1 Coríntios 7
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs BKJ
1 Baje'rer, je' in wa'aric techex a ba' caj a c'atex ten ich u ju'unin a ta ts'ibtex ten. A teno', tin t'ʌn, tsoy wa xib mʌ' ju ch'a u rac'.
1 Ora, acerca das coisas que me escrevestes, bom seria que o homem não tocasse em mulher.
2 Chen quire' ya'ab mac cu manob ta cajarex, rajen jach manan tsoy wa jujuntur xib cu ch'ic u rac', baxuc xan, wa jujuntur xquic u ch'ic u mam xan.
2 Ainda assim, para evitar fornicação, cada homem tenha a sua própria esposa, e cada mulher tenha o seu próprio marido.
3 Arex ti', a mac a tu ch'aj u rac', ca' u bet a ba' u c'at ti' u rac', baxuc xan, arex xan ti' a xquico', a tu ch'aj u mamo' ca' u bet a ba' u c'at ti' u mam xano'.
3 O marido cumpra sua obrigação conjugal para com a sua esposa, e da mesma forma também a mulher ao marido.
4 A xquico', mʌ' ju yʌn ma'quintic u bʌjiri' u winquirir, quire' ra' u ts'urir u winquirir u mam. Baxuc xan, a mamo', mʌ' ju yan ma'quintic u winquirir quire' ra' u ts'urir u winquirir u rac'.
4 A esposa não tem poder sobre o seu próprio corpo, mas o marido; e também semelhante, o marido não tem poder sobre seu próprio corpo, mas a esposa.
5 Rajen mʌ' ja pacran ma'quintic a winquirirex ti' a bʌjiri'ex. Jari' wa ta quetquint a worex soc tenten a pacran ma'quintic a winquirirex quir a t'ʌniquex C'uj. Tsoy wa baxuco', chen barej ca' bin ts'ocac a t'ʌniquex C'uj, Ca' a p'ʌtiquex a pacran ma'quint a winquirirex. Jaj ix tʌcoj, je' u tumta'r a worex ten quisin quire' ca pacran ma'quint a winquirirex.
5 Não vos defraudeis um ao outro, exceto se com consentimento, por algum tempo, para que se deem ao jejum e oração; e ajuntai-vos novamente, para que Satanás não vos tente pela vossa falta de autocontrole.
6 A teno', caj in wa'araj techex tsoy wa mac cu chabʌr u ch'ic u rac', wa ju mam tsoy cu chabʌr u ch'ic u mam chen mʌ' jin wa'araj ti' tu cotor mac u ch'a u rac' wa ju mam.
6 Mas eu falo isto por permissão, e não como mandamento.
7 An bic in jach c'at tu cotor xib ca' u cʌnen a teno', mʌ' jin raq'uintic xquic. Chen a teno', in wer jujuntur ca' u betej a ba' ts'abij ten C'uj ti', ca' u betej. Jujuntur u tirir ti'. U jer u tirir ti' xan.
7 Porque eu gostaria que todos os homens fossem como eu. Mas cada homem tem o seu próprio dom de Deus, um de uma maneira, e outro de outra.
8 Baje'rer, quin wa'aric ti' a mac a mʌna' u rac', bayiri' ti' a mac a yʌn u mam uch, chen quimij. Arex ti'ob tsoy wa cu p'atʌrob an bic ten.
8 Eu digo, portanto, aos solteiros e às viúvas, que lhes é bom se permanecerem como eu.
9 Chen wa mʌ' u c'uchur u yor u muc'tej, arex ti'ob ca' u ch'a u rac' wa ju mam. Quire' jach tsoy u ch'ic u rac', wa ju mam quire' cu jach pachtej u ch'a u rac' wa ju mam.
9 Mas, se não podem conter-se, casem-se. Porque é melhor casar do que abrasar-se.
10 Baje'rer, quin wa'aric ti' a mac a ju ch'ajmʌnob u rac' wa ju mam. A teno', quin wa'aric wa ja xquico' a ju ch'amʌnob u mamo'. Mʌ' ju yʌn p'ʌtob u mam. A teno', mʌ' jin wa'arej, u bʌjiri' ic Jaj Ts'urirex caj u ya'araj.
