Mateus 24
Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH
1 Qui-el sa' li templo li Jesús, ut nak yo̱ chi xic, que'cuulac lix tzolom riq'uin ut que'xc'ut chiru li ni̱nki cab xcue̱nt li templo.
1 Jesus saiu do pátio do Templo, e, quando já estava indo embora, os seus discípulos chegaram perto dele e chamaram a sua atenção para os edifícios do Templo.
2 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Us ajcui' nak te̱ril chi us chixjunil a'in xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ jun chic reheb li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'uek', chan.
2 Então ele disse:
3 Ut chirix a'an, co̱ chiru li tzu̱l Olivos ut nak li Jesús quic'ojla aran xjunes, lix tzolom que'cuulac riq'uin ut que'xye re: —Ye ke jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal. ¿C'a'ru talajc'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil la̱ c'ulunic? Ut ¿c'a'ru retalil li roso'jiqueb li cutan a'in?—
3 Jesus estava sentado no monte das Oliveiras. Então os discípulos chegaram perto dele e lhe perguntaram em particular: — Conte para nós quando é que isso vai acontecer. Que sinal haverá para mostrar que chegou o tempo de o senhor voltar e de tudo acabar?
4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Cheq'uehak retal re nak ma̱ ani chibalak'i̱nk e̱re.
4 Jesus respondeu:
5 Nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc, ut te'xye nak sa' inc'aba' xe'chal, abanan moco ya̱l ta. Tole'xye, “La̱in li Cristo”, cha'keb. Ut nabal te'balak'i̱k xbaneb.
5 Porque muitos vão aparecer fingindo ser eu e dizendo: “Eu sou o
6 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut nak te̱rabi resil nak ticla̱c re li ple̱t yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan a'in.
6 Não tenham medo quando ouvirem o barulho de batalhas ou notícias de guerras. Tudo isso vai acontecer, mas ainda não será o fim.
7 Nabal li tenamit te'pletik chi ribileb rib. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcua̱nk li cue'ej ut ta̱cua̱nk li yajel ut ta̱cua̱nk li hi̱c sa' nabal chi na'ajej.
7 Uma nação vai guerrear contra outra, e um país atacará outro. Em vários lugares haverá falta de alimentos e tremores de terra.
8 Abanan chixjunil a'an yal xticlajic li raylal li ta̱cha̱lk.
8 Essas coisas serão como as primeiras dores de parto.
9 Tojo'nak texk'axtesi̱k ut texrahobtesi̱k ut texcamsi̱k. Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' la̱in.
9 — Depois vocês serão presos e entregues para serem maltratados e vocês serão mortos. Todos os odiarão por serem meus seguidores.
10 Ut sa' eb li cutan a'an nabaleb te'xcanab lix pa̱ba̱leb. Ut a'anakeb chic li te'q'uehok reheb laj pa̱banel sa' raylal. Ut xic' chic te'ril ribeb.
10 Nessa época muitos vão abandonar a sua fé e vão trair e odiar uns aos outros.
11 Ut nabaleb li profeta aj balak' te'cha̱lk ut nabaleb te'balak'i̱k xbaneb.
11 Então muitos falsos
12 Ut xban nak ta̱numta̱k li ma̱usilal, nabaleb te'xcanab xra̱baleb li ras ri̱tz'in.
12 A maldade vai se espalhar tanto, que o amor de muitos esfriará;
13 Ut li ani tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an ta̱colek'.
13 mas quem ficar firme até o fim será salvo.
14 Ut li resil lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱yema̱nk yalak bar jun sut rubel choxa re nak chixjunileb li tenamit te'rabi resil li colba-ib. Tojo'nak ta̱cha̱lk li roso'jiqueb li cutan.
14 E a boa notícia sobre o
15 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak te̱tau ru li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. A'an quixye nak eb laj balak' te'rocsi sa' li rochoch li Dios bar ma̱cua' xc'ulub cui' cua̱nc li k'axal yibru ut xucuajel rilbal xban lix ma̱usilal, ut riq'uin a'an te'xmux ru lix templo li Dios. (Dan. 9:27; 12:11)
15 E Jesus continuou:
16 Nak te̱ril a'an, la̱ex li cuanquex Judea, chex-e̱lelik sa' junpa̱t ut texxic toj sa' li tzu̱l.
16 Então, os que estiverem na região da Judeia, que fujam para os montes.
17 Li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch nak ta̱c'ulma̱nk a'an, chi cubec chak ut ti̱c ta̱e̱lelik ut inc'a' chic ta̱oc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re.
