1 Coríntios 14

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Rajen, caj a jach p'is a bʌjex soc a betiquex a ba' u c'at C'uj. Ca' a pacran yajquint a bʌjex. Bayiri' xan, ca' a jach pacht a betiquex a ba' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj, caj u ts'ajaj techex u muc' quir a betiquex. Chen a ba' jach noj, ra' ca' ic betex an ten bic C'uj cu ts'ic to'onex u tucur quir ic tsicbarex a ba' u c'at C'uj.
1 Que o amor seja seu maior objetivo! Contudo, desejem também os dons espirituais, especialmente a capacidade de profetizar.
2 Quire' a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌna' mac cu najtic, raji' mʌ' ju tsicbar ti' mac, cu chen tsicbar ti' C'uj. Rajen mʌna' mac cu najtic a ba' cu ya'aric, quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ajaj ti' u muc' quir u tsicbar a ba' mʌna' mac caj u najtaj uch.
2 Pois quem fala em línguas fala apenas com Deus, pois ninguém mais o entende, e em espírito fala verdades ocultas.
3 Chen a mac a ts'ab ten C'uj u tucur soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' cu tsicbar ti' mac soc u yamtic ti', tan u chichquinta'r yorob ti' yʌni'. Tan u chichquinta'r yorob tu cu muc'yaj soc u tar u yor a ti'obo'.
3 Mas aquele que profetiza fortalece, anima e conforta os outros.
4 Mʌ' ja wirej, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌ' najta'bir, ra' cu chen yamtic u bʌjiriri', chen a mac a cu tsicbar an ten bic C'uj u c'at, quire' ts'a'b u tucur ten C'uj, ra' cu yamtic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob.
4 Quem fala em línguas fortalece a si mesmo, mas quem profetiza fortalece toda a igreja.
5 Jach tsoy wa c'ucha'an a worex a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, chen a ba' jach manan in c'at ca' tsibanʌquechex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'aj u tucur techex. Mʌ' ja wirej, a baywo', ca yamtic a wet acsa'orirex wa ber ca tsicbarex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'ajaj techex u tucur. Cax mʌ' ja tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Chen ix ti', wa yʌn mac a ts'ab u muc' quir u ya'aric ti' mac a ba' cu ya'aric, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, jach tsoy aro', quire' cu yamtic u yet acsa'orirob. Raji' quet yejer a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
5 Gostaria que todos vocês falassem em línguas, mas gostaria ainda mais que todos profetizassem. Pois a profecia é superior a falar em línguas, a menos que alguém interprete o que vocês dizem para que toda a igreja seja fortalecida.
6 Rajen in wet acsa'orirex, wa jix ti', quin c'uchur tu' yʌnechex wa ca' bin tsicbanʌquen techex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, je' wa jin yamtic techex wa mʌ' jin wa'aric techex a ba' cu ts'abʌr ten C'uj ti' in tucur soc in tsicbar a ba' u c'at C'uj? Wa mʌ' jin wa'araj techex a ba' ts'a'b ten C'uj ti' in tucur quir in tsicbar a ba' u c'at C'uj, mʌ' jin camsiquechex an ten bic ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj.
6 Irmãos, se eu for visitá-los e falar em línguas, em que isso os ajudará? Mas, se eu lhes trouxer uma revelação, um conhecimento especial, uma profecia ou um ensinamento, isso lhes será proveitoso.
7 Baxuc xan, wa jix ti' yʌn pax, cax chur, a cu bin u pʌxic wa cu bin chur, chen mʌ' ju yʌn irej wa tsoy u jum u pax wa ju chur tsoy soc u qui' yuwic mac, wa mʌ' ju yirej baxuco', c'as cu bin yubej mac.
7 Até mesmo instrumentos inanimados como a flauta ou a harpa precisam soar as notas com clareza; do contrário, ninguém reconhecerá a melodia.
8 Wa yʌn xan, u xurub quir u yusta' soc u pʌyic u winiquirob soldado ca' u much'quint u bʌjob soc u bin u quinsob a mac a cu tarob quinsbir xan. Chen a mac a mʌ' ju qui' ustaj ca' tacob, je' wa ju tarobe'? Mʌ' ju bin u much'quint u bʌjob.
8 E, se a trombeta não emitir um toque nítido, como os soldados saberão que estão sendo convocados para a batalha?
9 Baxuc xan techex, wa mʌ' ja qui' tsicbarex ca' u najtej mac, je' wa ju najtej a ba' ca tsicbarex? Wa chen t'ʌn a ca'ex ca' bin yubej.