10 E aos casados ordeno, não eu, mas o Senhor, que a mulher não se aparte do seu marido;
11 Wa jaj ix tʌcoj, a xquico' caj u toc p'ʌt u mam, arex ti' soc mʌ' ju yʌn mʌmintic u jer. Jaj ix tʌcoj je' u wʌc'ʌs bin ich u mam a tu p'ʌtaj soc p'eri' u yorob yejer u mam xan. A ju mam xan, mʌ' ju yʌn p'ʌt u rac'.
11 mas, se apartar, que ela permaneça solteira, ou que se reconcilie com o seu marido; e o marido não deixe a sua esposa.
12 Ti' a mac a t'irij, u'yex ba' quin wa'aric techex. A ba' quin bin in wa'arej techex chen in bʌjiri' in t'ʌn, a rayo' mʌ' u camsmʌnen ic Jaj Ts'urirex aro' to'onex. Wa ja wet acsa'orirex u toc ch'amʌn u rac', a mʌ' yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa quet yor u cʌjtar ich yicnʌn u mam. Arex ti' mʌ' ju yʌn p'ʌtic u rac'.
12 Mas aos restantes digo eu, não o Senhor: Se algum irmão tem esposa descrente, e ela consente em habitar com ele, não a abandone,
13 Bayiri' xan, ti' a xquico', a yacsmʌn tu yoro', chen yʌn u mam a mʌ' yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa quet yor u mam u cʌjtar ich yicnʌn u rac'. Arex ti' a ray xquico' mʌ' ju yʌn p'ʌtic u mam.
13 e a mulher que tem marido descrente, e ele consente em habitar com ela, não o abandone.
14 Quire' a ju mamo', a mʌ' yacsmʌn tu yor cu bin c'ʌmbir ten C'uj irej wa tsoy quire' caj u raq'uintaj xquic a yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Bayiri' xan, a ju rac'o', a mʌ' yacsmʌn tu yor cu bin c'ʌmbir ten C'uj irej wa tsoy, quire' caj u mamintaj xib a yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa mʌ' baxuco', robob u pararob, irob u pararob a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Chen baje'rer, je' u ch'ijirob quir u beticob tsoy u t'ʌn ti' C'uj.
14 Porque o marido descrente é santificado pela esposa, e a esposa descrente é santificada pelo marido. Do contrário, os vossos filhos seriam impuros; mas agora são santos.
15 Jaj ix tʌcoj wa yʌn mac, a mʌ' yacsmʌn tu yoro' u c'at u p'ʌtic u rac', wa ju mam a caj u yacsaj tu yoro', tsire'ej u p'ʌtique'. Quire' a ba' cu yubic tu yor a mac a mʌ' yacsmʌn tu yoro'. Arex ti' a mac a yacsmʌn tu yoro', cax xib, cax xquic, mʌ' ju yʌn su'sej u mam wa ju rac', quire' C'uj mʌ' ju c'at yiric mac cu joc'ar yor.
15 Mas, se o descrente se apartar, aparte-se; o irmão ou a irmã não está sob a servidão neste caso; mas Deus chamou-nos para a paz.
16 Arex ten, a techo' xquic, a caj a wacsaj ta wor bic tabar a wertic wa je' u yacsic tu yor a mam, a mʌ' toy u yacsaj tu yor? Mʌ' a wertic. Baxuc tech, a xibo' a caj a wacsaj ta wor. Bic tabar a wertic wa je' u yacsic tu yor a rac', a mʌ' toy u yacsaj tu yor? Mʌ' a wertic xan. Rajen cha' u binob.
