1 Coríntios 14

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Rajen, caj a jach p'is a bʌjex soc a betiquex a ba' u c'at C'uj. Ca' a pacran yajquint a bʌjex. Bayiri' xan, ca' a jach pacht a betiquex a ba' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj, caj u ts'ajaj techex u muc' quir a betiquex. Chen a ba' jach noj, ra' ca' ic betex an ten bic C'uj cu ts'ic to'onex u tucur quir ic tsicbarex a ba' u c'at C'uj.
1 Empenhai-vos em procurar a caridade. Aspirai igualmente aos dons espirituais, mas sobretudo ao de profecia.
2 Quire' a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌna' mac cu najtic, raji' mʌ' ju tsicbar ti' mac, cu chen tsicbar ti' C'uj. Rajen mʌna' mac cu najtic a ba' cu ya'aric, quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ajaj ti' u muc' quir u tsicbar a ba' mʌna' mac caj u najtaj uch.
2 Aquele que fala em línguas não fala aos homens, senão a Deus: ninguém o entende, pois fala coisas misteriosas, sob a ação do Espírito.
3 Chen a mac a ts'ab ten C'uj u tucur soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' cu tsicbar ti' mac soc u yamtic ti', tan u chichquinta'r yorob ti' yʌni'. Tan u chichquinta'r yorob tu cu muc'yaj soc u tar u yor a ti'obo'.
3 Aquele, porém, que profetiza fala aos homens, para edificá-los, exortá-los e consolá-los.
4 Mʌ' ja wirej, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌ' najta'bir, ra' cu chen yamtic u bʌjiriri', chen a mac a cu tsicbar an ten bic C'uj u c'at, quire' ts'a'b u tucur ten C'uj, ra' cu yamtic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob.
4 Aquele que fala em línguas edifica-se a si mesmo; mas o que profetiza, edifica a assembléia.
5 Jach tsoy wa c'ucha'an a worex a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, chen a ba' jach manan in c'at ca' tsibanʌquechex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'aj u tucur techex. Mʌ' ja wirej, a baywo', ca yamtic a wet acsa'orirex wa ber ca tsicbarex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'ajaj techex u tucur. Cax mʌ' ja tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Chen ix ti', wa yʌn mac a ts'ab u muc' quir u ya'aric ti' mac a ba' cu ya'aric, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, jach tsoy aro', quire' cu yamtic u yet acsa'orirob. Raji' quet yejer a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
5 Ora, desejo que todos faleis em línguas, porém muito mais desejo que profetizeis. Maior é quem profetiza do que quem fala em línguas, a não ser que este as interprete, para que a assembléia receba edificação.
6 Rajen in wet acsa'orirex, wa jix ti', quin c'uchur tu' yʌnechex wa ca' bin tsicbanʌquen techex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, je' wa jin yamtic techex wa mʌ' jin wa'aric techex a ba' cu ts'abʌr ten C'uj ti' in tucur soc in tsicbar a ba' u c'at C'uj? Wa mʌ' jin wa'araj techex a ba' ts'a'b ten C'uj ti' in tucur quir in tsicbar a ba' u c'at C'uj, mʌ' jin camsiquechex an ten bic ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj.
6 Suponhamos, irmãos, que eu fosse ter convosco falando em línguas, de que vos aproveitaria, se minha palavra não vos desse revelação, nem ciência, nem profecia ou doutrina?
7 Baxuc xan, wa jix ti' yʌn pax, cax chur, a cu bin u pʌxic wa cu bin chur, chen mʌ' ju yʌn irej wa tsoy u jum u pax wa ju chur tsoy soc u qui' yuwic mac, wa mʌ' ju yirej baxuco', c'as cu bin yubej mac.
7 É o que se dá com os instrumentos inanimados de música, por exemplo a flauta ou a harpa: se não produzirem sons distintos, como se poderá reconhecer a música tocada?
8 Wa yʌn xan, u xurub quir u yusta' soc u pʌyic u winiquirob soldado ca' u much'quint u bʌjob soc u bin u quinsob a mac a cu tarob quinsbir xan. Chen a mac a mʌ' ju qui' ustaj ca' tacob, je' wa ju tarobe'? Mʌ' ju bin u much'quint u bʌjob.
8 Se a trombeta só der sons confusos, quem se preparará para a batalha?
9 Baxuc xan techex, wa mʌ' ja qui' tsicbarex ca' u najtej mac, je' wa ju najtej a ba' ca tsicbarex? Wa chen t'ʌn a ca'ex ca' bin yubej.