9 O mesmo acontece com vocês. Se usarem palavras incompreensíveis, como alguém saberá o que estão dizendo? Será o mesmo que falar ao vento.
10 Mʌ' ja wirej, a tera' ich yoc'ocaba', yʌn ya'ab u t'ʌnob. Jujuntur u t'ʌnob cu najticob a mac a yerob.
10 Há muitos idiomas no mundo, e todos têm sentido.
11 Wa mʌ' jin najtej a ba' u jer winic cu tsicbar, jeroj iren a mac tanxer ru'um cʌja'anen ti' a ra' cu t'ʌno'. Rajen a ra' cu tsicbar teno', raji' irej wa tanxer winic cu tsicbar ten xan.
11 Mas, se eu não entendo um idioma, sou estrangeiro para quem o fala, e ele é estrangeiro para mim.
12 Quire' tan a jach pacht a betex a ba' a je' a c'ʌmiquex ti' C'uj, ca' a jach p'is a bʌjex quir a c'atiquex ti' aro', soc a yamtiquex a wet acsa'orirex.
12 O mesmo se aplica a vocês. Uma vez que estão ansiosos para ter os dons espirituais, busquem os dons que fortalecerão a igreja toda.
13 Rajen, wa mac cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Arex ti' ca' u t'ʌnej C'uj soc raji' cu ts'ic u najtej quir u ya'aric a ba' tan tu ya'aric ti' yet acsa'orir.
13 Portanto, quem fala em línguas deve orar pedindo também a capacidade de interpretar o que é dito.
14 Quire' wa quin t'ʌnic C'uj ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, bayiri' mʌ' jin najtic a ten xano', rajen a ba' tin t'ʌnaj C'uj mʌ' ba'wir ti', quire' mʌ' ju yamtej mac.
14 Pois, se oro em línguas, meu espírito ora, mas eu não entendo o que estou dizendo.
15 An bic quin betic tun? Jach manan tsoy ca' in t'ʌnej C'uj soc in najtic, bayiri' xan, soc in wer ba' quir ti'. Bayiri' xan, je' in c'ayic a ba' quin najtic yejer a ba' in wer.
15 Então, o que devo fazer? Orarei no espírito e também orarei em palavras que entendo. Cantarei no espírito e também cantarei em palavras que entendo.
16 Wa ber ca chen tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, tan a wa'aric: “Bayo' C'uj.” Bic tabar a mac a mʌ' ts'a'b u muc' quir u najt a ba' ca tsicbarex je' wa ju c'uchur yor ya'aric: “Amén”, tu ca wa'ariquex: “Bayo' C'uj”?
16 Pois, se louvarem apenas no espírito, como poderão louvar com vocês aqueles que não os entendem? Como poderão agradecer com vocês se não entendem o que estão dizendo?
17 Cax a techexo', tan a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten u jer mac a ti' yʌn tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Tan a qui' ariquex “Bayo' C'uj.” Mʌ' ja yamtiquex a ti'o' quire' mʌ' ju najt a ba' ca tsicbarex.
17 Vocês darão graças muito bem, mas não fortalecerão aqueles que os ouvem.
18 A teno' quin wa'aric: “Bayo' C'uj”, quire' a teno' jach ya'ab quin tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir chen cax jujuntur tu cotorechex.
18 Dou graças a Deus porque falo em línguas mais que qualquer um de vocês.
19 Chen wa ber quin much'quintic in bʌj yejer in wet acsa'orirob tu cu yubicob u t'ʌn C'uj. Jach manan tsoy ca' tsicbanʌquen yejer cinco t'ʌn a tan u najtic mac, cax ca' tsicbanʌquen yejer diez mil t'ʌn ich u t'ʌn a mʌ' tan u najta'r ten mac.
19 Contudo, numa reunião da igreja, prefiro dizer cinco palavras compreensíveis que ajudem os outros a falar dez mil palavras em outra língua.
20 In wet acsa'orirex, mʌ' ja chen tucriquex an ten bic a chichano', quire' robob mʌ' ju najtob ba'. Bayiri' xan, mʌ' ja betiquex a ba' jach c'aso', chen cʌnex a chichano', quire' robob mʌ' toy u betob a ba' c'aso'. Chen ca' a najtex ba' an ten bic mac toc ch'ijij.
20 Irmãos, não sejam infantis no entendimento dessas coisas. Sejam inocentes como bebês com relação ao mal, mas sejam maduros no entendimento.
21 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch tu cu ya'aric: “Je' in tsicbar ti' a ray maco' ich u t'ʌn wa mʌ' ju najtob. Je' in tsicbar ti'ob ich u t'ʌn a mac a tanxer cʌja'anob, chen mʌ' ju bin yubob in t'ʌn cax baxuc quin wa'aric ti'ob.” Cax baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch.