17 Quem estiver em cima da sua casa, no terraço, que fuja logo e não entre para pegar as suas coisas.
18 Ut li ani cua̱nk chak sa' xc'aleba̱l inc'a' chic chisuk'i̱k sa' rochoch chixxocbal li rak'.
18 E quem estiver no campo, que não volte para casa a fim de buscar as suas roupas.
19 Tok'obak ruheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb li cutan a'an xban nak k'axal cui'chic ch'a'aj li e̱lelic chok' reheb.
19 Ai das mulheres grávidas e das mães com criancinhas naqueles dias!
20 Chextijok ut chetz'a̱ma chiru li Dios re nak inc'a' ta̱c'ulma̱nk li raylal a'in sa' habalk'e chi moco sa' li hiloba̱l cutan.
20 Orem a Deus para que vocês não tenham de fugir no inverno ou no sábado .
21 Sa' eb li cutan a'an ma̱ ca'ch'in li raylal ta̱c'ulma̱nk. Ma̱ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', chi moco ta̱c'ulma̱nk junak chic jo'can mokon.
21 Porque naqueles dias haverá um sofrimento tão grande como nunca houve desde que Deus criou o mundo; e nunca mais acontecerá uma coisa igual.
22 Cui ta ma̱c'a' sa' xch'o̱l li Ka̱cua' xrakbal ruheb li cutan a'an, ma̱ ani raj ta̱cana̱k chi yo'yo sa' ruchich'och'. Jo'can nak li Ka̱cua' tixse̱ba xrakbal ruheb li cutan a'an sa' xc'aba'eb li sic'bileb ru.
22 Porém Deus diminuiu esse tempo de sofrimento. Se não fosse assim, ninguém seria salvo. Mas, por causa do povo que Deus escolheu para salvar, esse tempo será diminuído.
23 Jo'can nak cui ani ta̱yehok e̱re, “Cue' li Cristo,” malaj, “le' cuan li Cristo,” me̱pa̱b li c'a'ru tixye.
23 — Portanto, se alguém disser para vocês: “Vejam! O
24 Nabaleb aj balak' te'c'ulu̱nk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'o̱lej telaje'xba̱nu re xyalbal xbalak'inquileb li tenamit, jo'queb ajcui' li sic'bileb ru xban li Dios.
24 Porque aparecerão falsos profetas e falsos messias, que farão milagres e maravilhas para enganar, se possível, até o povo escolhido de Deus.
25 Abanan cheq'uehak retal. Ac xinye e̱re li c'a'ru talaje'c'ulma̱nk.
25 Prestem atenção! Eu estou lhes dizendo tudo isso, antes que aconteça.
26 Cui ut neque'xye e̱re, “Le' sa' li chaki ch'och' cuan li Cristo,” mexxic chirilbal. Cui ut neque'xye e̱re, “Arin cuan sa' cab,” me̱pa̱b li c'a'ru te'xye.
26 — E, se disserem: “Vejam! Ele está no deserto”, não vão lá. Ou ainda: “Vejam! Ele está escondido aqui”, não acreditem.
27 La̱in li C'ajolbej tinc'ulu̱nk sa' junpa̱t. Chanchan lix repom li ca̱k na-el chak sa' releb sak'e ut naxc'ut rib toj sa' roqueb sak'e.
27 Porque, assim como o relâmpago risca o céu, do nascente até o poente, assim será a vinda do
28 Ya̱l li neque'xye nak bar cua̱nk junak camenak, aran te'xtu̱b rib li so'sol.
28 — Onde estiver o corpo de um morto, aí se ajuntarão os urubus.
29 Ut sa' eb li cutan a'an nak acak xrake' li raylal a'an, ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic ta̱cutanok' ru. Ta̱ec'a̱nk chak ru li choxa ut li chahim talaje't'anek' chak.
29 Jesus disse:
30 Tojo'nak ta̱c'utu̱nk sa' choxa li cuetalil la̱in li C'ajolbej. Ut te'yot'ek' ut te'ya̱bak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut te'ril cuu la̱in li C'ajolbej nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut inlok'al.
