Mateus 10
Lacandon NT (LAC_TBL) vs VC
1 Caj ts'oc aro' Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob doce. Caj u ts'aja u muc' ti'ob tu cu bin u camsʌwinicob quir u joc'sicob quisin. Cax ba' yajir, cu jawsicob.
1 Jesus reuniu seus doze discípulos. Conferiu-lhes o poder de expulsar os espíritos imundos e de curar todo mal e toda enfermidade.
2 Yʌn u c'aba' caj u tetaj doce xib. A jeroj Simón, caj ca' pach u jer u c'aba' ten Jesús. Caj pach u c'aba' Pedro, Jesús. Pachir caj teta'b Andrés ten Jesús. Ra' u bʌjob Pedro, Andrés. U jer Jacobo u bʌjob Juan. Caj teta'b Juan xan. P'eri' u tetob Zebedeo Jacobo yejer Juan.
2 Eis os nomes dos doze apóstolos: o primeiro, Simão, chamado Pedro; depois André, seu irmão. Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão.
3 Caj teta'b Felipe ten Jesús. U jer caj teta'b Bartolomé. U jer caj teta'b Tomás. U jer caj teta'b Mateo yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador romano. Caj teta'b Jacobo ra' u tet Alfeo. U jer teta'b Lebeo ra' pʌcha'an u jer u c'aba' Tadeo.
3 Filipe e Bartolomeu. Tomé e Mateus, o publicano. Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu.
4 Caj teta'b u jer Simón ra' cu sayʌr tu pach cananista. Caj teta'b Judas Iscariote, ra' caj u c'ubaj Jesús, Judas.
4 Simão, o cananeu, e Judas Iscariotes, que foi o traidor.
5 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob doce. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a yʌn bin a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich u cajar u winiquirob Samaria. Mʌ' a yʌn binex a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío.
5 Estes são os Doze que Jesus enviou em missão, após lhes ter dado as seguintes instruções: Não ireis ao meio dos gentios nem entrareis em Samaria;
6 Jari' yʌn xenex a tsec'tex tu yʌn u jach winiquirob judío. A caj u p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc a satʌrobe'.
6 ide antes às ovelhas que se perderam da casa de Israel.
7 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Xenex, tsec'tex in t'ʌn. Arex ti'ob: “Tabar u c'uchur a mac a cu bin u reyintejob C'uj.”
7 Por onde andardes, anunciai que o Reino dos céus está próximo.
8 Jawsex a mac u cʌnmʌnob iq'uer u ca'ob ―quij Jesús―. A ba' yajirir, jawsex ―quij Jesús―. Rʌc joc'sex u quisinin ―quij Jesús. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ric'sex u quimirir. Mʌ' in c'atej techex u bo'orir in muc' caj in ts'aja techex. Baxuc xan, a yamtiquex mac, mʌ' a c'atiquex u bo'orir.
8 Curai os doentes, ressuscitai os mortos, purificai os leprosos, expulsai os demônios. Recebestes de graça, de graça dai!
9 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a ch'a'ex a taq'uinex.
9 Não leveis nem ouro, nem prata, nem dinheiro em vossos cintos,
10 Mʌ' a ch'a'iquex u mucuquir a noq'uex, chen a buquinmʌnex ―quij Jesús―. Chen ra' a ch'a'ex. Mʌ' a yʌn ch'iquex u jer xʌnʌb, cax turiri'. Baxuc a xonte', mʌ' a ch'iquex. Quire' a cu beyajo', cu ts'abʌr yo'och bayiri' noc'.
10 nem mochila para a viagem, nem duas túnicas, nem calçados, nem bastão; pois o operário merece o seu sustento.
11 Ca' bin c'uchuquex chan cajar, cax carem u cajar. Cʌxtex a mac a tsoy yoro' soc ra' cu yacsiquex. Tsoy a wocarex tu yatoch hasta a ca' binex.
11 Nas cidades ou aldeias onde entrardes, informai-vos se há alguém ali digno de vos receber; ficai ali até a vossa partida.
