Gálatas 3
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NTLH
1 An biquinin jach chich a jo'rex u winiquirechex u cajar Galacia, quij. Arej ten mac tu nays a worex soc a quibiquex u t'ʌn a mʌ' taji'? A ucho' caj in tsec't u t'ʌn C'uj ʌcʌtan ta wichex ta jach u'yex bic caj quimij Jesús ich u cruz.
1 Ó gálatas sem juízo! Quem foi que enfeitiçou vocês? Na minha pregação a vocês eu fiz uma descrição perfeita da morte de Jesus Cristo na cruz; por assim dizer, vocês viram Jesus na cruz.
2 Are tenex u winiquirechex u cajar Gálatas wa aca'an techex u Taj'or u Pixam C'uj ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u t'ʌn Moisés? Mʌ' wa tar u Taj'or Pixam u C'uj ta wicnʌnex ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj? Mʌ' wa ta c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj caj a wacs ta worex?
2 Respondam somente isto: vocês receberam o Espírito de Deus por terem feito o que a lei manda ou por terem ouvido a mensagem do evangelho e terem crido nela?
3 Jach taj mʌ' ja najtex. Caj a yʌn acsa ta worex caj u yamt techex u Taj'or u Pixam C'uj. Chen baje'rer ca tucriquex c'ucha'an a worex ta junanex. Rajen ca quibiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
3 Como é que vocês podem ter tão pouco juízo? Vocês começaram a sua vida cristã pelo poder do Espírito de Deus e agora querem ir até o fim pelas suas próprias forças?
4 Mʌ' ja wirej, caj u chucob a pachex uch u winiquirob judío quire' q'uex yorob. Caj u yirob a wacsiquex ta worex u t'ʌn Cristo. Wa baje'rer bin a quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, ba'wir muc'yajnʌjechex uch? Mʌ' ba'wir ti'. A teno', quin pajic yʌn ba'wir ti' ca' muc'yajnʌjechex. Quin pajic mʌ' ja p'ʌtex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
4 Será que as coisas pelas quais vocês passaram não serviram para nada? Não é possível!
5 Rajen quin wʌc'ʌs c'atic techex. Wa ber caj u ts'aja techex C'uj u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' wa jach manan caj u ts'aj techex u Taj'or u Pixam C'uj? Mʌ' wa ju jach beyaj ta worex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tajquintic a worex? Arex ten a techex ber tar u Taj'or u Pixam C'uj? Tarij wa ta wicnʌnex quire' ta quibex u t'ʌn Moisés wa tarij ta wicnʌnex quire' ta wacsex ta worex u t'ʌn Jesús? Mʌ' wa tarij quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo.
5 Será que, quando Deus dá o seu Espírito e faz milagres entre vocês, é porque vocês fazem o que a lei manda? Não será que é porque vocês ouvem a mensagem e creem nela?
6 A ba' caj in wa'araj techex toc ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj quire' ara'b ti' in nunquir Abraham uch. Abraham caj u yacsa tu yor a ba' arab ti' ten C'uj. Rajen caj c'amij Abraham ten C'uj, irej mʌna' u si'pir caj c'amij. Baxuc techex baje'rer.
6 Lembrem do que as Escrituras Sagradas dizem a respeito de Abraão: “Ele creu em Deus, e por isso Deus o aceitou.”
7 Rajen ca wiric a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo an ten bic ic nunquirex Abraham caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Robob jach tajir u parar ic nunquirex Abraham xan. Rajen a C'ujo' bin u ca' acsa'birob.
7 Portanto, vocês devem saber que os verdadeiros descendentes de Abraão são os que têm fé.
8 A ucho' a mac caj u ts'ibt u t'ʌn C'uj caj u ts'ibtaj a ba' ara'b ten C'uj, cax mʌ' ju najtej a cu ts'ibo' caj u ya'araj: “A mac a mʌ' u winiquirob judío cu bin acsa'bir ten C'uj quire' bin u ca' yacsob tu yorob.” Rajen caj ara'b ti' Abraham ten C'uj cax mʌ' toy u yacsej tu yor a mac a mʌ' u winiquirob judío. Caj ara'b ten C'uj ti' Abraham a je' tsoy t'ʌna': “Ya'ab mac tera' ich yoc'ocab bin u ca' qui' tar yor quire' bin u ca' yacsej tu yor.” Baxuc ara'b ten C'uj.
