João 8
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NVT
1 Chen a Jesúso' yejer u camsʌwinicob caj binob ich u jo'r wits u c'aba' Olivos.
1 Jesus voltou ao monte das Oliveiras,
2 Caj sasij caj sutnʌj Jesús caj oc ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Jesús. Caj curʌj Jesús caj u yʌnxchun u camsic a pimob.
2 mas na manhã seguinte, bem cedo, estava outra vez no templo. Logo se reuniu uma multidão, e ele se sentou e a ensinou.
3 Caj c'uchob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer a fariseojo'. Caj tarob u purej xquic a jach irir tan u man tu c'asir. Caj c'uchob caj u purajob ʌcʌtan tu yʌn Jesús.
3 Então os mestres da lei e os fariseus lhe trouxeram uma mulher pega em adultério e a colocaram diante da multidão.
4 Robob caj ya'arob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, caj in wirob a je' xquica' caj in jach chucob tu cu man ich u c'asir.
4 “Mestre, esta mulher foi pega no ato de adultério”, disseram eles a Jesus.
5 Quire' Moisés tu toc araj uch ca' ic ch'inex u jo'r a xquico' a quic jach iriquex cu man tu c'asir. Are tenob ba' ca wa'aric a techo'?
5 “A lei de Moisés ordena que ela seja apedrejada. O que o senhor diz?”
6 Baxuc caj ya'arob quire' u c'atob u tumticob yor Jesús soc u pʌyicob u si'pir soc yʌn ba'wir quir u taquicob u jo'r. Jesús caj p'uxrʌj caj u ts'ibtaj ich u noy ru'um yejer u yar u c'ʌb.
6 Procuravam apanhá-lo numa armadilha, ao fazê-lo dizer algo que pudessem usar contra ele. Jesus, porém, apenas se inclinou e começou a escrever com o dedo na terra.
7 Mʌ' ju ts'ocor u c'aticob ti' caj u tajquintaj u bʌj Jesús caj ya'araj: ―Arej a mac a mʌna' u si'pir tu yʌnechex, arej ti' raji' cu yʌn bat'an ch'inic u jo'r yejer tunich a ray pay same'.
7 Eles continuaram a exigir uma resposta, de modo que ele se levantou e disse: “Aquele de vocês que nunca pecou atire a primeira pedra”.
8 Caj ca' p'uxrʌj Jesús u ts'ibtej ich noy ru'um.
8 Então inclinou-se novamente e voltou a escrever na terra.
9 Caj ts'oc u yubicob ba' nunca'b ten Jesús caj rʌc joc'ob tan u binob. Jujuntur caj rʌc binob quire' caj u tucurajob u si'pirob. Caj u yʌnxchun u binob a mac jach uch ch'ijic, pachir caj rʌc binob a mʌ' uch ch'ijiqui'. P'atij Jesús yejer xquic ich a pimob chen u ts'urirob u winiquirob judío binob.
9 Quando ouviram isso, foram saindo, um de cada vez, começando pelos mais velhos, até que só restaram Jesus e a mulher no meio da multidão.
10 Jesús caj u tajquintaj u bʌj a mac tarob u purob a xquico' rʌc binob chen xquic ti' yʌn. Rajen Jesús caj ya'araj ti': ―Xquic ―quen―. A mac a tu ta'cajob a jo'r sam mʌna', rʌc bin. Mʌna' mac tu ch'inaj a jo'r quire' yʌn a si'pir ―quij Jesús.
10 Então Jesus se levantou de novo e disse à mulher: “Onde estão seus acusadores? Nenhum deles a condenou?”.
11 A xquico' caj u ya'araj: ―Mʌna' mac tu ch'inaj in jo'r, Jaj Ts'urir ―quij xquic. Jesús caj ya'araj ti': ―Baxuc a teno', mʌ' in ts'aj a muc'yaj cax yʌn a si'pir. Xen ―quij―, mʌ' a yʌnyʌn acsic a si'pir.
11 “Não, Senhor”, respondeu ela. E Jesus disse: “Eu também não a condeno. Vá e não peque mais”.
12 Jesús cu ca' camsic a pimob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj: ―A teno' a quin camsic mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, iren quin yerc'ac'tic mac. Tu cotor mac a cu yacsic tu yor ten, mʌ' u binob ich yac'birir. Je' u binob tu sasirir quire' quin ts'ic ti'ob u cuxtar a ric'beno'.