12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin ocaquex ich mac yʌnin yatoch. T'ʌnex C'uj soc u qui' cʌnanta' ten C'uj a mac a cu yacsiquechex.
12 Entrando numa casa, saudai-a: Paz a esta casa.
13 Wa mʌ' u yacsechex tsoy a wʌc'ʌs ch'ic a t'ʌn ―quij Jesús―, quire' mʌ' u qui' acsechexi'. Wa caj u qui' acsechex cu p'atʌr a t'ʌnex ti'.
13 Se aquela casa for digna, descerá sobre ela vossa paz; se, porém, não o for, vosso voto de paz retornará a vós.
14 A mʌ' ju yacsexo', a mʌ' u c'at u c'ʌmicob a t'ʌnex. Mʌ' ju c'at yubejobi'. Joq'uenex tu yatoch, cax tu cajar. Pustex u ru'umin a woquex soc yerob u beri' yʌn u si'pirob ―quij Jesús―.
14 Se não vos receberem e não ouvirem vossas palavras, quando sairdes daquela casa ou daquela cidade, sacudi até mesmo o pó de vossos pés.
15 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u tar C'uj, yaj cu bin yubic yerar, a mʌ' u cha'j a wocarex a tsec'tex u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin muc'yajob. A tu cajar Sodoma quet yejer u cajar Gomorra mʌ' neyaj cu bin yubicob muc'yajob.
15 Em verdade vos digo: no dia do juízo haverá mais indulgência com Sodoma e Gomorra que com aquela cidade.
16 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Quin tuchi'quechex tu yʌn a nets'ique' ―quij Jesús―. Aro' irej a mac a caj u tuchi'taj u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich a bobochi'o'. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ―quij Jesús―, soc mʌ' nemʌ' biquechexi'.
16 Eu vos envio como ovelhas no meio de lobos. Sede, pois, prudentes como as serpentes, mas simples como as pombas.
17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Qui' cʌnantex a bʌjex, quire' je' u chuquicob a pachechex. Je' u chuquic u mʌchiquechex a jach ts'urir tu cajarob. Je' u bin u puriquechex ʌcʌtan u jach ts'urir a pim mac. Je' u jʌts'iquechex a pachex tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
17 Cuidai-vos dos homens. Eles vos levarão aos seus tribunais e açoitar-vos-ão com varas nas suas sinagogas.
18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ti' cu bin u puriquechex ʌcʌtan ich gobernadores baxuc ich reyes cu bin u puriquechexo', quire' caj a wacsajex ta worex in t'ʌn. A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an a worex a tsec'tiquex in t'ʌn ti' reyes yejer gobernadores. Cax mʌ' u winiquirob judío.
18 Sereis por minha causa levados diante dos governadores e dos reis: servireis assim de testemunho para eles e para os pagãos.
19 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber u puriquechex ʌcʌtan ich u jach ts'urirob u cajar. Mʌ' ju jac'ʌr a worex a ba' ca bin a tsicbarex ti'ob. An bic ca bin a tsicbarex ti'ob mʌ' u jac'ʌr a worex ti'. A C'ujo' cu bin u yamtiquechex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'ob. Toc ra' u q'uinino', cu bin u yamtiquechex C'uj.
19 Quando fordes presos, não vos preocupeis nem pela maneira com que haveis de falar, nem pelo que haveis de dizer: naquele momento ser-vos-á inspirado o que haveis de dizer.
20 Cax cu yubic techex a t'ʌnex. Mʌ' techex ca t'ʌnexi' ―quij Jesús―. Chen u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌn, quire' cu tar ich a Tetex C'uj.
20 Porque não sereis vós que falareis, mas é o Espírito de vosso Pai que falará em vós.
21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Cax a bʌj cu bin u c'ubiquechex quire' yirob caj a wacsex ta worex. Cax u wʌc'ʌs parar cu bin u c'ubic quinsbir ten u tet. Cax u wʌc'ʌs tet cu bin c'ubic ca' quinsac ten u parar.