8 Antes que isso acontecesse, as Escrituras viram que Deus ia aceitar os não judeus por meio da fé. Por isso, antes de chegar o tempo, elas anunciaram a boa notícia a Abraão, dizendo: “Por meio de você, Deus abençoará todos os povos.”
9 Mʌ' ja wirej, an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj, rajen ruc'sa'b u si'pir baxuc tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, ruc'sa'b u si'pir xan.
9 Abraão creu e foi abençoado; portanto, todos os que creem são abençoados como ele foi.
10 Tu cotor mac a cu tus cʌxtic quir u taquic u bʌj, a cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, raji' cu bin ta'cbir u jo'r ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' ju c'uchur yor u qui' cʌnantic a ti'o'. C'aj wa techex tu ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “A mac mʌ' rajra' cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés ti' cu bin ich c'ac'.” Baxuc caj u ts'ibtaj Moisés uch.
10 Os que confiam na sua obediência à lei estão debaixo da maldição de Deus. Pois as Escrituras Sagradas dizem: “Quem não obedece sempre a tudo o que está escrito no Livro da Lei está debaixo da maldição de Deus.”
11 Chʌca'an yirir ten tu cotor mac wa mʌna' mac cu yacsa'r ten C'uj ich ca'anan quire' caj u cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A mac a cu bin yacsa'r ten C'uj ca' yacsej tu yor u t'ʌn. Raji' tsoy yirir ten C'uj, rajen bin u ca' cuxtar munt q'uin.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj.
11 É claro que ninguém é aceito por Deus por meio da lei, pois as Escrituras dizem: “Viverá aquele que, por meio da fé, é aceito por Deus.”
12 Wa ca' ic chen quibex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, quic bin ij cu'yex jach no'jo'onex. Rajen quic bin ij cu'yex mʌ' jach no'jo'onex wa ca' ij cacsex tij corex quire' u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an cu ya'aric ti': “A mac cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ti' cu bin cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
12 Mas a lei não tem nada a ver com a fé. Pelo contrário, como dizem as Escrituras: “Viverá aquele que fizer o que a lei manda.”
13 Quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ic toc quibex a ba' ts'iba'an. Rajen cu ya'aric to'onex bin ij ca'ex ic bin ic muc'yajex. Rajen a Cristojo', caj quimij ich cruz caj u cha'o'onex soc mʌ' jic bin erarex ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, caj u bo'ot u c'aq'uir caj ic mʌnex, quire' ich cruz ts'a'b u muc'yaj Cristo to'onex. Aro' tu nups u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Bin u ca' ts'a'bir u muc'yaj ten C'uj a mac sinbir ich che'.” Baxuc ara'b ti' ic Jaj Ts'urirex ten mac caj quimij ich cruz.
13 Porém Cristo, tornando-se maldição por nós, nos livrou da maldição imposta pela lei. Como dizem as Escrituras: “Maldito todo aquele que for pendurado numa cruz!”
14 Rajen Cristo caj u bo'otaj u c'aq'uir a tic mʌnex soc u yacsico'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex u t'ʌn, rajen a mac a mʌ' u winiquirob judío bin u ca' acsa'birob ten C'uj quire' cu yacsob tu yorob u t'ʌn Cristo Jesús. Baxuc caj ya'araj C'uj uch ti' ic nunquirex Abraham, bin u ca' acsa'birob quire' tu yacsaj tu yor u t'ʌn xan. Rajen tar u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex soc taj quij cacsiquex tij corex.
14 Cristo fez isso para que a bênção que Deus prometeu a Abraão seja dada, por meio de Cristo Jesus, aos não judeus e para que todos nós recebamos por meio da fé o Espírito que Deus prometeu.
15 Baje'rer bin in ca' in camsechex in wet acsʌ'orirechex an ten bic u betic mac ich yoc'ocab. A mac a cu p'eri'quinticob u beyajob soc u qui' p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin. Caj ts'oc u p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin toc junpuri' caj u ts'ibtob u ju'unin soc mʌ' u yʌnyʌn c'axicob quire' p'eri' yorob.