16 Porque, como sabes, ó esposa, se tu salvarás teu marido? Ou, como sabes, ó homem, se tu salvarás tua esposa?
17 Chen jujunturechex, ca' a betex a ba' u c'at C'uj u betej. An ten bic C'uj u c'at jujuntur u betej ca' u betej, rajen ca' ic toc betex. Ra' quin chich aric ti' tu cotor in wet acsa'orirob tu cu much'quinticob u bʌj quir u yubicob u t'ʌn C'uj, ca' u betob.
17 Mas assim como Deus distribuiu a cada homem, como o Senhor chamou a cada um, assim ele ande. E assim eu ordeno em todas as igrejas.
18 Jaj ix tʌcoj, wa yʌn mac ber caj u yacsaj tu yor toc ts'ira'an u yot'er an ten bic nanij u ts'iricob u winiquirob judío, arex ti' mʌ' ju yʌn ch'ic suraquir ti', quire' toc ts'ira'an yot'er. Jaj ix tʌcoj wa yʌn mac ber caj u yacsaj tu yor mʌ' ts'ira'an yot'er an ten bic nanij u ts'ira'an yot'er u winiquirob judío, arex ti', mʌ' ju yʌn ch'ic suraquir quire' mʌ' u ts'irmʌnob u yot'er an ten bic nanij cu ts'iricob yot'er u winiquirob judío.
18 É algum homem chamado sendo circuncidado? Não se torne incircuncidado. É alguém chamado, estando incircuncidado? Não se torne circuncidado.
19 Cax ts'ira'an u yot'er an ten bic nanij u ts'iricob u yot'er u winiquirob judío, mʌ' ba'wir ti'. Cax mʌ' toy ts'ira'an u yot'er mac an ten bic nanij cu ts'iricob u yot'er u winiquirob judío, mʌ' ba'wir xan. A ba' ca' ic betex quire' jach manan tsoy, ca' ic betex tu cotor a ba' u c'at C'uj ca' ic betex.
19 A circuncisão nada é, e também a incircuncisão nada é, mas sim a guarda dos mandamentos de Deus.
20 Cax a ba' a beyajex uch, ber mʌ' toy a wacsex ta worex ti' Cristo, tiri' ca p'atʌrex.
20 Cada homem permaneça na vocação em que foi chamado.
21 Jaj ix tʌcoj wa ju c'urew mac caj u yacsaj tu yor, rajen mʌ' ju c'uchur yor u bin tub u c'at, mʌ' ju chen tucrej ti'. Chen wa cu c'uchur tu q'uinin u ruc'ur tu c'ʌna'an ten u ts'urir, ca' u p'is u bʌj u ruc'ur ca' xic a ti'o'.
21 Foste chamado sendo servo? Não te preocupes, mas se tu podes chegar a ser livre, aproveite bastante.
22 Mʌ' ja wirej, a mac a yacsmʌn tu yoro' ti' Cristo ic Jaj Ts'urirex, cax wa raji' u c'urew mac, rajen mʌ' c'ucha'an yor u bin tub u c'at, jari' a ba' u c'at u ts'urir. Arex ti' ʌcʌtan tu wich C'uj, toc ch'abir. Arex ti' a mac a toc ch'abir uch ber caj u yacsaj tu yor ti' ic Jaj Ts'urirex. A baje'rera', raji' u c'urew C'uj.
22 Porque aquele que é chamado pelo Senhor, sendo servo, é homem livre do Senhor; e, semelhante também aquele que é chamado, sendo livre, é servo de Cristo.
23 Rajen, ic Jaj Ts'urirex raji' cu ya'aric ic beyajex, quire' jach co'oj caj u bo'otechex, rajen mʌna' u jer mac cu ya'aric a beyajex.
23 Fostes comprados por um preço; não sejais servos dos homens.
24 Rajen in wet acsa'orirex, cax a ba' u betic mac, ber caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, arex u p'atʌr ti' taro'. Quire' baje'rer, ic Jaj Ts'urirex ti' yʌn quir u yamta'rob a ti'obo'.
