Mateus 10
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NVT
1 Caj ts'oc aro' Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob doce. Caj u ts'aja u muc' ti'ob tu cu bin u camsʌwinicob quir u joc'sicob quisin. Cax ba' yajir, cu jawsicob.
1 Jesus reuniu seus doze discípulos e lhes deu autoridade para expulsar espíritos impuros e curar todo tipo de enfermidade e doença.
2 Yʌn u c'aba' caj u tetaj doce xib. A jeroj Simón, caj ca' pach u jer u c'aba' ten Jesús. Caj pach u c'aba' Pedro, Jesús. Pachir caj teta'b Andrés ten Jesús. Ra' u bʌjob Pedro, Andrés. U jer Jacobo u bʌjob Juan. Caj teta'b Juan xan. P'eri' u tetob Zebedeo Jacobo yejer Juan.
2 Estes são os nomes dos doze apóstolos: primeiro, Simão, também chamado Pedro, depois André, irmão de Pedro, Tiago, filho de Zebedeu, João, irmão de Tiago,
3 Caj teta'b Felipe ten Jesús. U jer caj teta'b Bartolomé. U jer caj teta'b Tomás. U jer caj teta'b Mateo yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador romano. Caj teta'b Jacobo ra' u tet Alfeo. U jer teta'b Lebeo ra' pʌcha'an u jer u c'aba' Tadeo.
3 Filipe, Bartolomeu, Tomé, Mateus, o cobrador de impostos, Tiago, filho de Alfeu, Tadeu,
4 Caj teta'b u jer Simón ra' cu sayʌr tu pach cananista. Caj teta'b Judas Iscariote, ra' caj u c'ubaj Jesús, Judas.
4 Simão, o cananeu, Judas Iscariotes, que depois traiu Jesus.
5 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob doce. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a yʌn bin a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich u cajar u winiquirob Samaria. Mʌ' a yʌn binex a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío.
5 Jesus enviou os Doze com as seguintes instruções: “Não vão aos gentios nem aos samaritanos;
6 Jari' yʌn xenex a tsec'tex tu yʌn u jach winiquirob judío. A caj u p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc a satʌrobe'.
6 vão, antes, às ovelhas perdidas do povo de Israel.
7 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Xenex, tsec'tex in t'ʌn. Arex ti'ob: “Tabar u c'uchur a mac a cu bin u reyintejob C'uj.”
7 Vão e anunciem que o reino dos céus está próximo.
8 Jawsex a mac u cʌnmʌnob iq'uer u ca'ob ―quij Jesús―. A ba' yajirir, jawsex ―quij Jesús―. Rʌc joc'sex u quisinin ―quij Jesús. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ric'sex u quimirir. Mʌ' in c'atej techex u bo'orir in muc' caj in ts'aja techex. Baxuc xan, a yamtiquex mac, mʌ' a c'atiquex u bo'orir.
8 Curem os doentes, ressuscitem os mortos, purifiquem os leprosos e expulsem os demônios. Deem de graça, pois também de graça vocês receberam.
9 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a ch'a'ex a taq'uinex.
9 “Não levem no cinto moedas de ouro, prata ou mesmo de cobre.
10 Mʌ' a ch'a'iquex u mucuquir a noq'uex, chen a buquinmʌnex ―quij Jesús―. Chen ra' a ch'a'ex. Mʌ' a yʌn ch'iquex u jer xʌnʌb, cax turiri'. Baxuc a xonte', mʌ' a ch'iquex. Quire' a cu beyajo', cu ts'abʌr yo'och bayiri' noc'.
10 Não levem bolsa de viagem, nem outra muda de roupa, nem sandálias, nem cajado. Quem trabalha merece seu sustento.
11 Ca' bin c'uchuquex chan cajar, cax carem u cajar. Cʌxtex a mac a tsoy yoro' soc ra' cu yacsiquex. Tsoy a wocarex tu yatoch hasta a ca' binex.
11 “Sempre que entrarem em uma cidade ou povoado, procurem uma pessoa digna e fiquem em sua casa até partirem.