15 Meus irmãos, vou usar um exemplo da vida diária: quando duas pessoas combinam alguma coisa e assinam um contrato, ninguém pode quebrá-lo ou acrescentar qualquer coisa a ele.
16 Baxuc a C'uj a ucho', caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham yejer u parar a cu bin u pararʌncʌr biq'uin. A C'ujo' mʌ' ju ya'araj ti' Abraham: “Je' in ts'ic ti' a pararob a ca bin pararʌncʌr”; irej wa ya'ab. Caj ya'araj ti': “A parar a ca bin a pararʌncʌr”; chen turiri' mac, Cristo.
16 Pois Deus fez as suas promessas a Abraão e ao seu descendente. Quando as Escrituras dizem que Deus fez as suas promessas a Abraão “e à sua descendência”, elas não querem dizer que se trata de muitas pessoas, mas de uma só, isto é, Cristo.
17 U'yex ba' u c'at ya'ar aro'. A C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham bin u ca' tacbir a ti'o', quire' tu yacsaj tu yor. Caj manij cuatro cientos treinta yaxq'uin caj c'uchij tu q'uinin C'uj caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés. Cax caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés, a ba' caj u ya'araj C'uj ti' Abraham, mʌ' ju p'ʌtej quire' caj u toc ara'b ti' Abraham uch.
17 O que eu quero dizer é o seguinte: Deus fez uma aliança com Abraão e prometeu cumpri-la. A lei , que foi dada quatrocentos e trinta anos depois, não pode quebrar aquela aliança, nem anular a promessa de Deus.
18 Wa quin chen quibic a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex Moisés quir u taquico'onex mʌ' ba' wir ca' ij cacsex tij cor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, chen ic nunquirex Abraham caj toc ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn an ten bic caj u toc ara'b ti'. Rajen ca' ij cacsex tij cor a ti' xano'.
18 Porque, se aquilo que Deus dá depende da lei, então o que ele dá já não depende da sua promessa. Mas o que Deus deu a Abraão, ele deu porque havia prometido.
19 A techexo', ca bin a c'atiquex ten: Biquinin caj ts'a'b ten C'uj u t'ʌn Moisés quire' ch'ic pachir caj ts'a'b ti' Moisés? A teno' quin nunquic caj ts'a'b ti' Moisés soc ij querex ba' quirir ic si'pirex. Barej cu chen p'atʌr u t'ʌn Moisés hasta tu q'uinin caj rocha'b u ca' parar ten u nʌ', raji' Cristo. Raji' u ch'ic parar u nunquir Abraham a caj u toc araj C'uj ti' Abraham raji' cu bin tar. Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo man u q'uinin ti' u t'ʌn Moisés. A techexo', caj a c'ʌmex u t'ʌn Moisés ra' u q'uinin caj u chuquex tech yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jeroj u bʌjiri' Moisés caj u wʌc'ʌs mas u t'ʌn C'uj techex.
19 Então, por que é que foi dada a lei? Ela foi dada para mostrar as coisas que são contra a vontade de Deus. A lei devia durar até que viesse o descendente de Abraão, pois a promessa foi feita a esse descendente. A lei foi entregue por anjos, e um homem serviu de intermediário.
20 Caj ts'a'b ten C'uj ti' Moisés caj u mas u t'ʌn ti' u winiquirob judío. Barej u bʌjiri' C'uj caj u toc araj ti' Abraham bic cu bin u yacsej mac. Tu junan caj u ya'araj ti'. Mʌ' ju tuchi'ta'r yʌjmasir u t'ʌn.
20 Porém não é preciso haver intermediário quando se está falando de uma só pessoa; e Deus é um só.
21 Jaj ix tʌco, je' a wa'ariquex ten: “A teno', tin t'ʌn a ba' caj u ts'ibtaj Moisés to'onex uch mʌ' quet a ba' ara'b tu cotor u t'ʌn C'uj.” A teno' bin in ca' in nunquej techex, quij caj ya'araj Pablo: “Mʌ' taji' aro'.” Wa jaj ix ti', yʌn ich u t'ʌn C'uj wa raji' cuxrico'onex soc c'ucha'an ij corex ij cʌnantex tu cotor a ba' caj u ya'araj to'onex Moisés. Jeroj c'ucha'an ij corex quir ij cacsiquex ic bʌjex ca'anan. Chen mʌna' t'ʌn cu ya'aric.