21 Pois as Escrituras dizem: “Falarei a este povo em línguas estranhas e por meio de lábios estrangeiros. Mesmo assim, este povo não me ouvirá, diz o Senhor”.
22 Rajen wa ber C'uj cu c'ʌnic mac ca' ts'icbanʌc ti' u t'ʌn a mʌ' najta'bir u t'ʌn. A je' t'ʌna' quir u tsicbar ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob quir u yesa' ti'ob bin u ca'ob ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌ' raji' ti' a tu yacsajob tu yorob. Chen a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, ra' cu bin u yamtic a mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ti' a mac a mʌ' yerob C'uj.
22 Portanto, falar em línguas é um sinal não para os que creem, mas para os descrentes. A profecia, contudo, é para os que creem, e não para os descrentes.
23 Wa ti' yʌn tu cotor a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj much'quinticob u bʌjob quir yubicob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, tu cotor mac a cu tsicbar, cu chen tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Wa jix ti' cu yocar mac a mʌ' tan u najtic aro', wa bayiri' xan cu yocar u jer mac, a mʌ' yer C'uj, ba' cu bin u ya'aricob? Mʌ' wa, je' u tucricob jach rocochʌjechex?
23 Ainda assim, se descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião de sua igreja e ouvirem todos falarem em línguas, pensarão que vocês são loucos.
24 Chen wa tu cotor a mac a cu tsicbarob, cu tsicbarob quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Jeroj cax cu yocar tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj a mac a mʌ' yer C'uj, wa mac a mʌ' ju najtic tu cotor ba'. Chen wa ber cu yubic aro', je' u c'asa'r ti' wa yʌn u si'pir. Jeroj tun, je' u yubic tu yor a ba' c'asir caj u betaj uch.
24 Mas, se todos vocês estiverem profetizando e descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião, serão convencidos do pecado e julgados por aquilo que vocês disserem.
25 Jeroj tun, je' u c'ʌ'otic a ba' caj u betaj uch. Jeroj tun, je' u xontar quir u c'ujintic C'uj, tan u toc aric wa jach taj ti' yʌn C'uj tu yʌnechex.
25 Ao ouvirem, os pensamentos secretos deles serão revelados, e eles cairão de joelhos e adorarão a Deus, declarando: “De fato, Deus está aqui no meio de vocês”.
26 Yʌn ba' quiri' ya'ab u jer ca' in wa'aretechex in wet acsa'orirex. Wa ber ca' bin a much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, yʌn mac, je' u c'ay, yʌn u jere' je' u camsiquechex, yʌn u jere', je' u ya'aric a ba' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj soc a werex. Yʌn u jere', je' u tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Yʌn u jere', je' u ya'aric ti' u yet acsa'orirob a ba' caj u ya'araj a mac a tan tu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Ca' a betex tu cotor aro' soc c'ucha'an a worex a yamtiquex tu cotor mac.
26 Pois bem, irmãos, o que fazer, então? Quando vocês se reunirem, um cantará, o outro ensinará, o outro revelará, um falará em línguas e outro interpretará o que for dito. Tudo que for feito, porém, deverá fortalecer a todos.
27 Wa ti' yʌn mac a cu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri', arex ca' tsicbanʌc, cax wa yʌn dos wa tres u c'at u tsicbarob xan. Jari' ar u tar tu pach a pʌyber tsicbanʌjij hasta jujuntur cu ts'ocar u tsicbarob. Arex ti' u jer mac, ca' u toc arej ba' cu ya'aricob a tsicbanʌjob ich u jer t'ʌn, a mʌ' yerob soc yerob u yet acsa'orirob.
27 Não mais que dois ou três devem falar em línguas. Devem se pronunciar um de cada vez, e alguém deve interpretar o que disserem.
28 Wa mʌna' mac ti' yʌn quir u toc aric a ba' tsicbajnʌjij mac sam, jeroj tun, jach manan tsoy ti' wa raji' ca' u yʌn mʌc u chi'. Arex ti' mʌ' ju yʌn tsicbar tu cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, chen arex ti' ca' tsicbanʌc ti' C'uj ich u jer u t'ʌn, wa raji' mʌ' yeri' quir u yamtic u bʌjiri', chen mʌ' tu cu c'ujintic C'uj.
28 Mas, se não houver alguém que possa interpretar, devem permanecer calados na reunião da igreja, falando com Deus em particular.
