quire' a ba' caj in camsechex. Chen am ba' a berex a techex baje'rero' quire' mʌ' qui' a worex? Jach taj quin wac techex, a ucho' wa c'ucha'an a worex ti' ca' a chuque tenex a ba' jach manan cojij techex, cax a wichex quir a ts'iquex ten, ca' sasichʌjʌc in wich.
15 O que aconteceu com a felicidade que vocês tinham? Porque posso dar testemunho de que, se fosse possível, vocês teriam arrancado os próprios olhos para me dar!
16 Jaj ix tʌco, bin a ca' p'actenex baje'rer quire' taj caj in wa'araj techex a je' t'ʌna'.
16 Será que, por dizer a verdade, me tornei inimigo de vocês?
17 A mac a cu camsiquechexob quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn Moisés yʌn ba'wir techex, u c'at u c'ʌniquechexob. Mʌ' ja wirej, u jach c'atob ca' a xump'ʌtenex yejer in rac'ob, a mac taj caj u camsajechex u t'ʌn C'uj uch. Soc a sayirex tu pachob irex ta sayirex tin pachob uch. Soc a chen yajquintiquex a ti'obo'.
17 Esses que se mostram tão zelosos em relação a vocês não estão sendo sinceros. O que eles querem é afastar vocês de mim, para que vocês se interessem por eles.
18 Jach tsoy wa ti' yʌn mac rajra' u yamtiquechex quire' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. Mʌ' jin wa'are mʌ' in c'at u jer mac ca' u yam techex. Wa ca joc'arex tu tsoyirechex mʌna' ba' quin bin in wac techex.
18 É bom ser sempre zeloso pelo bem e não apenas quando estou com vocês,
19 A teno' quin chen t'ʌniquechex an bic u yʌjcamsʌyʌjirob cu t'ʌnic u chan camsʌwinicob. A werex ba' quin wu'yic a teno'? Jach muc'yaj in ca' quire' techex iren a nʌ' a teno' a tabar u rochic u chan ochir. Jach yaj quin bin in wu'ye hasta quin wiric tin wich bic jach taj caj a wacsex ta worex u t'ʌn Cristo.
19 meus filhos, por quem, de novo, estou sofrendo as dores de parto, até que Cristo seja formado em vocês.
20 Am biquinin in jach c'at in bin in wirej a wichex baje'rer, chen mʌ' ju c'uchur in wor in wirex a wichexi'. A teno', quin pachtic in bin in tsicbar techex. Mʌ' in c'at in chen ts'ibtic techex quire' quin tucriquechex tin wor quire' ca c'ʌmiquex a ba' cu camsicob techex u t'ʌn Moisés.
20 Bem que eu gostaria de estar agora aí com vocês e falar em outro tom de voz, porque estou perplexo com vocês.
21 Arex ten a mac u c'at u quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés quir u taquicob u bʌj. Mʌ' wa ta najtex a ba' cu ya'aric u t'ʌn Moisés?
21 Digam-me vocês, os que querem estar sob a lei: será que vocês não ouvem o que a lei diz?
22 Ti' quic xaquic ich u t'ʌn C'uj ti' a Abraham ic nunquir a ucho' yʌn ca'tur u parar Abraham. Turi' rocha'b u parar ten u c'urew, u jer caj rocha'b u jer u parar ten u jach raq'uirire' a mʌ' u c'urewe'.
22 Pois está escrito que Abraão teve dois filhos: um da mulher escrava e outro da mulher livre.
23 Chen u rac' Abraham Agar pararnʌjij quire' caj u chen pacht u winquirir. Sara caj pararnʌjij quire' caj u toc araj C'uj bin u ca' pararʌncʌr an ten bic caj u toc a'araj uch.
