Gálatas 3

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 An biquinin jach chich a jo'rex u winiquirechex u cajar Galacia, quij. Arej ten mac tu nays a worex soc a quibiquex u t'ʌn a mʌ' taji'? A ucho' caj in tsec't u t'ʌn C'uj ʌcʌtan ta wichex ta jach u'yex bic caj quimij Jesús ich u cruz.
1 Ó gálatas insensatos! Quem os enfeitiçou? Jesus Cristo não lhes foi explicado tão claramente como se tivessem visto com os próprios olhos a morte dele na cruz?
2 Are tenex u winiquirechex u cajar Gálatas wa aca'an techex u Taj'or u Pixam C'uj ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u t'ʌn Moisés? Mʌ' wa tar u Taj'or Pixam u C'uj ta wicnʌnex ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj? Mʌ' wa ta c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj caj a wacs ta worex?
2 Deixem-me perguntar apenas uma coisa: vocês receberam o Espírito porque obedeceram à lei ou porque creram na mensagem que ouviram?
3 Jach taj mʌ' ja najtex. Caj a yʌn acsa ta worex caj u yamt techex u Taj'or u Pixam C'uj. Chen baje'rer ca tucriquex c'ucha'an a worex ta junanex. Rajen ca quibiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
3 Será que perderam o juízo? Tendo começado no Espírito, por que agora procuram tornar-se perfeitos por seus próprios esforços?
4 Mʌ' ja wirej, caj u chucob a pachex uch u winiquirob judío quire' q'uex yorob. Caj u yirob a wacsiquex ta worex u t'ʌn Cristo. Wa baje'rer bin a quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, ba'wir muc'yajnʌjechex uch? Mʌ' ba'wir ti'. A teno', quin pajic yʌn ba'wir ti' ca' muc'yajnʌjechex. Quin pajic mʌ' ja p'ʌtex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
4 Será que foi à toa que passaram por tantos sofrimentos? É claro que não foi à toa!
5 Rajen quin wʌc'ʌs c'atic techex. Wa ber caj u ts'aja techex C'uj u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' wa jach manan caj u ts'aj techex u Taj'or u Pixam C'uj? Mʌ' wa ju jach beyaj ta worex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tajquintic a worex? Arex ten a techex ber tar u Taj'or u Pixam C'uj? Tarij wa ta wicnʌnex quire' ta quibex u t'ʌn Moisés wa tarij ta wicnʌnex quire' ta wacsex ta worex u t'ʌn Jesús? Mʌ' wa tarij quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo.
5 Volto a perguntar: acaso aquele que lhes deu o Espírito e realizou milagres entre vocês agiu assim porque vocês obedeceram à lei ou porque creram na mensagem que ouviram?
6 A ba' caj in wa'araj techex toc ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj quire' ara'b ti' in nunquir Abraham uch. Abraham caj u yacsa tu yor a ba' arab ti' ten C'uj. Rajen caj c'amij Abraham ten C'uj, irej mʌna' u si'pir caj c'amij. Baxuc techex baje'rer.
6 Da mesma forma, “Abraão creu em Deus, e assim foi considerado justo”.
7 Rajen ca wiric a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo an ten bic ic nunquirex Abraham caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Robob jach tajir u parar ic nunquirex Abraham xan. Rajen a C'ujo' bin u ca' acsa'birob.
7 Logo, os verdadeiros filhos de Abraão são aqueles que creem.
8 A ucho' a mac caj u ts'ibt u t'ʌn C'uj caj u ts'ibtaj a ba' ara'b ten C'uj, cax mʌ' ju najtej a cu ts'ibo' caj u ya'araj: “A mac a mʌ' u winiquirob judío cu bin acsa'bir ten C'uj quire' bin u ca' yacsob tu yorob.” Rajen caj ara'b ti' Abraham ten C'uj cax mʌ' toy u yacsej tu yor a mac a mʌ' u winiquirob judío. Caj ara'b ten C'uj ti' Abraham a je' tsoy t'ʌna': “Ya'ab mac tera' ich yoc'ocab bin u ca' qui' tar yor quire' bin u ca' yacsej tu yor.” Baxuc ara'b ten C'uj.