21 O irmão entregará seu irmão à morte. O pai, seu filho. Os filhos levantar-se-ão contra seus pais e os matarão.
22 Tu cotor mac cu bin u p'actic techex quire' caj a wacsajex ta worex ti' in t'ʌn. Wa mac mʌ' ju p'ʌtic u cʌnic in t'ʌn hasta cu quimin, ra' u quinin bin in taquej.
22 Sereis odiados de todos por causa de meu nome, mas aquele que perseverar até o fim será salvo.
23 Wa mac cu chuquicob a pachex ich a cajarex. Xenex tu yʌn u jer cajar. Taj quin wa'aric techexi'. Quire' mʌ' toy rʌc manʌquechex a puts'urex quir a tsec'tex ti' in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu ru'umin u winiquirob Israel, ca' bin wʌc'ʌs uren ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor.
23 Se vos perseguirem numa cidade, fugi para uma outra. Em verdade vos digo: não acabareis de percorrer as cidades de Israel antes que volte o Filho do Homem.
24 ’Cʌnex a jera'. U camsʌwinic mac mʌ' u c'uchur u yor ti' u yʌjcamsʌyʌjir. Baxuc u c'urew mʌ' u c'uchur u yor ti' u jach ts'urir.
24 O discípulo não é mais que o mestre, o servidor não é mais que o patrão.
25 Rajen a je' u camsʌwinic mac yʌn u qui'quintic yor a caj u cʌnaj u camsʌyʌjir. Quire' a ba' u ber ti' u yʌjcamsʌyʌjir bayiri' cu bin tar ti' u camsʌwinic xan. Bayiri' xan, u c'urew mac ca' u qui'quintac yor a caj cʌnaj u jach ts'urir. Quire' a ba' u ber ti' u jach ts'urir bayiri' cu bin tar ti' u c'urew xan. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―An bic caj u t'ʌnenob, baxuc cu bin u t'ʌniquechexob: “U pararechex Beelzebú.” Chen jach manan cu bin ya'aricob ti' techex.
25 Basta ao discípulo ser tratado como seu mestre, e ao servidor como seu patrão. Se chamaram de Beelzebul ao pai de família, quanto mais o farão às pessoas de sua casa!
26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Quire' a werex ba' cu bin tar techex. Mʌ' a sʌjtiquex mac. Quire' a ba' u mucuber ti' mac je' u rʌc u'yicobe', cax a ba' u mucuber ti'.
26 Não os temais, pois; porque nada há de escondido que não venha à luz, nada de secreto que não se venha a saber.
27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A ba' caj in camsechex ta junanex. Ca' a manex a rʌc ariquex ich tu cotor mac. A caj in camsex ta junanex ca' a puriquex a t'ʌnex tu cotor soc yerob ba' quiri' caj in camsajex.
27 O que vos digo na escuridão, dizei-o às claras. O que vos é dito ao ouvido, publicai-o de cima dos telhados.
28 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' ja ch'a'iquex sajaquir ti' mac, cax cu quinsiquex. Mʌ' ju quinsejob a pixamex. Ca' a sʌjtex C'uj, quire' c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Tu cu yerar a winquirex quet yejer a pixamex.
28 Não temais aqueles que matam o corpo, mas não podem matar a alma; temei antes aquele que pode precipitar a alma e o corpo na geena.
29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber ca mʌnex ch'ich' ca'tur quir a chi'iquex. Ca bo'otiquex turi' centavo. “Jot” ―quechex ti'―, quire' mʌ' co'oj ch'ich'. Chen a ch'ich'o', mʌ' u quimin wa mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj ic Tetex ca'anan.
29 Não se vendem dois passarinhos por um asse? No entanto, nenhum cai por terra sem a vontade de vosso Pai.
30 Chen a C'ujo', jach manan u cʌnantic techex, biquinin a jo'rex cu cʌnantic xan.
30 Até os cabelos de vossa cabeça estão todos contados.
31 Rajen ba'wir ca tucriquex a bʌj quire' a techexo' jach ya'ab a bo'orirex, a chan ch'ich'o', mʌ' co'oji'.
31 Não temais, pois! Bem mais que os pássaros valeis vós.
32 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Bayiri' tu cotor mac a taj cu yacsic tu yor ti' ten, aro' chʌca'an yiricob u rac'ob. Ra' quin bin in qui' acsic ʌcʌtan in Tet C'uj ca'anan.
