João 8
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NAA
1 Chen a Jesúso' yejer u camsʌwinicob caj binob ich u jo'r wits u c'aba' Olivos.
1 Jesus, no entanto, foi para o monte das Oliveiras.
2 Caj sasij caj sutnʌj Jesús caj oc ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Jesús. Caj curʌj Jesús caj u yʌnxchun u camsic a pimob.
2 De madrugada, voltou novamente para o templo, e todo o povo se reuniu em volta dele; e Jesus, assentado, os ensinava.
3 Caj c'uchob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer a fariseojo'. Caj tarob u purej xquic a jach irir tan u man tu c'asir. Caj c'uchob caj u purajob ʌcʌtan tu yʌn Jesús.
3 Então os escribas e fariseus trouxeram à presença dele uma mulher surpreendida em adultério e, fazendo-a ficar em pé no meio de todos,
4 Robob caj ya'arob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, caj in wirob a je' xquica' caj in jach chucob tu cu man ich u c'asir.
4 disseram a Jesus: — Mestre, esta mulher foi surpreendida em flagrante adultério.
5 Quire' Moisés tu toc araj uch ca' ic ch'inex u jo'r a xquico' a quic jach iriquex cu man tu c'asir. Are tenob ba' ca wa'aric a techo'?
5 Na Lei, Moisés nos ordenou que tais mulheres sejam apedrejadas. E o senhor, o que tem a dizer?
6 Baxuc caj ya'arob quire' u c'atob u tumticob yor Jesús soc u pʌyicob u si'pir soc yʌn ba'wir quir u taquicob u jo'r. Jesús caj p'uxrʌj caj u ts'ibtaj ich u noy ru'um yejer u yar u c'ʌb.
6 Eles diziam isso tentando-o, para terem de que o acusar. Mas Jesus, inclinando-se, escrevia na terra com o dedo.
7 Mʌ' ju ts'ocor u c'aticob ti' caj u tajquintaj u bʌj Jesús caj ya'araj: ―Arej a mac a mʌna' u si'pir tu yʌnechex, arej ti' raji' cu yʌn bat'an ch'inic u jo'r yejer tunich a ray pay same'.
7 Como eles insistiam na pergunta, Jesus se levantou e lhes disse:
8 Caj ca' p'uxrʌj Jesús u ts'ibtej ich noy ru'um.
8 E, inclinando-se novamente, continuou a escrever no chão.
9 Caj ts'oc u yubicob ba' nunca'b ten Jesús caj rʌc joc'ob tan u binob. Jujuntur caj rʌc binob quire' caj u tucurajob u si'pirob. Caj u yʌnxchun u binob a mac jach uch ch'ijic, pachir caj rʌc binob a mʌ' uch ch'ijiqui'. P'atij Jesús yejer xquic ich a pimob chen u ts'urirob u winiquirob judío binob.
9 Mas eles, ouvindo essa resposta, foram saindo um por um, a começar pelos mais velhos até os últimos, ficando só Jesus e a mulher em pé diante dele.
10 Jesús caj u tajquintaj u bʌj a mac tarob u purob a xquico' rʌc binob chen xquic ti' yʌn. Rajen Jesús caj ya'araj ti': ―Xquic ―quen―. A mac a tu ta'cajob a jo'r sam mʌna', rʌc bin. Mʌna' mac tu ch'inaj a jo'r quire' yʌn a si'pir ―quij Jesús.
10 Levantando-se, Jesus perguntou a ela:
11 A xquico' caj u ya'araj: ―Mʌna' mac tu ch'inaj in jo'r, Jaj Ts'urir ―quij xquic. Jesús caj ya'araj ti': ―Baxuc a teno', mʌ' in ts'aj a muc'yaj cax yʌn a si'pir. Xen ―quij―, mʌ' a yʌnyʌn acsic a si'pir.