8 As Escrituras previram esse tempo em que Deus declararia os gentios justos por meio da fé. Ele anunciou essas boas-novas a Abraão há muito tempo, quando disse: “Todas as nações da terra serão abençoadas por seu intermédio”.
9 Mʌ' ja wirej, an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj, rajen ruc'sa'b u si'pir baxuc tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, ruc'sa'b u si'pir xan.
9 Portanto, todos os que creem participam da mesma bênção que Abraão recebeu por crer.
10 Tu cotor mac a cu tus cʌxtic quir u taquic u bʌj, a cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, raji' cu bin ta'cbir u jo'r ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' ju c'uchur yor u qui' cʌnantic a ti'o'. C'aj wa techex tu ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “A mac mʌ' rajra' cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés ti' cu bin ich c'ac'.” Baxuc caj u ts'ibtaj Moisés uch.
10 Contudo, os que confiam na lei para serem declarados justos estão sob maldição, pois as Escrituras dizem: “Maldito quem não se mantiver obediente a tudo que está escrito no Livro da Lei”.
11 Chʌca'an yirir ten tu cotor mac wa mʌna' mac cu yacsa'r ten C'uj ich ca'anan quire' caj u cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A mac a cu bin yacsa'r ten C'uj ca' yacsej tu yor u t'ʌn. Raji' tsoy yirir ten C'uj, rajen bin u ca' cuxtar munt q'uin.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj.
11 É evidente, portanto, que ninguém pode ser declarado justo diante de Deus pela lei. Pois as Escrituras dizem: “O justo viverá pela fé”.
12 Wa ca' ic chen quibex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, quic bin ij cu'yex jach no'jo'onex. Rajen quic bin ij cu'yex mʌ' jach no'jo'onex wa ca' ij cacsex tij corex quire' u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an cu ya'aric ti': “A mac cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ti' cu bin cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
12 A lei, porém, não é baseada na fé, pois diz: “Quem obedece à lei viverá por ela”.
13 Quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ic toc quibex a ba' ts'iba'an. Rajen cu ya'aric to'onex bin ij ca'ex ic bin ic muc'yajex. Rajen a Cristojo', caj quimij ich cruz caj u cha'o'onex soc mʌ' jic bin erarex ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, caj u bo'ot u c'aq'uir caj ic mʌnex, quire' ich cruz ts'a'b u muc'yaj Cristo to'onex. Aro' tu nups u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Bin u ca' ts'a'bir u muc'yaj ten C'uj a mac sinbir ich che'.” Baxuc ara'b ti' ic Jaj Ts'urirex ten mac caj quimij ich cruz.
13 Mas Cristo nos resgatou da maldição pronunciada pela lei tomando sobre si a maldição por nossas ofensas. Pois as Escrituras dizem: “Maldito todo aquele que é pendurado num madeiro”.
14 Rajen Cristo caj u bo'otaj u c'aq'uir a tic mʌnex soc u yacsico'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex u t'ʌn, rajen a mac a mʌ' u winiquirob judío bin u ca' acsa'birob ten C'uj quire' cu yacsob tu yorob u t'ʌn Cristo Jesús. Baxuc caj ya'araj C'uj uch ti' ic nunquirex Abraham, bin u ca' acsa'birob quire' tu yacsaj tu yor u t'ʌn xan. Rajen tar u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex soc taj quij cacsiquex tij corex.
14 Por meio de Cristo Jesus, os gentios foram abençoados com a mesma bênção de Abraão, para que recebêssemos, pela fé, o Espírito prometido.
15 Baje'rer bin in ca' in camsechex in wet acsʌ'orirechex an ten bic u betic mac ich yoc'ocab. A mac a cu p'eri'quinticob u beyajob soc u qui' p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin. Caj ts'oc u p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin toc junpuri' caj u ts'ibtob u ju'unin soc mʌ' u yʌnyʌn c'axicob quire' p'eri' yorob.