12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin ocaquex ich mac yʌnin yatoch. T'ʌnex C'uj soc u qui' cʌnanta' ten C'uj a mac a cu yacsiquechex.
12 Quando entrarem na casa, saúdem-na com a paz.
13 Wa mʌ' u yacsechex tsoy a wʌc'ʌs ch'ic a t'ʌn ―quij Jesús―, quire' mʌ' u qui' acsechexi'. Wa caj u qui' acsechex cu p'atʌr a t'ʌnex ti'.
13 Se o lar se revelar digno, que sua paz permaneça nela; se não, retirem a bênção.
14 A mʌ' ju yacsexo', a mʌ' u c'at u c'ʌmicob a t'ʌnex. Mʌ' ju c'at yubejobi'. Joq'uenex tu yatoch, cax tu cajar. Pustex u ru'umin a woquex soc yerob u beri' yʌn u si'pirob ―quij Jesús―.
14 Se alguma casa ou cidade se recusar a recebê-los ou a ouvir sua mensagem, sacudam a poeira dos pés ao sair.
15 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u tar C'uj, yaj cu bin yubic yerar, a mʌ' u cha'j a wocarex a tsec'tex u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin muc'yajob. A tu cajar Sodoma quet yejer u cajar Gomorra mʌ' neyaj cu bin yubicob muc'yajob.
15 Eu lhes digo a verdade: no dia do juízo, as cidades perversas de Sodoma e Gomorra serão tratadas com menos rigor que essa cidade.
16 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Quin tuchi'quechex tu yʌn a nets'ique' ―quij Jesús―. Aro' irej a mac a caj u tuchi'taj u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich a bobochi'o'. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ―quij Jesús―, soc mʌ' nemʌ' biquechexi'.
16 “Ouçam, eu os envio como ovelhas no meio de lobos. Portanto, sejam espertos como serpentes e simples como pombas.
17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Qui' cʌnantex a bʌjex, quire' je' u chuquicob a pachechex. Je' u chuquic u mʌchiquechex a jach ts'urir tu cajarob. Je' u bin u puriquechex ʌcʌtan u jach ts'urir a pim mac. Je' u jʌts'iquechex a pachex tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
17 Tenham cuidado, pois vocês serão entregues aos tribunais e chicoteados nas sinagogas.
18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ti' cu bin u puriquechex ʌcʌtan ich gobernadores baxuc ich reyes cu bin u puriquechexo', quire' caj a wacsajex ta worex in t'ʌn. A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an a worex a tsec'tiquex in t'ʌn ti' reyes yejer gobernadores. Cax mʌ' u winiquirob judío.
18 Por minha causa serão julgados diante de governantes e reis, mas essa será a oportunidade de falar a meu respeito a eles e aos gentios.
19 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber u puriquechex ʌcʌtan ich u jach ts'urirob u cajar. Mʌ' ju jac'ʌr a worex a ba' ca bin a tsicbarex ti'ob. An bic ca bin a tsicbarex ti'ob mʌ' u jac'ʌr a worex ti'. A C'ujo' cu bin u yamtiquechex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'ob. Toc ra' u q'uinino', cu bin u yamtiquechex C'uj.
19 Quando forem presos, não se preocupem com o modo como responderão nem com o que dirão. Naquele momento, as palavras certas lhes serão concedidas,
20 Cax cu yubic techex a t'ʌnex. Mʌ' techex ca t'ʌnexi' ―quij Jesús―. Chen u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌn, quire' cu tar ich a Tetex C'uj.
20 pois não serão vocês que falarão, mas o Espírito de seu Pai falará por meio de vocês.
21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Cax a bʌj cu bin u c'ubiquechex quire' yirob caj a wacsex ta worex. Cax u wʌc'ʌs parar cu bin u c'ubic quinsbir ten u tet. Cax u wʌc'ʌs tet cu bin c'ubic ca' quinsac ten u parar.
21 “O irmão trairá seu irmão e o entregará à morte, e assim também o pai a seu próprio filho. Os filhos se rebelarão contra os pais e os matarão.