11 Ela respondeu: — Ninguém, Senhor! Então Jesus disse:
12 Jesús cu ca' camsic a pimob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj: ―A teno' a quin camsic mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, iren quin yerc'ac'tic mac. Tu cotor mac a cu yacsic tu yor ten, mʌ' u binob ich yac'birir. Je' u binob tu sasirir quire' quin ts'ic ti'ob u cuxtar a ric'beno'.
12 De novo, Jesus lhes falou, dizendo:
13 A fariseojo' caj ya'arob ti' Jesús: ―A wʌc'ʌs bʌjiri' ca tsec'tic tech, rajen mʌ' in quibicob. Mʌna' yʌj'irirech soc ya'aric taj a ba' ca wa'aric.
13 Então os fariseus lhe disseram: — Você dá testemunho de si mesmo. O testemunho que você dá não é verdadeiro.
14 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Cax wa ca tucriquex in wʌc'ʌs bʌjiri' tan in tsec'tic. Taj a ba' quin wac techex. In wer tub in tar, baxuc in wer tu' quin bin. A techexo' mʌ' a werex tub in tar, mʌ' a werex tu' quin bin.
14 Jesus respondeu:
15 A techexo' seb ca quibiquex wa ju jer mac yʌn u si'pir. Mʌ' a qui' tucrex. A teno' ―quij Jesús―, mʌ' in tucric ba' ti' u jer mac.
15 Vocês julgam segundo a carne; eu não julgo ninguém.
16 Wa yʌn ba' quin tucric, taj a ba' quin tucric. In wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' in tucric quire' p'eri' quin tucric yejer in Tet, a mac tu tuchi'tajen.
16 E, se eu julgo, o meu juízo é verdadeiro, porque não sou só eu que julgo, mas eu e o Pai, que me enviou.
17 Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' techex: “Tsoy a quibiquex u t'ʌn quire' ca'tur yʌj'irirob wa quet u t'ʌnob.”
17 Também na Lei de vocês está escrito que o testemunho de duas pessoas é verdadeiro.
18 A teno' quin tsec'tic ti' in wʌc'ʌs bʌjiri'. In Teto' a mac tu tuchi'tajen, cu tsec'tic ti' ten xan.
18 Eu dou testemunho de mim mesmo, e o Pai, que me enviou, também dá testemunho de mim.
19 Robob caj u c'atob ti' tan ya'aricob: ―Tu' yʌn a Tet a ca tsicbʌtic tenob? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―A techexo' mʌ' a werenexi'. Mʌ' a werex in Tet xan. Wa baxuc a werenex baxuc a werex in Tet xan.
19 Então eles lhe perguntaram: — Onde está o seu Pai? Jesus respondeu:
20 Jesús tan u camsic a je' t'ʌna' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu but'icob u taq'uin quir u sijic ti' u beyaj C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yorob u chuquicob u mʌquejob quire' mʌ' c'uchuc tu q'uinin u chuquicob u mʌquejob.
20 Jesus proferiu essas palavras perto da caixa de ofertas, quando ensinava no templo. Ninguém o prendeu, porque ainda não havia chegado a sua hora.
21 Jesús caj u ca' araj ti'ob: ―Tu' quin bin a teno', ca bin a cʌxtiquenex, chen mʌ' ja bin a wiriquenex ca bin a quiminex ti' a si'pirex quire' tu' quin bin a teno' mʌ' c'ucha'an a worexi' a tarex.
21 Outra vez Jesus lhes falou, dizendo:
22 Rajen u winiquirob judío caj u pacran arob, tan ya'aricob: ―Bin u ca' quins u bʌj, tin t'ʌn quire' cu ya'aric: “Tu' quin bin mʌ' c'ucha'an a worex a tarexi'”, ―baxuc cu pacran aricob.
22 Então os judeus diziam: — Será que ele tem a intenção de se suicidar? Porque diz: “Para onde eu vou vocês não podem ir.”
23 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' p'eri'o'onex, rajen mʌ' p'eri' ic tucriquex ba', quire' a teno' tar in tar ich ca'anan, quire' a techexo' toc ti' yʌnechex ich yoc'ocab.