15 Irmãos, apresento-lhes um exemplo da vida diária. Ninguém pode anular ou fazer acréscimos a uma aliança irrevogável.
16 Baxuc a C'uj a ucho', caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham yejer u parar a cu bin u pararʌncʌr biq'uin. A C'ujo' mʌ' ju ya'araj ti' Abraham: “Je' in ts'ic ti' a pararob a ca bin pararʌncʌr”; irej wa ya'ab. Caj ya'araj ti': “A parar a ca bin a pararʌncʌr”; chen turiri' mac, Cristo.
16 Pois bem, Deus fez a promessa a Abraão e a seu descendente. Observem que as Escrituras não dizem “a seus descendentes”, como se fosse uma referência a muitos, mas sim “a seu descendente”, isto é, Cristo.
17 U'yex ba' u c'at ya'ar aro'. A C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham bin u ca' tacbir a ti'o', quire' tu yacsaj tu yor. Caj manij cuatro cientos treinta yaxq'uin caj c'uchij tu q'uinin C'uj caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés. Cax caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés, a ba' caj u ya'araj C'uj ti' Abraham, mʌ' ju p'ʌtej quire' caj u toc ara'b ti' Abraham uch.
17 É isto que quero dizer: a lei, que veio 430 anos depois, não pode anular a aliança que Deus estabeleceu com Abraão, pois nesse caso a promessa seria quebrada.
18 Wa quin chen quibic a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex Moisés quir u taquico'onex mʌ' ba' wir ca' ij cacsex tij cor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, chen ic nunquirex Abraham caj toc ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn an ten bic caj u toc ara'b ti'. Rajen ca' ij cacsex tij cor a ti' xano'.
18 Portanto, se a herança pudesse ser recebida pela obediência à lei, ela não viria pela aceitação da promessa. No entanto, Deus, em sua bondade, a concedeu a Abraão como promessa.
19 A techexo', ca bin a c'atiquex ten: Biquinin caj ts'a'b ten C'uj u t'ʌn Moisés quire' ch'ic pachir caj ts'a'b ti' Moisés? A teno' quin nunquic caj ts'a'b ti' Moisés soc ij querex ba' quirir ic si'pirex. Barej cu chen p'atʌr u t'ʌn Moisés hasta tu q'uinin caj rocha'b u ca' parar ten u nʌ', raji' Cristo. Raji' u ch'ic parar u nunquir Abraham a caj u toc araj C'uj ti' Abraham raji' cu bin tar. Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo man u q'uinin ti' u t'ʌn Moisés. A techexo', caj a c'ʌmex u t'ʌn Moisés ra' u q'uinin caj u chuquex tech yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jeroj u bʌjiri' Moisés caj u wʌc'ʌs mas u t'ʌn C'uj techex.
19 Qual era, então, o propósito da lei? Ela foi acrescentada à promessa para mostrar às pessoas seus pecados. Mas a lei deveria durar apenas até a vinda do descendente prometido. Por meio de anjos, a lei foi entregue a um mediador.
20 Caj ts'a'b ten C'uj ti' Moisés caj u mas u t'ʌn ti' u winiquirob judío. Barej u bʌjiri' C'uj caj u toc araj ti' Abraham bic cu bin u yacsej mac. Tu junan caj u ya'araj ti'. Mʌ' ju tuchi'ta'r yʌjmasir u t'ʌn.
20 O mediador, porém, só é necessário quando dois ou mais precisam chegar a um acordo, e Deus é um só.
21 Jaj ix tʌco, je' a wa'ariquex ten: “A teno', tin t'ʌn a ba' caj u ts'ibtaj Moisés to'onex uch mʌ' quet a ba' ara'b tu cotor u t'ʌn C'uj.” A teno' bin in ca' in nunquej techex, quij caj ya'araj Pablo: “Mʌ' taji' aro'.” Wa jaj ix ti', yʌn ich u t'ʌn C'uj wa raji' cuxrico'onex soc c'ucha'an ij corex ij cʌnantex tu cotor a ba' caj u ya'araj to'onex Moisés. Jeroj c'ucha'an ij corex quir ij cacsiquex ic bʌjex ca'anan. Chen mʌna' t'ʌn cu ya'aric.