24 Irmãos, cada homem permaneça com Deus naquilo que foi chamado.
25 Baje'rer, bin in ca' in wa'arej techex ti' a xquico', a mʌ' ch'aja'an ten xibo'. Quin wa'aric ti'ob ba' quin chen tucric. A teno', tin t'ʌn, cax mʌ' yarman ten ic Jaj Ts'urirex a teno'. Chen a teno', quin wa'aric a ba' in wer, quire' in Jaj Ts'urir tu yajquinten quire' yira otsirten. Raji' yer ra' quin wa'aric an ten bic u c'at.
25 Ora, com relação às virgens, eu não tenho mandamento do Senhor; contudo, eu dou a minha opinião, como alguém que tem obtido misericórdia do Senhor para ser fiel.
26 Rajen, quin wa'aric, jach tsoy mac cax cu p'atʌr an ten bic raji' baje'rer, cax wa yʌn u rac', cax wa mʌna' u rac'. Quire' jach tabar u tar ic muc'yajex a to'onexo', a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
26 Suponho, portanto, que isto é bom por causa da aflição presente, eu digo, que é bom para o homem estar assim.
27 Rajen a mac a yʌn u rac', arex ti' mʌ' ju yʌn p'ʌtic. Bayiri', a mac a mʌna' u rac', arex ti', mʌ' ju yʌn cʌxtic a rac'.
27 Estás ligado a uma esposa? Não busques desligar-te. Estás desligado de uma esposa? Não busques esposa.
28 Chen wa xib cu ch'ic u rac', mʌ' ju pʌy u si'pir quire' caj u ch'aj. Bayiri', a xquico', wa mʌ' ch'ama'an ten mac wa cu mamintic xib, a rayo', mʌ' ju pʌy u si'pir xan. Quire' quic muc'yajex a ca' bin tac to'onex, a mac yʌn u rac', yejer a mac a yʌn u mam, jach ya'ab cu bin muc'yaj. A ra' quin wa'aric techexo', soc in yamtic techex.
28 Mas, se casares, não pecas; e, se a virgem se casar, ela não peca. Porém, os tais terão tribulações na carne, e eu quisera poupar-vos.
29 Rajen, in wet acsa'orirex, a teno', quin wa'aric techex je' u tar tu q'uinin cu tar ic muc'yajex a to'onexo'. A mac a toc yʌn u rac', arex ti', mʌ' ju chen tucric u rac'.
29 Mas isto eu vos digo, irmãos: O tempo é curto; o que importa é os que têm esposas sejam como se não tivessem nenhuma;
30 Quin wa'aric ti' a mac a tucur u ca', arex ti', mʌ' ju chen tucric a ba' cu tucric. Quin wa'aric xan, ti' mac a qui' yoro', arex ti', mʌ' ju chen tucric a ba' cu qui'quintic u yor. Quin wa'aric ti' a mac a cu mʌnic ba', arex ti', mʌ' ju chen tucric ti' a ba' cu mʌnic.
30 e os que choram, como se não chorassem; e os que se alegram, como se não se alegrassem; e os que compram, como se não possuíssem;
31 Bayiri' xan, quin wa'aric ti' a mac a cu pachtic u ne t'ajʌr u ba'tac te' ich yococab, arex ti' mʌ' ju chen tucric u ba'tac. Quire' tu cotor a ba' quij quiriquex je' u rʌc ch'ejar biq'uini'.
31 e os que usam deste mundo, como não abusassem dele, porque a moda deste mundo passa.
32 Rajen, a teno', in c'at techex wa mʌ' ja cha'bʌrex a bʌjiri'ex a ca tucriquex ti' a ba' ti' yʌn ich yococab. Mʌ' ja wirej, a mac a mʌna' u rac', cu tucric C'uj, quire' u c'at u qui'quintic yor C'uj tu cu beyaj a ti'o'.
32 Mas quero que estejais livres de preocupações. Aquele que é solteiro cuida das coisas que pertencem ao Senhor, e como ele pode agradar ao Senhor;
33 Chen a mac a yʌn u rac', raji' cu tucric u rac'. Bayiri' xan, bic tabar cu bin u qui'quintic u yor u rac'.
33 mas o que é casado cuida das coisas que são do mundo, em como ele pode agradar à sua esposa.