12 Jesus voltou a falar ao povo e disse: “Eu sou a luz do mundo. Se vocês me seguirem, não andarão no escuro, pois terão a luz da vida”.
13 A fariseojo' caj ya'arob ti' Jesús: ―A wʌc'ʌs bʌjiri' ca tsec'tic tech, rajen mʌ' in quibicob. Mʌna' yʌj'irirech soc ya'aric taj a ba' ca wa'aric.
13 Os fariseus disseram: “Você faz essas declarações a respeito de si mesmo! Seu testemunho não é válido”.
14 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Cax wa ca tucriquex in wʌc'ʌs bʌjiri' tan in tsec'tic. Taj a ba' quin wac techex. In wer tub in tar, baxuc in wer tu' quin bin. A techexo' mʌ' a werex tub in tar, mʌ' a werex tu' quin bin.
14 Jesus respondeu: “Meu testemunho é válido, embora eu mesmo o dê, pois eu sei de onde vim e para onde vou, mas vocês não sabem de onde vim nem para onde vou.
15 A techexo' seb ca quibiquex wa ju jer mac yʌn u si'pir. Mʌ' a qui' tucrex. A teno' ―quij Jesús―, mʌ' in tucric ba' ti' u jer mac.
15 Vocês julgam por padrões humanos, mas eu não julgo ninguém.
16 Wa yʌn ba' quin tucric, taj a ba' quin tucric. In wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' in tucric quire' p'eri' quin tucric yejer in Tet, a mac tu tuchi'tajen.
16 E, mesmo que o fizesse, meu julgamento seria correto, pois não estou sozinho. O Pai, que me enviou, está comigo.
17 Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' techex: “Tsoy a quibiquex u t'ʌn quire' ca'tur yʌj'irirob wa quet u t'ʌnob.”
17 A lei de vocês diz que, se duas pessoas concordarem sobre alguma coisa, seu testemunho é aceito como fato.
18 A teno' quin tsec'tic ti' in wʌc'ʌs bʌjiri'. In Teto' a mac tu tuchi'tajen, cu tsec'tic ti' ten xan.
18 Eu sou uma testemunha, e meu Pai, que me enviou, é a outra”.
19 Robob caj u c'atob ti' tan ya'aricob: ―Tu' yʌn a Tet a ca tsicbʌtic tenob? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―A techexo' mʌ' a werenexi'. Mʌ' a werex in Tet xan. Wa baxuc a werenex baxuc a werex in Tet xan.
19 “Onde está seu Pai?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Uma vez que vocês não sabem quem sou eu, não sabem quem é meu Pai. Se vocês me conhecessem, também conheceriam meu Pai”.
20 Jesús tan u camsic a je' t'ʌna' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu but'icob u taq'uin quir u sijic ti' u beyaj C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yorob u chuquicob u mʌquejob quire' mʌ' c'uchuc tu q'uinin u chuquicob u mʌquejob.
20 Jesus fez essas declarações enquanto ensinava na parte do templo onde eram colocadas as ofertas. No entanto, não foi preso, pois ainda não havia chegado sua hora.
21 Jesús caj u ca' araj ti'ob: ―Tu' quin bin a teno', ca bin a cʌxtiquenex, chen mʌ' ja bin a wiriquenex ca bin a quiminex ti' a si'pirex quire' tu' quin bin a teno' mʌ' c'ucha'an a worexi' a tarex.
21 Mais tarde, Jesus lhes disse outra vez: “Eu vou embora. Vocês procurarão por mim, mas morrerão em seus pecados. Não podem ir para onde eu vou”.
22 Rajen u winiquirob judío caj u pacran arob, tan ya'aricob: ―Bin u ca' quins u bʌj, tin t'ʌn quire' cu ya'aric: “Tu' quin bin mʌ' c'ucha'an a worex a tarexi'”, ―baxuc cu pacran aricob.
22 Os judeus perguntaram: “Será que ele está planejando cometer suicídio? A que ele se refere quando diz: ‘Não podem ir para onde eu vou’?”.
23 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' p'eri'o'onex, rajen mʌ' p'eri' ic tucriquex ba', quire' a teno' tar in tar ich ca'anan, quire' a techexo' toc ti' yʌnechex ich yoc'ocab.