23 Jesus lhes disse:
24 Rajen quin wa'aric techex: Bin a ca' quiminex ti' a si'pirex, quire' mʌ' ja wacsex ta worex ten wa ten a mac cu bin u rucsic a si'pirex. Rajen ca quiminex ti' a si'pirex.
24 Por isso, eu lhes disse que vocês morrerão em seus pecados. Porque, se não crerem que
25 Robob caj u c'atob ti' Jesús tan ya'aricob: ―Maquechi'? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aricob: ―A teno' tin toc araj techex uch maqueni'.
25 Então lhe perguntaram: — Quem é você? Jesus respondeu:
26 Yʌn toy ya'ab quir in wa'aric techex baxuc quir in wa'aric techex ba' si'pir yʌn techex. A teno' quin chen aric techex a ba' caj u ya'araj ten in Tet a mac tu tuchi'tajen. In Tet a mac tu tuchi'tajen, taj u t'ʌn a ti'o'.
26 Muitas coisas tenho para falar e julgar a respeito de vocês. Porém aquele que me enviou é verdadeiro, de modo que as coisas que dele ouvi, essas digo ao mundo.
27 Quire' mʌ' ju yacsob tu yor ti' Jesús quire' raji' Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj, rajen mʌ' ju najtob wa tan u tsicbar ti' u Tet C'uj.
27 Eles não entenderam que Jesus lhes falava do Pai.
28 Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca' bin a sinenex ich cruz quire' a teno' a mac tuchi'ta'ben ten C'uj, ra'iri' u q'uinin ca' bin a najtex a wʌjtaquirenex. Ra'iri' u q'uinin xan ca' bin a wetiquex, jari' tin wa'araj techex an ten bic tu ya'araj in Tet, a mac a tu tuchi'tajen.
28 Então Jesus disse:
29 In Teto' mʌ' u p'ʌten quire' rajra' quin betic a ba' u c'at ―quij Jesús.
29 E aquele que me enviou está comigo, não me deixou só, porque eu faço sempre o que lhe agrada.
30 Ti' toy cu camsic ti'ob, ya'ab mac caj u yacsajob tu yorob ti', quire' yerob yʌjtaquirob.
30 Quando Jesus disse isto, muitos creram nele.
31 Rajen Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a tu yacsajob tu yorob ti': ―Wa ja techexo' teni' ta toc acsex ta worex a ba' tin wa'araj techex a baxuc aro' in jach camsʌwiniquechex.
31 Então Jesus disse aos judeus que haviam crido nele:
32 A teno' tan in camsic techex a ba' taj, a je' t'ʌna' a ba' taji' cu bin u cha'bʌr techex ti' a ca ts'urintiquex.
32 conhecerão a verdade, e a verdade os libertará.
33 U winiquirob judío caj u nuncajob ti' tan ya'aricob: ―A tenobob u pararenob in nunquir Abraham, mʌ' in ts'urinticob ba'. Bic tabar ca wa'aric a siptiquenex ti' ba'.
33 Eles responderam: — Somos descendência de Abraão e jamais fomos escravos de ninguém. Como você pode dizer que seremos livres?
34 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj a ba' quin wac techex. Tu cotor a mac a cu man tu c'asir raji' cu ts'urintic u si'pirob.
34 Jesus respondeu:
35 A mac a mʌnbir ten u ts'uriro' quir u beyaj ti', raji' mʌ' rajra' cu p'atʌr tu yatoch u ts'urir quire' cu bin ca' canbir ten u ts'urir. Chen a mac a jach u parar u ts'uriro', raji' u parar munt q'uin.
35 O escravo não fica sempre na casa; o filho, sim, fica para sempre.
36 A techexo' irechex a mac a mʌnbir ten ts'ur chen a teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj c'ucha'an in wor in cha'iquechex soc jach jaj cha'anechex.