21 Existe, portanto, algum conflito entre a lei e as promessas de Deus? De maneira nenhuma! Se a lei fosse capaz de nos conceder nova vida, seríamos declarados justos pela obediência a ela.
22 A cu ya'aric ich u t'ʌn C'ujo', wa mʌna' mac c'ucha'an yor u quibic a ba' caj u ts'ibtaj Moisés ich u t'ʌn uch. Rajen tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex. Rajen mʌ' ju c'uchur u yor u taquico'onex u t'ʌn Moisés. Wa quic chen acsiquex tij corex ti' Jesucristo, jeroj cu bin u taquico'onex C'uj, an ten bic caj u toc araj C'uj ti' Abraham uch.
22 Mas as Escrituras afirmam que somos todos prisioneiros do pecado, de modo que nós, os que cremos, recebemos a promessa de libertação apenas pela fé em Jesus Cristo.
23 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy tac Cristo ich yoc'ocabi' soc ij cacsiquex tij corex ti' Cristo. Barej u t'ʌn Moisés a ts'a'b ti' ten C'uj, cu chen taquic ic jo'rex hasta caj c'uchi tu q'uinin jach tarij Cristo ich yoc'ocab quir u taquic mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo.
23 Antes que o caminho da fé se tornasse disponível, fomos colocados sob a custódia da lei e mantidos sob a sua guarda, até que essa fé fosse revelada.
24 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés irej yʌjtanrir mac, quire' ra' quir u yesic to'onex a ba' jach tsoy ti' C'uj chen u t'ʌn Moisés mʌ' ju yamta to'onexi' bic tabar ca' ic betex ti'. U t'ʌn Moisés ts'a'b to'onex hasta c'uchij tu q'uinin caj tar Cristo soc ic binex tu yicnʌn Cristo. Jeroj C'uj cu yirico'onex tsoy, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo.
24 Em outras palavras, a lei foi nosso guardião até a vinda de Cristo; ela nos protegeu até que, por meio da fé, pudéssemos ser declarados justos.
25 Jeroj caj tari Cristo quir ij cacsex tij corex ti', rajen a to'onexo' a mac tij cacsex tij corex ti', mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin.
25 Agora que veio o caminho da fé, não precisamos mais da lei como guardião.
26 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex u pararex C'uj, ra' u q'uinin caj ij cacsex tij corex u t'ʌn Cristo Jesús.
26 Pois todos vocês são filhos de Deus por meio da fé em Cristo Jesus.
27 Rajen tu cotor mac a ti' yʌn tu yʌnex caj toc acsa'b ja' tu jo'rob quire' tu c'ʌmob Cristo quire' raji' ʌjtaquirob quire' u pararob C'uj, rajen p'eri'ob yejer Cristo.
27 Todos que foram unidos com Cristo no batismo se revestiram de Cristo.
28 Rajen mʌna' u winiquirob judío, mʌna' u winiquirob griego. Ra' u q'uinin cu yacsicob tu yorob u t'ʌn Cristo. Mʌna' c'urew, mʌna' u ts'urir. Mʌna' xib, mʌna' xquic quire' p'eri'o'onex yejer Jesucristo rajen turiro'onex.
28 Não há mais judeu nem gentio, escravo nem livre, homem nem mulher, pois todos vocês são um em Cristo Jesus.
29 Quire' baje'rer Cristo yʌninechex, rajen C'uj cu yiriquechex irej wa techex u pararechex Abraham. Quire' ta wacsex ta worex irej Abraham caj u yacsaj tu yor uch. Rajen a ba' caj u toc a'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham, raji' cu bin u ca' ts'abir techex.
29 E agora que pertencem a Cristo, são verdadeiros filhos de Abraão, herdeiros dele segundo a promessa de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.