23 Jesus prosseguiu: “Vocês são daqui de baixo; eu sou lá de cima. Vocês pertencem a este mundo; eu não.
24 Rajen quin wa'aric techex: Bin a ca' quiminex ti' a si'pirex, quire' mʌ' ja wacsex ta worex ten wa ten a mac cu bin u rucsic a si'pirex. Rajen ca quiminex ti' a si'pirex.
24 Foi por isso que eu disse que vocês morrerão em seus pecados, pois a menos que creiam que eu sou lá de cima, morrerão em seus pecados”.
25 Robob caj u c'atob ti' Jesús tan ya'aricob: ―Maquechi'? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aricob: ―A teno' tin toc araj techex uch maqueni'.
25 “Quem é você?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Sou aquele que sempre afirmei ser.
26 Yʌn toy ya'ab quir in wa'aric techex baxuc quir in wa'aric techex ba' si'pir yʌn techex. A teno' quin chen aric techex a ba' caj u ya'araj ten in Tet a mac tu tuchi'tajen. In Tet a mac tu tuchi'tajen, taj u t'ʌn a ti'o'.
26 Tenho muito que dizer e julgar a respeito de vocês, mas não o farei. Digo ao mundo apenas o que ouvi daquele que me enviou, e ele é inteiramente verdadeiro”.
27 Quire' mʌ' ju yacsob tu yor ti' Jesús quire' raji' Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj, rajen mʌ' ju najtob wa tan u tsicbar ti' u Tet C'uj.
27 Ainda assim, não entenderam que ele lhes falava a respeito do Pai.
28 Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca' bin a sinenex ich cruz quire' a teno' a mac tuchi'ta'ben ten C'uj, ra'iri' u q'uinin ca' bin a najtex a wʌjtaquirenex. Ra'iri' u q'uinin xan ca' bin a wetiquex, jari' tin wa'araj techex an ten bic tu ya'araj in Tet, a mac a tu tuchi'tajen.
28 Então Jesus disse: “Quando vocês me levantarem, entenderão que eu sou o Filho do Homem. Não faço coisa alguma por minha própria conta; digo apenas o que o Pai me ensinou.
29 In Teto' mʌ' u p'ʌten quire' rajra' quin betic a ba' u c'at ―quij Jesús.
29 E aquele que me enviou está comigo; ele não me abandonou, pois sempre faço o que lhe agrada”.
30 Ti' toy cu camsic ti'ob, ya'ab mac caj u yacsajob tu yorob ti', quire' yerob yʌjtaquirob.
30 Muitos que o ouviram dizer essas coisas creram nele.
31 Rajen Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a tu yacsajob tu yorob ti': ―Wa ja techexo' teni' ta toc acsex ta worex a ba' tin wa'araj techex a baxuc aro' in jach camsʌwiniquechex.
31 Jesus disse aos judeus que creram nele: “Vocês são verdadeiramente meus discípulos se permanecerem fiéis a meus ensinamentos.
32 A teno' tan in camsic techex a ba' taj, a je' t'ʌna' a ba' taji' cu bin u cha'bʌr techex ti' a ca ts'urintiquex.
32 Então conhecerão a verdade, e a verdade os libertará”.
33 U winiquirob judío caj u nuncajob ti' tan ya'aricob: ―A tenobob u pararenob in nunquir Abraham, mʌ' in ts'urinticob ba'. Bic tabar ca wa'aric a siptiquenex ti' ba'.
33 “Mas somos descendentes de Abraão”, disseram eles. “Nunca fomos escravos de ninguém. O que quer dizer com ‘Vocês serão libertos’?”
34 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj a ba' quin wac techex. Tu cotor a mac a cu man tu c'asir raji' cu ts'urintic u si'pirob.
34 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: todo o que peca é escravo do pecado.
35 A mac a mʌnbir ten u ts'uriro' quir u beyaj ti', raji' mʌ' rajra' cu p'atʌr tu yatoch u ts'urir quire' cu bin ca' canbir ten u ts'urir. Chen a mac a jach u parar u ts'uriro', raji' u parar munt q'uin.
35 O escravo não é membro permanente da família, mas o filho faz parte da família, para sempre.
36 A techexo' irechex a mac a mʌnbir ten ts'ur chen a teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj c'ucha'an in wor in cha'iquechex soc jach jaj cha'anechex.