32 Portanto, quem der testemunho de mim diante dos homens, também eu darei testemunho dele diante de meu Pai que está nos céus.
33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac a mʌ' ju ya'araj ti' u rac'ob wa ju yacsaj tu yoro'. Ca' bin xiquiquen ʌcʌtan ich in Tet C'uj ca'anan ca' bin xuruc t'ʌn. Je' in wac ti' in Tete': “Mʌ' in wer maqui'.”
33 Aquele, porém, que me negar diante dos homens, também eu o negarei diante de meu Pai que está nos céus.
34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a chen quibiquex wa rʌc taren in quetquintic yor tu cotor mac. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, u rac'ob cu bin u ts'ictarob yejer.
34 Não julgueis que vim trazer a paz à terra. Vim trazer não a paz, mas a espada.
35 Mʌ' ja wirej, a pararo', cu bin u ts'ictarob yejer u tet. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer u nʌ' ―quij Jesús―. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer yixquit.
35 Eu vim trazer a divisão entre o filho e o pai, entre a filha e a mãe, entre a nora e a sogra,
36 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Cax u wʌc'ʌs u bʌjob cu bin u p'acta'bir yejer.
36 e os inimigos do homem serão as pessoas de sua própria casa.
37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac jach manan u yajquintic u tet, baxuc u nʌ', chen mʌ' u neyajquinten, quire' u tet jach yaj, baxuc u nʌ'. Ba'wir quin wa'aric: “Ten yʌnin aro'.”
37 Quem ama seu pai ou sua mãe mais que a mim, não é digno de mim. Quem ama seu filho mais que a mim, não é digno de mim.
38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac cu bin yacsic tu yor ti' ten, bin u ca' muc'yaj an ten bic caj u bajij mac ich cruz. Wa mʌ' u c'at, ba'wir cu yacsic tu yor ten?
38 Quem não toma a sua cruz e não me segue, não é digno de mim.
39 Mʌ' ja wirej, a mac u c'at u taquic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj, chen je' u sa'tʌr u pixam, quire' caj u p'ʌtaj u yacsic tu yor in t'ʌn. Chen a mac u c'at u quinsa' ti' ten, quire' caj u yacsaj tu yor ti' ten. Mʌ' u sa'tʌr u pixam, cax quinsa'b ten u rac'ob.
39 Aquele que tentar salvar a sua vida, perdê-la-á. Aquele que a perder, por minha causa, reencontrá-la-á.
40 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac cu yacsiquechex, baxuc cu yacsiquen, xan. A mac cu yacsiquen cu yacsic C'uj xan quire' caj u tuchi'ten C'uj.
40 Quem vos recebe, a mim recebe. E quem me recebe, recebe aquele que me enviou.
41 A mac a cu yacsic yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj quire' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn. Quet ca' bin bo'ota'c ten C'uj. A mac a cu yacsic xib, a jach tsoy yoro', quire' yer jach tsoy yor xib. Ra'iri' quet ca' bin bo'otac ten C'uj ti' techex, quire' caj a wacsajex xib ta watochex.
41 Aquele que recebe um profeta, na qualidade de profeta, receberá uma recompensa de profeta. Aquele que recebe um justo, na qualidade de justo, receberá uma recompensa de justo.
42 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ten, cu bin arbir ten a mʌ' yer C'uje': “Jot aro.” Chen a mac a cu ts'ic yuc'ur sisis ja' ti'ob, C'uj bin u ca' bo'otej ti'ob.
42 Todo aquele que der ainda que seja somente um copo de água fresca a um destes pequeninos, porque é meu discípulo, em verdade eu vos digo: não perderá sua recompensa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.