22 Tu cotor mac cu bin u p'actic techex quire' caj a wacsajex ta worex ti' in t'ʌn. Wa mac mʌ' ju p'ʌtic u cʌnic in t'ʌn hasta cu quimin, ra' u quinin bin in taquej.
22 Todos os odiarão por minha causa, mas quem perseverar até o fim será salvo.
23 Wa mac cu chuquicob a pachex ich a cajarex. Xenex tu yʌn u jer cajar. Taj quin wa'aric techexi'. Quire' mʌ' toy rʌc manʌquechex a puts'urex quir a tsec'tex ti' in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu ru'umin u winiquirob Israel, ca' bin wʌc'ʌs uren ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor.
23 Quando forem perseguidos numa cidade, fujam para outra. Eu lhes digo a verdade: o Filho do Homem voltará antes que tenham percorrido todas as cidades de Israel.
24 ’Cʌnex a jera'. U camsʌwinic mac mʌ' u c'uchur u yor ti' u yʌjcamsʌyʌjir. Baxuc u c'urew mʌ' u c'uchur u yor ti' u jach ts'urir.
24 “O discípulo não está acima de seu mestre, nem o escravo acima de seu senhor.
25 Rajen a je' u camsʌwinic mac yʌn u qui'quintic yor a caj u cʌnaj u camsʌyʌjir. Quire' a ba' u ber ti' u yʌjcamsʌyʌjir bayiri' cu bin tar ti' u camsʌwinic xan. Bayiri' xan, u c'urew mac ca' u qui'quintac yor a caj cʌnaj u jach ts'urir. Quire' a ba' u ber ti' u jach ts'urir bayiri' cu bin tar ti' u c'urew xan. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―An bic caj u t'ʌnenob, baxuc cu bin u t'ʌniquechexob: “U pararechex Beelzebú.” Chen jach manan cu bin ya'aricob ti' techex.
25 Para o discípulo é suficiente ser como seu mestre, e o escravo, como seu senhor. Uma vez que o dono da casa foi chamado de Belzebu, os membros da família serão chamados de nomes ainda piores!
26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Quire' a werex ba' cu bin tar techex. Mʌ' a sʌjtiquex mac. Quire' a ba' u mucuber ti' mac je' u rʌc u'yicobe', cax a ba' u mucuber ti'.
26 “Não tenham medo daqueles que os ameaçam, pois virá o dia em que tudo que está encoberto será revelado, e tudo que é secreto será divulgado.
27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A ba' caj in camsechex ta junanex. Ca' a manex a rʌc ariquex ich tu cotor mac. A caj in camsex ta junanex ca' a puriquex a t'ʌnex tu cotor soc yerob ba' quiri' caj in camsajex.
27 O que agora lhes digo no escuro, anunciem às claras, e o que sussurro em seus ouvidos, proclamem dos telhados.
28 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' ja ch'a'iquex sajaquir ti' mac, cax cu quinsiquex. Mʌ' ju quinsejob a pixamex. Ca' a sʌjtex C'uj, quire' c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Tu cu yerar a winquirex quet yejer a pixamex.
28 “Não tenham medo dos que querem matar o corpo; eles não podem tocar na alma. Temam somente a Deus, que pode destruir no inferno tanto a alma como o corpo.
29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber ca mʌnex ch'ich' ca'tur quir a chi'iquex. Ca bo'otiquex turi' centavo. “Jot” ―quechex ti'―, quire' mʌ' co'oj ch'ich'. Chen a ch'ich'o', mʌ' u quimin wa mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj ic Tetex ca'anan.