23 O filho da escrava nasceu segundo a carne; o filho da mulher livre nasceu mediante a promessa.
24 A je' t'ʌna' ti' a xquico', a ca'turo', yʌn ba' quir u camsico'onex. U'yex ba' u c'at ya'aric: A ca'tur xquico', yʌn ca'tur u t'ʌn C'uj to'onex. Turiri' ti' Agar, raji' irej a cu tar ti' u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés caj bin ich u jo'r u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, u parar Agar raji'ob u c'urewob quire' c'urewinta'b ten u t'ʌn Moisés.
24 Estas coisas são alegóricas, porque essas mulheres são duas alianças. Uma se refere ao monte Sinai, que gera para a escravidão; esta é Agar.
25 Ca wiric, a xquico', Agar u c'aba', raji' irej u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés ten C'uj. Ts'a'b ti' ich u jo'r u witsir Sinaí, a ti' yʌn tu ru'umin Arabia. Chen baje'rer Agar irej tu cotor u winiquirob judío a mac yʌnin u cajar Jerusalén. Robob toc ts'urinta'b ten tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a mʌ' ju bin u taquic mac.
25 Ora, Agar é o monte Sinai, na Arábia, e corresponde à Jerusalém atual, que está em escravidão com os seus filhos.
26 Barej a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesucristo tar yʌn u cajar ich ca'anan. Raji' u cajar Jerusalén tar yʌn ich ca'anan. Robob a tu yacsob tu yorob ti' Jesús baje'rer mʌ' ju chabʌr u c'urewinticob u t'ʌn Moisés. Rajen a to'onexo' quij cariquex ti' quic binex cʌjtarex tar ich ca'anan.
26 Mas a Jerusalém lá de cima é livre e ela é a nossa mãe.
27 C'aj techex wa ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric:
27 Porque está escrito: “Alegre-se, ó estéril, você que não dá à luz; exulte e grite, você que não sente dores de parto; porque os filhos da mulher abandonada são mais numerosos do que os filhos da que tem marido.”
28 Baxuc tun a techexo', in wet acsʌ'orirechex. A to'onexo' iro'onex Isaac u parar Abraham. Mʌ' ja wirej, Sara, a mʌ' u pararʌncar cuch, caj u rochaj u parar Isaac quire' toc ara'b ten C'uj: “Bin u ca' u roch u ti'ar.” An ten bic techex caj a wacsex ta worex u t'ʌn C'uj, caj a quibex a ba' cu ya'aric techex. Rajen u pararechex Abraham xan.
28 Mas vocês, irmãos, são filhos da promessa, como Isaque.
29 Barej baxuc a ucho', caj rocha'b ten Agar Ismael, u c'aba' u parar Agar quire' Abraham caj u pacht u pararʌncʌr yejer mʌ' u jach raq'ue'. A Ismaelo' caj u chucaj u pach yits'in Isaac. A Isaaco' caj rocha'b ten u nʌ' quir u nup'sic a ba' caj toc ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. U beri' baje'rer cu chuquic ic pachob a cu tus tucricob u tocar ten C'uj quire' a ba' cu yiricob ic betiquex.
29 Como, porém, no passado, aquele que nasceu segundo a carne perseguia o que nasceu segundo o Espírito, assim também acontece agora.
30 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj: “A Agaro' u c'urew Sara pararnʌjij yejer u mam Sara, quire' u parar u c'urew Sara, u c'aba' Ismael mʌ' ju bin ocar u ts'urintej yatoch a ju sucu'un Isaaco'. Quire' Isaac u jach parar Sara.”
30 Mas o que diz a Escritura? Ela diz: “Mande embora a escrava e seu filho, porque de modo nenhum o filho da escrava será herdeiro com o filho da mulher livre.”
31 Rajen a to'onex baje'rero' a tij cacsex tij corex u t'ʌn C'uj mʌ' u pararo'onex c'urew a mac a cu beyaj ti' u jer, irej Agar. A to'onexo' u pararo'onex a xquico' a mʌ' c'urew, irej Sara.
31 Portanto, irmãos, somos filhos não da escrava, mas da livre.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.