34 Baxuc a xquic xano', u tiri' ti' a xquic xano' u tiri' u beyaj a xquico', a toc cha'an yejer a mʌ' cha'an a xquico' u beyaj a xquico', a toc ch'a'an, yejer a xquico' a mʌ' ch'aja'ani'. Mʌ' ja wirej, a xquico' a mʌ' ch'a'an ten xib cu chen tucric bic tabar u qui'quintic yor C'uj yejer tu cotor u pixam. Chen a xquico' a ch'a'an ten u mam, cu chen tucric bic tabar a ba' ca' u betej ba' te' ich yococab, yejer an ten bic tabar u qui'quintic u yor u mam.
34 Há diferença também entre a esposa e a virgem; a mulher solteira cuida das coisas do Senhor, para ela poder ser santa, tanto no corpo como no espírito; mas a que é casada cuida das coisas do mundo, em como ela pode agradar o seu marido.
35 Aro' quin wa'aric techex, quire' in c'at in yamtiquechex. A teno', mʌ' jin c'at in ma'quic a berex. Chen in c'at ca' a betex a ba' jach tsoyo'. Bayiri' xan, in c'at a qui' sayʌrex tu pach C'uj quir a cʌniquex u t'ʌn, mʌ' in c'at a cha'iquex u ma'quintej a berex mac.
35 E eu digo isso para o vosso proveito; não que eu lance um laço sobre vós, mas para o que é gracioso, para vos unirdes ao Senhor sem distração.
36 Chen u teto', cu chen tucric wa jach tsoy u parar xquic cu ch'ijir cax mʌ' ju mamintej xib, arex ti' ca' u betej a ba' u c'at u tet. Bayiri' xan, wa ju chen c'at u yir u parar u mʌmintej xib, arex u cha'bʌr u ch'ic u mam, aro' mʌ' u pʌy u si'pir.
36 Mas, se algum homem pensa que ele trata sem decoro à sua virgem, se ela passar a flor da idade, e a necessidade o exigir, faça o que quiser; não peca; casem-se.
37 Jaj ix tʌcoj wa ju teto', u bʌjiri' aric, mʌna' u jer arej ti', chen jach taj ich u pixam caj u ya'araj: “Tsoy in parar xquic cu ch'ijir, cax mʌ' u mamintic xib.” Ra' jach tsoy xan, mʌ' ju pʌy u si'piri'.
37 Todavia, aquele que está firme em seu coração, não tendo necessidade, mas tendo poder sobre a sua própria vontade, e assim decretou no seu coração, de guardar a sua virgindade, faz bem.
38 Rajen a mac a cu ts'ic u parar xquic quir u mamintic xib, tsoy caj u betaj. Chen a mac a mʌ' ju c'at u ts'ic u parar xquic quir u mamintic xib, jach manan tsoy caj u betaj xan.
38 Assim, então, aquele que a dá em casamento faz bem; mas o que a não dá em casamento faz melhor.
39 A xquico', a yʌn u mam, ca' u p'atʌc ich yicnʌn u mam, a mun q'uinin cuxa'an. Wa ber ca' bin quimic u mam, a ray u q'uinino', c'ucha'an yor u mamintic u jer wa ju c'at. Chen ca' u mʌmintej a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
39 A esposa está ligada pela lei ao seu marido enquanto ele viver; mas, se o seu marido morrer, ela está livre para se casar com quem quiser, somente no Senhor.
40 Chen a teno', tin t'ʌn, jach manan qui' yor a xquico', wa mʌ' ju ch'a u jer u mam caj ts'oc u quimin u mam. Wa ca wa'ariquex yʌn techex u Taj'or u Pixam C'uj. Baxuc a teno' yʌn ten u Taj'or u Pixam C'uj a mac cu pʌyic in bero'.
40 Mas ela será mais feliz se permanecer assim, segundo a minha opinião, e penso também que eu tenho o Espírito de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.