36 Portanto, se o Filho os libertar, vocês serão livres de fato.
37 Bʌ'wir ca waquex u pararechex a nunquirex Abraham quire' techex a c'atex a quinsiquenex quire' c'as ca tucriquex ta pixamex. Rajen mʌ' ju yocar in t'ʌn ta pixamex.
37 Sim, eu sei que vocês são descendentes de Abraão. E, no entanto, procuram me matar, pois não há lugar em seu coração para a minha mensagem.
38 A teno' tin tsec'taj an ten bic in Tet tu cha'j in wiric. A techexo' ca betiquex an ten bic a tet quisin tu toc ts'aj u t'ʌnintechex.
38 Eu lhes digo o que vi quando estava com meu Pai, mas vocês seguem o conselho do pai de vocês”.
39 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―Ic tetex raji' ic nunquir Abraham. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Wa ju pararechex a nunquirex Abraham ta quibex u t'ʌn C'uj xan an ten bic a nunquirex Abraham caj u quibaj u t'ʌn C'uj uch.
39 “Nosso pai é Abraão!”, declararam eles. Jesus respondeu: “Se vocês fossem, de fato, filhos de Abraão, seguiriam o exemplo dele.
40 Chen baje'rer a c'at a quinsiquenex quire' caj in wa'araj techex a ba' jach taji' a tin wu'yaj ich C'uj. A nunquirex Abraham mʌ' ju betaj baxuc a'rayo'. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca betiquex u beyaj a tetex quisin.
40 Em vez disso, procuram me matar porque eu lhes disse a verdade que ouvi de Deus. Abraão nunca fez isso.
41 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―A tenob mʌ' u pararenob a yʌn u si'pir ―quij ya'aric u winiquirob judío―. Jari' yʌn tenob turiri' in tetob. Raji' in Tetob C'uj ―baxuc caj ya'araj u winiquirob judío ti' Jesús.
41 Vocês estão imitando seu verdadeiro pai”. “Não somos filhos ilegítimos!”, retrucaram. “O próprio Deus é nosso verdadeiro Pai!”
42 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa ja jach tetex C'uj je' a yajquintiquenex quire' a teno' taren ich C'uj. Mʌ' in bʌjiri' taquen quire' C'uj tu tuchi'tajen.
42 Jesus lhes disse: “Se Deus fosse seu Pai, vocês me amariam, porque eu venho até vocês da parte de Deus. Não estou aqui por minha própria conta, mas ele me enviou.
43 Mʌ' ja najtiquex in t'ʌn quire' mʌ' a c'at a najtiquex in t'ʌn.
43 Por que vocês não entendem o que eu digo? É porque nem sequer conseguem me ouvir!
44 A techexo' a tetex quisin. Mʌ' ja wirej, ta pixamex ca betiquex a ba' u c'at a tetex. Raji' yʌjquinsir mac uch tu yʌnxchun a winico' ich yoc'ocab uch. Mʌ' u c'at a ba' jach taji' quire' mʌna' u tajir tu pixam. Wa cu tus xan, cu tus quire' a cu tuso' u tet quisin, rajen cu camsic tus.
44 Pois são filhos de seu pai, o diabo, e gostam de fazer as coisas perversas que ele deseja. Ele foi assassino desde o princípio. Sempre odiou a verdade, pois não há verdade alguma nele. Quando ele mente, age de acordo com seu caráter, pois é mentiroso e pai da mentira.
45 Quire' taj a ba' quin wac techex, rajen mʌ' a c'atex a quibiquex in t'ʌn.
45 Portanto, quando eu digo a verdade, é natural que não creiam em mim!
46 Mʌ' c'ucha'an a worex a wiriquex wa yʌn in si'pir. In t'ʌn a tin wa'araj techex taj, rajen biquinin mʌ' ja quibiquex in t'ʌn?
46 Qual de vocês pode me acusar de pecado? E, uma vez que lhes digo a verdade, por que não creem em mim?
47 A maque', raji' C'uj yʌnin cu yubic u t'ʌn C'uj. Rajen a techexo' mʌ' C'uj yʌninechex. Rajen mʌ' a c'atex a wu'yiquex u t'ʌn.