9 Assim também vós: se vossa língua só profere palavras ininteligíveis, como se compreenderá o que dizeis? Sereis como quem fala ao vento.
10 Mʌ' ja wirej, a tera' ich yoc'ocaba', yʌn ya'ab u t'ʌnob. Jujuntur u t'ʌnob cu najticob a mac a yerob.
10 Há no mundo grande quantidade de línguas e todas são compreensíveis.
11 Wa mʌ' jin najtej a ba' u jer winic cu tsicbar, jeroj iren a mac tanxer ru'um cʌja'anen ti' a ra' cu t'ʌno'. Rajen a ra' cu tsicbar teno', raji' irej wa tanxer winic cu tsicbar ten xan.
11 Porém, se desconhecer o sentido das palavras, serei um estrangeiro para quem me fala e ele será também um estrangeiro para mim.
12 Quire' tan a jach pacht a betex a ba' a je' a c'ʌmiquex ti' C'uj, ca' a jach p'is a bʌjex quir a c'atiquex ti' aro', soc a yamtiquex a wet acsa'orirex.
12 Assim, uma vez que aspirais aos dons espirituais, procurai tê-los em abundância para edificação da Igreja.
13 Rajen, wa mac cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Arex ti' ca' u t'ʌnej C'uj soc raji' cu ts'ic u najtej quir u ya'aric a ba' tan tu ya'aric ti' yet acsa'orir.
13 Por isso, quem fala em línguas, peça na oração o dom de as interpretar.
14 Quire' wa quin t'ʌnic C'uj ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, bayiri' mʌ' jin najtic a ten xano', rajen a ba' tin t'ʌnaj C'uj mʌ' ba'wir ti', quire' mʌ' ju yamtej mac.
14 Se eu oro em virtude do dom das línguas, o meu espírito ora, mas o meu entendimento fica sem fruto.
15 An bic quin betic tun? Jach manan tsoy ca' in t'ʌnej C'uj soc in najtic, bayiri' xan, soc in wer ba' quir ti'. Bayiri' xan, je' in c'ayic a ba' quin najtic yejer a ba' in wer.
15 Então que fazer? Orarei com o espírito, mas orarei também com o entendimento; cantarei com o espírito, mas cantarei também com o entendimento.
16 Wa ber ca chen tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, tan a wa'aric: “Bayo' C'uj.” Bic tabar a mac a mʌ' ts'a'b u muc' quir u najt a ba' ca tsicbarex je' wa ju c'uchur yor ya'aric: “Amén”, tu ca wa'ariquex: “Bayo' C'uj”?
16 De outra forma, se só renderes graças com o espírito, como dirá Amém a tuas ações de graças aquele que ocupar o lugar dos simples?
17 Cax a techexo', tan a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten u jer mac a ti' yʌn tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Tan a qui' ariquex “Bayo' C'uj.” Mʌ' ja yamtiquex a ti'o' quire' mʌ' ju najt a ba' ca tsicbarex.
17 Sem dúvida, as tuas ações de graças podem ser belas, mas o outro não é edificado.
18 A teno' quin wa'aric: “Bayo' C'uj”, quire' a teno' jach ya'ab quin tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir chen cax jujuntur tu cotorechex.
18 Graças a Deus que possuo o dom de línguas superior a todos vós.
19 Chen wa ber quin much'quintic in bʌj yejer in wet acsa'orirob tu cu yubicob u t'ʌn C'uj. Jach manan tsoy ca' tsicbanʌquen yejer cinco t'ʌn a tan u najtic mac, cax ca' tsicbanʌquen yejer diez mil t'ʌn ich u t'ʌn a mʌ' tan u najta'r ten mac.
19 Mas prefiro falar na assembléia cinco palavras que compreendo, para instruir também os outros, a falar dez mil palavras em línguas.
20 In wet acsa'orirex, mʌ' ja chen tucriquex an ten bic a chichano', quire' robob mʌ' ju najtob ba'. Bayiri' xan, mʌ' ja betiquex a ba' jach c'aso', chen cʌnex a chichano', quire' robob mʌ' toy u betob a ba' c'aso'. Chen ca' a najtex ba' an ten bic mac toc ch'ijij.
20 Irmãos, não sejais crianças quanto ao modo de julgar: na malícia, sim, sede crianças; mas quanto ao julgamento, sede homens.