36 Se, pois, o Filho os libertar, vocês serão verdadeiramente livres.
37 Bʌ'wir ca waquex u pararechex a nunquirex Abraham quire' techex a c'atex a quinsiquenex quire' c'as ca tucriquex ta pixamex. Rajen mʌ' ju yocar in t'ʌn ta pixamex.
37 Bem sei que vocês são descendência de Abraão; no entanto, estão querendo me matar, porque a minha palavra não está em vocês.
38 A teno' tin tsec'taj an ten bic in Tet tu cha'j in wiric. A techexo' ca betiquex an ten bic a tet quisin tu toc ts'aj u t'ʌnintechex.
38 Eu falo das coisas que vi junto de meu Pai; vocês, porém, fazem o que ouviram do pai de vocês.
39 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―Ic tetex raji' ic nunquir Abraham. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Wa ju pararechex a nunquirex Abraham ta quibex u t'ʌn C'uj xan an ten bic a nunquirex Abraham caj u quibaj u t'ʌn C'uj uch.
39 Então lhe disseram: — Nosso pai é Abraão. Mas Jesus respondeu:
40 Chen baje'rer a c'at a quinsiquenex quire' caj in wa'araj techex a ba' jach taji' a tin wu'yaj ich C'uj. A nunquirex Abraham mʌ' ju betaj baxuc a'rayo'. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca betiquex u beyaj a tetex quisin.
40 Mas agora vocês estão querendo me matar, a mim que lhes falei a verdade que ouvi de Deus; Abraão não fez isso.
41 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―A tenob mʌ' u pararenob a yʌn u si'pir ―quij ya'aric u winiquirob judío―. Jari' yʌn tenob turiri' in tetob. Raji' in Tetob C'uj ―baxuc caj ya'araj u winiquirob judío ti' Jesús.
41 Vocês fazem as obras do pai de vocês. Eles responderam: — Nós não somos filhos ilegítimos. Temos um pai, que é Deus.
42 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa ja jach tetex C'uj je' a yajquintiquenex quire' a teno' taren ich C'uj. Mʌ' in bʌjiri' taquen quire' C'uj tu tuchi'tajen.
42 Jesus disse:
43 Mʌ' ja najtiquex in t'ʌn quire' mʌ' a c'at a najtiquex in t'ʌn.
43 Por que vocês não compreendem a minha linguagem? É porque vocês são incapazes de ouvir a minha palavra.
44 A techexo' a tetex quisin. Mʌ' ja wirej, ta pixamex ca betiquex a ba' u c'at a tetex. Raji' yʌjquinsir mac uch tu yʌnxchun a winico' ich yoc'ocab uch. Mʌ' u c'at a ba' jach taji' quire' mʌna' u tajir tu pixam. Wa cu tus xan, cu tus quire' a cu tuso' u tet quisin, rajen cu camsic tus.
44 Vocês são do diabo, que é o pai de vocês, e querem satisfazer os desejos dele. Ele foi assassino desde o princípio e jamais se firmou na verdade, porque nele não há verdade. Quando ele profere mentira, fala do que lhe é próprio, porque é mentiroso e pai da mentira.
45 Quire' taj a ba' quin wac techex, rajen mʌ' a c'atex a quibiquex in t'ʌn.
45 Mas, porque eu digo a verdade, vocês não creem em mim.
46 Mʌ' c'ucha'an a worex a wiriquex wa yʌn in si'pir. In t'ʌn a tin wa'araj techex taj, rajen biquinin mʌ' ja quibiquex in t'ʌn?
46 Quem de vocês me convence de pecado? Se digo a verdade, por que não creem em mim?
47 A maque', raji' C'uj yʌnin cu yubic u t'ʌn C'uj. Rajen a techexo' mʌ' C'uj yʌninechex. Rajen mʌ' a c'atex a wu'yiquex u t'ʌn.