29 Quanto custam dois pardais? Uma moeda de cobre? No entanto, nenhum deles cai no chão sem o conhecimento de seu Pai.
30 Chen a C'ujo', jach manan u cʌnantic techex, biquinin a jo'rex cu cʌnantic xan.
30 Quanto a vocês, até os cabelos de sua cabeça estão contados.
31 Rajen ba'wir ca tucriquex a bʌj quire' a techexo' jach ya'ab a bo'orirex, a chan ch'ich'o', mʌ' co'oji'.
31 Portanto, não tenham medo; vocês são muito mais valiosos que um bando inteiro de pardais.
32 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Bayiri' tu cotor mac a taj cu yacsic tu yor ti' ten, aro' chʌca'an yiricob u rac'ob. Ra' quin bin in qui' acsic ʌcʌtan in Tet C'uj ca'anan.
32 “Quem me reconhecer em público aqui na terra, eu o reconhecerei diante de meu Pai no céu.
33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac a mʌ' ju ya'araj ti' u rac'ob wa ju yacsaj tu yoro'. Ca' bin xiquiquen ʌcʌtan ich in Tet C'uj ca'anan ca' bin xuruc t'ʌn. Je' in wac ti' in Tete': “Mʌ' in wer maqui'.”
33 Mas quem me negar aqui na terra, eu também o negarei diante de meu Pai no céu.
34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a chen quibiquex wa rʌc taren in quetquintic yor tu cotor mac. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, u rac'ob cu bin u ts'ictarob yejer.
34 “Não imaginem que vim trazer paz à terra! Não vim trazer paz, mas a espada.
35 Mʌ' ja wirej, a pararo', cu bin u ts'ictarob yejer u tet. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer u nʌ' ―quij Jesús―. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer yixquit.
35 ‘Vim para pôr o homem contra seu pai, a filha contra sua mãe, e a nora contra sua sogra.
36 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Cax u wʌc'ʌs u bʌjob cu bin u p'acta'bir yejer.
36 Seus inimigos estarão em sua própria casa’.
37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac jach manan u yajquintic u tet, baxuc u nʌ', chen mʌ' u neyajquinten, quire' u tet jach yaj, baxuc u nʌ'. Ba'wir quin wa'aric: “Ten yʌnin aro'.”
37 “Quem ama seu pai ou sua mãe mais que a mim não é digno de mim; e quem ama seu filho ou sua filha mais que a mim não é digno de mim.
38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac cu bin yacsic tu yor ti' ten, bin u ca' muc'yaj an ten bic caj u bajij mac ich cruz. Wa mʌ' u c'at, ba'wir cu yacsic tu yor ten?
38 Quem se recusa a tomar sua cruz e me seguir não é digno de mim.
39 Mʌ' ja wirej, a mac u c'at u taquic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj, chen je' u sa'tʌr u pixam, quire' caj u p'ʌtaj u yacsic tu yor in t'ʌn. Chen a mac u c'at u quinsa' ti' ten, quire' caj u yacsaj tu yor ti' ten. Mʌ' u sa'tʌr u pixam, cax quinsa'b ten u rac'ob.
39 Quem se apegar à própria vida a perderá; mas quem abrir mão de sua vida por minha causa a encontrará.
40 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac cu yacsiquechex, baxuc cu yacsiquen, xan. A mac cu yacsiquen cu yacsic C'uj xan quire' caj u tuchi'ten C'uj.
40 “Quem recebe vocês recebe a mim, e quem me recebe também recebe aquele que me enviou.
41 A mac a cu yacsic yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj quire' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn. Quet ca' bin bo'ota'c ten C'uj. A mac a cu yacsic xib, a jach tsoy yoro', quire' yer jach tsoy yor xib. Ra'iri' quet ca' bin bo'otac ten C'uj ti' techex, quire' caj a wacsajex xib ta watochex.
41 Quem acolhe um profeta como alguém que fala da parte de Deus recebe a mesma recompensa que um profeta. E quem acolhe um justo por causa de sua justiça recebe uma recompensa igual à dele.
42 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ten, cu bin arbir ten a mʌ' yer C'uje': “Jot aro.” Chen a mac a cu ts'ic yuc'ur sisis ja' ti'ob, C'uj bin u ca' bo'otej ti'ob.
42 Se alguém der um copo de água fria que seja ao menor de meus seguidores, certamente não perderá sua recompensa”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.