21 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch tu cu ya'aric: “Je' in tsicbar ti' a ray maco' ich u t'ʌn wa mʌ' ju najtob. Je' in tsicbar ti'ob ich u t'ʌn a mac a tanxer cʌja'anob, chen mʌ' ju bin yubob in t'ʌn cax baxuc quin wa'aric ti'ob.” Cax baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch.
21 Na lei está escrito: Será por gente de língua estrangeira e por lábios estrangeiros que falarei a este povo; e nem assim me ouvirão, diz o Senhor {Is 28,11s}.
22 Rajen wa ber C'uj cu c'ʌnic mac ca' ts'icbanʌc ti' u t'ʌn a mʌ' najta'bir u t'ʌn. A je' t'ʌna' quir u tsicbar ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob quir u yesa' ti'ob bin u ca'ob ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌ' raji' ti' a tu yacsajob tu yorob. Chen a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, ra' cu bin u yamtic a mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ti' a mac a mʌ' yerob C'uj.
22 Assim, as línguas são sinal, não para os fiéis, mas para os infiéis; enquanto as profecias são um sinal, não para os infiéis, mas para os fiéis.
23 Wa ti' yʌn tu cotor a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj much'quinticob u bʌjob quir yubicob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, tu cotor mac a cu tsicbar, cu chen tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Wa jix ti' cu yocar mac a mʌ' tan u najtic aro', wa bayiri' xan cu yocar u jer mac, a mʌ' yer C'uj, ba' cu bin u ya'aricob? Mʌ' wa, je' u tucricob jach rocochʌjechex?
23 Se, pois, numa assembléia da igreja inteira todos falarem em línguas, e se entrarem homens simples ou infiéis, não dirão que estais loucos?
24 Chen wa tu cotor a mac a cu tsicbarob, cu tsicbarob quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Jeroj cax cu yocar tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj a mac a mʌ' yer C'uj, wa mac a mʌ' ju najtic tu cotor ba'. Chen wa ber cu yubic aro', je' u c'asa'r ti' wa yʌn u si'pir. Jeroj tun, je' u yubic tu yor a ba' c'asir caj u betaj uch.
24 Se, porém, todos profetizarem, e entrar ali um infiel ou um homem simples, por todos é convencido, por todos é julgado;
25 Jeroj tun, je' u c'ʌ'otic a ba' caj u betaj uch. Jeroj tun, je' u xontar quir u c'ujintic C'uj, tan u toc aric wa jach taj ti' yʌn C'uj tu yʌnechex.
25 os segredos do seu coração tornam-se manifestos. Então, prostrado com a face em terra, adorará a Deus e proclamará que Deus está realmente entre vós.
26 Yʌn ba' quiri' ya'ab u jer ca' in wa'aretechex in wet acsa'orirex. Wa ber ca' bin a much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, yʌn mac, je' u c'ay, yʌn u jere' je' u camsiquechex, yʌn u jere', je' u ya'aric a ba' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj soc a werex. Yʌn u jere', je' u tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Yʌn u jere', je' u ya'aric ti' u yet acsa'orirob a ba' caj u ya'araj a mac a tan tu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Ca' a betex tu cotor aro' soc c'ucha'an a worex a yamtiquex tu cotor mac.
26 Em suma, que dizer, irmãos? Quando vos reunis, quem dentre vós tem um cântico, um ensinamento, uma revelação, um discurso em línguas, uma interpretação a fazer - que isto se faça de modo a edificar.
27 Wa ti' yʌn mac a cu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri', arex ca' tsicbanʌc, cax wa yʌn dos wa tres u c'at u tsicbarob xan. Jari' ar u tar tu pach a pʌyber tsicbanʌjij hasta jujuntur cu ts'ocar u tsicbarob. Arex ti' u jer mac, ca' u toc arej ba' cu ya'aricob a tsicbanʌjob ich u jer t'ʌn, a mʌ' yerob soc yerob u yet acsa'orirob.
27 Se há quem fala em línguas, não falem senão dois ou três, quando muito, e cada um por sua vez, e haja alguém que interprete.
28 Wa mʌna' mac ti' yʌn quir u toc aric a ba' tsicbajnʌjij mac sam, jeroj tun, jach manan tsoy ti' wa raji' ca' u yʌn mʌc u chi'. Arex ti' mʌ' ju yʌn tsicbar tu cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, chen arex ti' ca' tsicbanʌc ti' C'uj ich u jer u t'ʌn, wa raji' mʌ' yeri' quir u yamtic u bʌjiri', chen mʌ' tu cu c'ujintic C'uj.