47 Quem pertence a Deus ouve as palavras de Deus. Mas vocês não ouvem, pois não pertencem a Deus”.
48 Caj ya'arob u winiquirob judío ti' Jesús. ―Taj a ba' quic tucriquex uch. U winiquirech samaria aca'an tech c'ac'as quisin ―baxuc tan u tus pac'ʌr u pach Jesús ten u winiquirob judío.
48 “Samaritano endemoninhado!”, responderam os líderes judeus. “Não temos dito desde o início que está possuído por demônio?”
49 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric; ―A teno' mʌ' aca'an ten c'ac'as quisini'. A teno' quin sʌjtic in Tet chen a techexo' mʌ' ja sʌjtiquenex.
49 “Não tenho em mim demônio algum”, disse Jesus. “Pelo contrário, honro meu Pai, e vocês me desonram.
50 A teno' mʌ' jin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac quire' in Tet u c'at yiric u sʌjtiquen tu cotor mac. A mac mʌ' u sʌjtiquen ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Je' u ya'ara' ten C'uj: Biquinin mʌ' ja sʌjtaj Jesús uch?
50 Eu não procuro minha própria glória; há quem a procure para mim, e ele é o Juiz.
51 Taj a ba' quin wac techex a mac a cu quibic in t'ʌn mʌ' ju bin quimin ―quij Jesús.
51 Eu lhes digo a verdade: quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!”
52 U winiquirob judío caj ya'arob: ―Baje'rer ij quer aca'an quisin tech. Quire' ic nunquir Abraham quimij uch. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn quimob uch. Chen tech ca wa'aric: “A mac a cu quibic a ba' quin wa'aric ti' mʌ' ju bin quimin.”
52 Os líderes judeus disseram: “Agora sabemos que você está possuído por demônio. Até Abraão e os profetas morreram, mas você diz: ‘Quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!’.
53 Biquinin a techo' ca tucric jach no'jech a beyaj? Ic nunquir Abraham a mac quimij uch, jach no'j beyaj. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj caj quimob jach no'j beyajob uch. Mac ca tucric jach manan no'j a beyaj, tech wa?
53 Por acaso você é maior que nosso pai Abraão? Ele morreu, assim como os profetas. Quem você pensa que é?”.
54 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac jot aro'. Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac, in Tet a mac ca tucriquex a C'uj techex, raji' cu ya'aric: “Jach caremech in pararech Jesús.”
54 Jesus respondeu: “Se eu quisesse glória para mim mesmo, essa glória não contaria. Mas é meu Pai quem me glorifica. Vocês dizem: ‘Ele é nosso Deus’,
55 A techexo' mʌ' a werex C'uj. Chen a teno' in wer C'uj. Wa quin wa'aric mʌ' in wer C'uj, baxuc aro' tus in ca' an ten bic techex ca tusex. Chen a teno' in jach er C'uj quin wu'yic u t'ʌn.
55 mas nem o conhecem. Eu o conheço. Se eu dissesse que não o conheço, seria tão mentiroso quanto vocês! Mas eu o conheço e lhe obedeço.
56 A tetex a nunquirex Abraham a ca tsicbʌtiquex qui'ji yor uch quire' yuba tabar in tar. Tu quibaj je' in tare' rajen tu jach qui'quintaj yor uch.
56 Seu pai Abraão exultou com a expectativa da minha vinda. Ele a viu e se alegrou”.
57 Rajen u winiquirob judío caj ya'arob ti' Jesús: ―A techo' mʌ' c'uchuc cincuenta yaxq'uinechi'. Tu' ta wiraj ic nunquir Abraham quire' mʌ' uch ch'ijiquechi'?
57 Os líderes judeus disseram: “Você não tem nem cinquenta anos. Como pode dizer que viu Abraão?”.
58 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Taj quin wac techex. Mʌ' toy rochac Abraham ten u nʌ' uch in toc berer uch ―quij Jesús.
58 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: antes mesmo de Abraão nascer, Eu Sou!”.
59 Rajen u winiquirob judío caj u chucob tunich quir u ch'inicob u jo'r Jesús. Jesús caj u ta'c u bʌj ich u rac'ob. A baywo' ca' joc' tancab ti' manij chumuc tu' yʌnob, caj bin.
59 Então apanharam pedras para atirar em Jesus, mas ele se ocultou deles e saiu do templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.