21 Será que isso quer dizer que a lei é contra as promessas de Deus? É claro que não! Porque, se tivesse sido dada uma lei que pudesse dar vida às pessoas, então elas seriam aceitas por Deus por obedecerem a ela.
22 A cu ya'aric ich u t'ʌn C'ujo', wa mʌna' mac c'ucha'an yor u quibic a ba' caj u ts'ibtaj Moisés ich u t'ʌn uch. Rajen tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex. Rajen mʌ' ju c'uchur u yor u taquico'onex u t'ʌn Moisés. Wa quic chen acsiquex tij corex ti' Jesucristo, jeroj cu bin u taquico'onex C'uj, an ten bic caj u toc araj C'uj ti' Abraham uch.
22 Porém as Escrituras Sagradas afirmam que o mundo inteiro está dominado pelo pecado, e isso para que as pessoas que creem recebam o que Deus promete aos que têm fé em Jesus Cristo.
23 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy tac Cristo ich yoc'ocabi' soc ij cacsiquex tij corex ti' Cristo. Barej u t'ʌn Moisés a ts'a'b ti' ten C'uj, cu chen taquic ic jo'rex hasta caj c'uchi tu q'uinin jach tarij Cristo ich yoc'ocab quir u taquic mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo.
23 Mas, antes que chegasse o tempo da fé, nós éramos prisioneiros da lei, até que fosse revelada a fé que devia vir.
24 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés irej yʌjtanrir mac, quire' ra' quir u yesic to'onex a ba' jach tsoy ti' C'uj chen u t'ʌn Moisés mʌ' ju yamta to'onexi' bic tabar ca' ic betex ti'. U t'ʌn Moisés ts'a'b to'onex hasta c'uchij tu q'uinin caj tar Cristo soc ic binex tu yicnʌn Cristo. Jeroj C'uj cu yirico'onex tsoy, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo.
24 Assim, a lei ficou tomando conta de nós até que Cristo viesse para podermos ser aceitos por Deus por meio da fé.
25 Jeroj caj tari Cristo quir ij cacsex tij corex ti', rajen a to'onexo' a mac tij cacsex tij corex ti', mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin.
25 Agora que chegou o tempo da fé, não precisamos mais da lei para tomar conta de nós.
26 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex u pararex C'uj, ra' u q'uinin caj ij cacsex tij corex u t'ʌn Cristo Jesús.
26 Pois, por meio da fé em Cristo Jesus, todos vocês são filhos de Deus.
27 Rajen tu cotor mac a ti' yʌn tu yʌnex caj toc acsa'b ja' tu jo'rob quire' tu c'ʌmob Cristo quire' raji' ʌjtaquirob quire' u pararob C'uj, rajen p'eri'ob yejer Cristo.
27 Porque vocês foram batizados para ficarem unidos com Cristo e assim se revestiram com as qualidades do próprio Cristo.
28 Rajen mʌna' u winiquirob judío, mʌna' u winiquirob griego. Ra' u q'uinin cu yacsicob tu yorob u t'ʌn Cristo. Mʌna' c'urew, mʌna' u ts'urir. Mʌna' xib, mʌna' xquic quire' p'eri'o'onex yejer Jesucristo rajen turiro'onex.
28 Desse modo não existe diferença entre judeus e não judeus, entre escravos e pessoas livres, entre homens e mulheres: todos vocês são um só por estarem unidos com Cristo Jesus.
29 Quire' baje'rer Cristo yʌninechex, rajen C'uj cu yiriquechex irej wa techex u pararechex Abraham. Quire' ta wacsex ta worex irej Abraham caj u yacsaj tu yor uch. Rajen a ba' caj u toc a'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham, raji' cu bin u ca' ts'abir techex.
29 E, já que vocês pertencem a Cristo, então são descendentes de Abraão e receberão aquilo que Deus prometeu.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.