29 Bayiri' xan, a mac a cu tsicbar quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ya'aric a ba' u c'at C'uj. Arex ti' wa chen dos wa tres cu tsicbarob soc u jer mac a ti' yʌnob cu tucricob tub u tar u t'ʌn wa cu tar ich C'uj wa mʌ' ti' u tar ich C'uj.
29 Que dois ou três profetizem e os outros avaliem o que for dito.
30 Chen wa ti' yʌn mac tu ca c'ujtinquex C'uj, a curucbaro', wa C'uj caj u ts'ajaj u tucur quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, jeroj cha'ex u tsicbar techex. Arex ti' mac a ti' toy cu tsicbar ca' u jamach p'ʌt u tsicbar.
30 Se alguém estiver profetizando e outra pessoa receber uma revelação, quem está falando deve se calar.
31 A baxuco', a techexo', je' u c'uchur a worex a tsicbarex jujunturechex, ca' bin c'uchuc ta q'uinex a ba' ts'a'b ten C'uj ta tucurex quir a tsicbarex a ba' u c'at C'uj soc tu cotor mac a ti' yʌn tu ca c'ujintiquex C'uj je' u bin u cʌnicob. Bayiri', soc a rʌc chichquintiquex u yorob a wet acsa'orirex.
31 Desse modo, todos que profetizam terão sua vez de falar, um depois do outro, para que todos sejam instruídos e encorajados.
32 Quire' tu cotor a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, yʌn ca' u pic' u bʌj soc ca' tsicbanʌc u jer, cax wa ber u c'at C'uj.
32 Aqueles que profetizam têm controle de seu espírito e podem falar um por vez.
33 Quire' C'uj mʌ' ju c'at yiric mac xaxaca'an u tucur tu ca c'ujintiquex C'uj, raji' u jach c'at yirej quet a worex.
33 Pois Deus não é Deus de desordem, mas de paz, como em todas as reuniões do povo santo.
34 A xquico', ca' u yʌn mʌc u chi' wa ber cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, quire' mʌ' tsoy u tsicbar quire' ich u t'ʌn Moisés cu ya'aric: “Mʌ' ju ocar xquic ts'urir.” Baxuc cu ya'aric Moisés uch.
34 As mulheres devem permanecer em silêncio durante as reuniões da igreja. Não é apropriado que falem. Devem ser submissas, como diz a lei.
35 Wa ju c'at u ya'aricob ba', quire' mʌ' ju najtobi', ar u c'atob ti' u mam ca' bin uruc tu yatoch. Quire' a xquico' cu suractic mac wa cu tsicbarob tu cu much'quint u bʌjob a yacsmʌnob tu yorob quir yubicob u t'ʌn C'uj.
35 Se tiverem alguma pergunta, devem fazê-la ao marido, em casa, pois não é apropriado que as mulheres falem nas reuniões da igreja.
36 Mʌ' ja chen tucriquex wa c'ucha'an a worex a bʌjiriri'ex a tetiquex a ba' c'ucha'an a worex a betex. Quire' u t'ʌn C'uj mʌ' pʌyber c'uchij techex. Mʌ' chen techex a wacsmʌnex ta worex.
36 Ou vocês pensam que a palavra de Deus se originou entre vocês? Acaso são os únicos aos quais ela foi entregue?
37 Wa ti' yʌn mac tu yʌnechex a cu tucric wa raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, wa ti' yʌn u jer cu ya'aric ts'a'b u muc' ten C'uj quir u betic u beyaj C'uj, jeroj tun, ca' u najtej a ba' caj in ts'ibtaj ti' quire', jach taj C'uj caj u ya'araj ten.
37 Se alguém afirma ser profeta ou se considera espiritual, será o primeiro a reconhecer que o que lhes digo é uma ordem do Senhor.
38 Wa mʌ' ju najtaj quire' mʌ' ju c'at, cha'ex tu junan quire' C'uj yer.
38 Se alguém ignorar esse fato, ele mesmo será ignorado.
39 Rajen in wet acsa'orirex, yʌn jach p'is a bʌjex quir a tsicbarex an ten bic C'uj u c'at quire' ts'a'b a tucurex ten C'uj a techexo'. Bayiri' xan, mʌ' ja yʌn mʌ'quic u ber a mac a ju c'at u tsicbar ich u t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'.
39 Portanto, meus irmãos, anseiem profetizar e não proíbam o falar em línguas,
40 Chen a techexo', yʌn betex tu cotor yʌn betbir, a jach tsoyo'. Yʌn betex jujuntur an ten bic toc ara'an techex.
40 mas cuidem para que tudo seja feito com decência e ordem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.