30 Então o sinal do
31 Ut nak ta̱ec'a̱nk chak chi cau li trompeta, tintaklaheb lin ángel. Ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cua̱nkeb yalak bar jun sut rubel choxa jun sut sa' ruchich'och'.
31 A grande trombeta tocará, e ele mandará os seus anjos para os quatro cantos da terra. E os anjos reunirão os escolhidos de Deus de um lado do mundo até o outro.
32 Cheq'uehak retal c'a'ru naxba̱nu li jun to̱n chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi e̱lc, riq'uin a'an te̱nau nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil.
32 Jesus disse ainda:
33 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru a'an talaje'c'ulma̱nk, naxc'utbesi retalil nak yo̱ chi cuulac xk'ehil nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej.
33 Assim também, quando virem acontecer essas coisas, fiquem sabendo que o tempo está perto, pronto para começar.
34 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj talaje'c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru a'in chi toj ma̱ji' neque'oso' li tenamit a'in.
34 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: essas coisas vão acontecer antes de morrerem todos os que agora estão vivos.
35 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cua̱tin inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can chi inc'a' ta ta̱c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru xinye.
35 O céu e a terra desaparecerão, mas as minhas palavras ficarão para sempre.
36 Abanan ma̱ ani nana'oc re jok'e lix k'ehil ut lix ho̱nal inc'ulunic. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco la̱in li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e ta̱c'ulma̱nk a'in.
36 Jesus continuou, dizendo:
37 Jo' quic'ulman sa' xcutan laj Noé, jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej.
37 A vinda do
38 Sa' eb li cutan a'an nak toj ma̱ji' quicuan li but'i ha', eb li tenamit yo̱queb chak chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac, ut yo̱queb chi sumla̱c ut chi sumuba̱nc toj sa' li cutan nak qui-oc laj Noé sa' li jucub cab.
38 Pois, antes do dilúvio, o povo comia e bebia, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca.
39 Ut inc'a' que'xtau xya̱lal toj quichal li but'i ha' ut quilaje'c'ame' chixjunileb xban li but'. Chanchan ajcui' a'an nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej.
39 Porém não sabiam o que estava acontecendo, até que veio o dilúvio e levou todos. Assim também será a vinda do Filho do Homem.
40 Sa' li cutan a'an cuib li cui̱nk cua̱nkeb sa' c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
40 — Naquele dia dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.
41 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun chi que'leb, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
41 Duas mulheres estarão no moinho moendo trigo: uma será levada, e a outra, deixada.
42 Jo'can nak yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal toline̱lk la̱in li Ka̱cua'.
42 Fiquem vigiando, pois vocês não sabem em que dia vai chegar o seu Senhor.
43 Chenauhak a'in: nak cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac xsa' li rochoch.
43 Lembrem disto: se o dono da casa soubesse quando ia chegar o ladrão, ficaria vigiando e não deixaria que a sua casa fosse arrombada.
44 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l.
44 Por isso vocês também fiquem vigiando, pois o Filho do Homem chegará na hora em que vocês não estiverem esperando.
45 ¿Ani ut laj c'anjel cha̱bil ut cuan xna'leb? A'an li quiq'uehe' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil ut a'an ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril.
45 Jesus disse ainda:
46 Us xak re laj c'anjel a'an li yo̱k chixba̱nunquil chi jo'can nak tol-e̱lk lix patrón.
46 Feliz aquele empregado que estiver fazendo isso quando o patrão chegar!
47 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak lix patrón tixk'axtesi sa' ruk', chixjunil lix juncablal.
47 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o patrão vai colocá-lo como encarregado de toda a sua propriedade.
48 Aban cui laj c'anjel a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chak chi c'ulu̱nc.”
48 Mas, se o empregado for mau, pensará assim: “O meu patrão está demorando muito para voltar.”
49 Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech aj c'anjelil, ut ta̱oc chi cua'ac ut chi uc'ac rochbeneb li calajenak.
49 Então começará a bater nos seus companheiros, e a comer, e a beber com os bêbados.
50 Ut ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak tol-e̱lk lix patrón.
50 E o patrão voltará no dia em que o empregado menos espera e na hora que ele não sabe.
51 Ut ta̱c'ajtesi̱k ru ut ta̱q'uehek' sa' xya̱nkeb laj ca'pac'al u. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e.
51 Aí o patrão mandará cortar o empregado em pedaços e o condenará a ir para o lugar aonde os hipócritas vão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.