47 Quem é de Deus ouve as palavras de Deus; por isso, vocês não me ouvem, porque não são de Deus.
48 Caj ya'arob u winiquirob judío ti' Jesús. ―Taj a ba' quic tucriquex uch. U winiquirech samaria aca'an tech c'ac'as quisin ―baxuc tan u tus pac'ʌr u pach Jesús ten u winiquirob judío.
48 Os judeus disseram a Jesus: — Será que não temos razão em dizer que você é samaritano e tem demônio?
49 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric; ―A teno' mʌ' aca'an ten c'ac'as quisini'. A teno' quin sʌjtic in Tet chen a techexo' mʌ' ja sʌjtiquenex.
49 Jesus respondeu:
50 A teno' mʌ' jin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac quire' in Tet u c'at yiric u sʌjtiquen tu cotor mac. A mac mʌ' u sʌjtiquen ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Je' u ya'ara' ten C'uj: Biquinin mʌ' ja sʌjtaj Jesús uch?
50 Eu não procuro a minha própria glória; há quem a busque e julgue.
51 Taj a ba' quin wac techex a mac a cu quibic in t'ʌn mʌ' ju bin quimin ―quij Jesús.
51 Em verdade, em verdade lhes digo que, se alguém guardar a minha palavra, não verá a morte eternamente.
52 U winiquirob judío caj ya'arob: ―Baje'rer ij quer aca'an quisin tech. Quire' ic nunquir Abraham quimij uch. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn quimob uch. Chen tech ca wa'aric: “A mac a cu quibic a ba' quin wa'aric ti' mʌ' ju bin quimin.”
52 Então os judeus disseram: — Agora estamos certos de que você tem demônio. Abraão morreu, e também os profetas, e você diz: “Se alguém guardar a minha palavra, não provará a morte eternamente.”
53 Biquinin a techo' ca tucric jach no'jech a beyaj? Ic nunquir Abraham a mac quimij uch, jach no'j beyaj. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj caj quimob jach no'j beyajob uch. Mac ca tucric jach manan no'j a beyaj, tech wa?
53 Você não está querendo dizer que é maior do que Abraão, o nosso pai, que morreu? Também os profetas morreram. Quem você pensa que é?
54 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac jot aro'. Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac, in Tet a mac ca tucriquex a C'uj techex, raji' cu ya'aric: “Jach caremech in pararech Jesús.”
54 Jesus respondeu:
55 A techexo' mʌ' a werex C'uj. Chen a teno' in wer C'uj. Wa quin wa'aric mʌ' in wer C'uj, baxuc aro' tus in ca' an ten bic techex ca tusex. Chen a teno' in jach er C'uj quin wu'yic u t'ʌn.
55 Entretanto, vocês não o conhecem; eu, porém, o conheço. Se eu disser que não o conheço, serei como vocês: mentiroso; mas eu o conheço e guardo a sua palavra.
56 A tetex a nunquirex Abraham a ca tsicbʌtiquex qui'ji yor uch quire' yuba tabar in tar. Tu quibaj je' in tare' rajen tu jach qui'quintaj yor uch.
56 Abraão, o pai de vocês, alegrou-se por ver o meu dia; e ele viu esse dia e ficou alegre.
57 Rajen u winiquirob judío caj ya'arob ti' Jesús: ―A techo' mʌ' c'uchuc cincuenta yaxq'uinechi'. Tu' ta wiraj ic nunquir Abraham quire' mʌ' uch ch'ijiquechi'?
57 Então os judeus lhe perguntaram: — Você não tem nem cinquenta anos e viu Abraão?
58 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Taj quin wac techex. Mʌ' toy rochac Abraham ten u nʌ' uch in toc berer uch ―quij Jesús.
58 Jesus respondeu:
59 Rajen u winiquirob judío caj u chucob tunich quir u ch'inicob u jo'r Jesús. Jesús caj u ta'c u bʌj ich u rac'ob. A baywo' ca' joc' tancab ti' manij chumuc tu' yʌnob, caj bin.
59 Então pegaram pedras para atirar nele, mas Jesus se ocultou e saiu do templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.