28 Se não houver intérprete, fiquem calados na reunião, e falem consigo mesmos e com Deus.
29 Bayiri' xan, a mac a cu tsicbar quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ya'aric a ba' u c'at C'uj. Arex ti' wa chen dos wa tres cu tsicbarob soc u jer mac a ti' yʌnob cu tucricob tub u tar u t'ʌn wa cu tar ich C'uj wa mʌ' ti' u tar ich C'uj.
29 Quanto aos profetas, falem dois ou três, e os outros julguem.
30 Chen wa ti' yʌn mac tu ca c'ujtinquex C'uj, a curucbaro', wa C'uj caj u ts'ajaj u tucur quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, jeroj cha'ex u tsicbar techex. Arex ti' mac a ti' toy cu tsicbar ca' u jamach p'ʌt u tsicbar.
30 Se for feita uma revelação a algum dos assistentes, cale-se o primeiro.
31 A baxuco', a techexo', je' u c'uchur a worex a tsicbarex jujunturechex, ca' bin c'uchuc ta q'uinex a ba' ts'a'b ten C'uj ta tucurex quir a tsicbarex a ba' u c'at C'uj soc tu cotor mac a ti' yʌn tu ca c'ujintiquex C'uj je' u bin u cʌnicob. Bayiri', soc a rʌc chichquintiquex u yorob a wet acsa'orirex.
31 Todos, um após outro, podeis profetizar, para todos aprenderem e serem todos exortados.
32 Quire' tu cotor a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, yʌn ca' u pic' u bʌj soc ca' tsicbanʌc u jer, cax wa ber u c'at C'uj.
32 O espírito dos profetas deve estar-lhes submisso,
33 Quire' C'uj mʌ' ju c'at yiric mac xaxaca'an u tucur tu ca c'ujintiquex C'uj, raji' u jach c'at yirej quet a worex.
33 porquanto Deus não é Deus de confusão, mas de paz.
34 A xquico', ca' u yʌn mʌc u chi' wa ber cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, quire' mʌ' tsoy u tsicbar quire' ich u t'ʌn Moisés cu ya'aric: “Mʌ' ju ocar xquic ts'urir.” Baxuc cu ya'aric Moisés uch.
34 Como em todas as igrejas dos santos, as mulheres estejam caladas nas assembléias: não lhes é permitido falar, mas devem estar submissas, como também ordena a lei.
35 Wa ju c'at u ya'aricob ba', quire' mʌ' ju najtobi', ar u c'atob ti' u mam ca' bin uruc tu yatoch. Quire' a xquico' cu suractic mac wa cu tsicbarob tu cu much'quint u bʌjob a yacsmʌnob tu yorob quir yubicob u t'ʌn C'uj.
35 Se querem aprender alguma coisa, perguntem-na em casa aos seus maridos, porque é inconveniente para uma mulher falar na assembléia.
36 Mʌ' ja chen tucriquex wa c'ucha'an a worex a bʌjiriri'ex a tetiquex a ba' c'ucha'an a worex a betex. Quire' u t'ʌn C'uj mʌ' pʌyber c'uchij techex. Mʌ' chen techex a wacsmʌnex ta worex.
36 Porventura foi dentre vós que saiu a palavra de Deus? Ou veio ela tão-somente para vós?
37 Wa ti' yʌn mac tu yʌnechex a cu tucric wa raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, wa ti' yʌn u jer cu ya'aric ts'a'b u muc' ten C'uj quir u betic u beyaj C'uj, jeroj tun, ca' u najtej a ba' caj in ts'ibtaj ti' quire', jach taj C'uj caj u ya'araj ten.
37 Se alguém se julga profeta ou agraciado com dons espirituais, reconheça que as coisas que vos escrevo são um mandamento do Senhor.
38 Wa mʌ' ju najtaj quire' mʌ' ju c'at, cha'ex tu junan quire' C'uj yer.
38 Mas, se alguém quiser ignorá-lo, que o ignore!
39 Rajen in wet acsa'orirex, yʌn jach p'is a bʌjex quir a tsicbarex an ten bic C'uj u c'at quire' ts'a'b a tucurex ten C'uj a techexo'. Bayiri' xan, mʌ' ja yʌn mʌ'quic u ber a mac a ju c'at u tsicbar ich u t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'.
39 Assim, pois, irmãos, aspirai ao dom de profetizar; porém, não impeçais falar em línguas.
40 Chen a techexo', yʌn betex tu cotor yʌn betbir, a jach tsoyo'. Yʌn betex jujuntur an ten bic toc ara'an techex.
40 Mas faça-se tudo com dignidade e ordem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.