Mateus 21
Li Santil hu (KEKNT) vs NAA
1 Nak ac cuulaqueb re Jerusalén, que'cuulac chire li tenamit Betfagé bar cuan cui' li tzu̱l Olivos. Ut li Jesús quixtaklaheb cuibeb lix tzolom ut quixye reheb:
1 Quando se aproximaram de Jerusalém e chegaram a Betfagé, ao monte das Oliveiras, Jesus enviou dois discípulos,
2 —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an. Ut nak texcuulak, te̱tau jun li bu̱r bac'bo aran cuan ral. Te̱hit ut te̱c'ameb chak cue.
2 dizendo-lhes:
3 Ut cui c'a'ru ta̱yehek' chak e̱re, te̱ye re, “Li Ka̱cua' ta̱ajok re li bu̱r ut a' que ajcui' tixtakla chak ho̱n”, cha'akex re.
3 E, se alguém disser alguma coisa, respondam: “O Senhor precisa deles.” E logo ele deixará que vocês tragam os animais.
4 Ut chixjunil a'in quic'ulman jo' quiyehe' xban li profeta nak quixye chi jo'ca'in:
4 Ora, isto aconteceu para se cumprir o que foi dito por meio do profeta:
5 Ye reheb li tenamit aj Sión: —Cue' chak le̱ Rey xchal e̱riq'uin. Tu̱lan ut c'ojc'o chak chirix jun li bu̱r. Chirix jun ch'ina ral bu̱r xcomon li neque'i̱kan yo̱ chak chi cha̱lc.— (Zac. 9:9; Is. 62:11)
5 “Digam à filha de Sião: Eis que o seu Rei vem até você, humilde, montado em jumenta, e num jumentinho, cria de animal de carga.”
6 Ut co̱eb lix tzolom ut que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús.
6 Indo os discípulos e tendo feito como Jesus lhes havia ordenado,
7 Que'xc'am chak li bu̱r rochben li ral ut que'xq'ue li rak'eb sa' xbe̱neb. Ut li Jesús quitake' chirix li ch'ina bu̱r.
7 trouxeram a jumenta e o jumentinho. Então puseram em cima deles as suas capas, e sobre elas Jesus montou.
8 Ut li q'uila tenamit k'axal nabaleb. Cuan li yo̱queb chixhelbal lix t'icr sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús. Ut cuan li que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be.
8 E a maior parte da multidão estendeu as suas capas no caminho, e outros cortavam ramos de árvores, espalhando-os pelo caminho.
9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan yo̱queb chi xic chiru ut cuan yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David. Osobtesinbil taxak li yo̱ chak chi cha̱lc sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios, chanqueb.
9 E as multidões, tanto as que iam adiante dele como as que o seguiam, clamavam: “Hosana ao Filho de Davi! Bendito o que vem em nome do Senhor! Hosana nas maiores alturas!”
10 Ut nak cox-ocak li Jesús sa' li tenamit Jerusalén, que'xtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yo̱queb chixyebal: —¿Ani a'in? chanqueb.
10 E, quando Jesus entrou em Jerusalém, toda a cidade se alvoroçou. E perguntavam: — Quem é este?
11 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi xic chirix yo̱queb chixyebal: —A'an a'in li Jesús li profeta, aj Nazaret re Galilea, chanqueb.
11 E as multidões respondiam: — Este é o profeta Jesus, de Nazaré da Galileia!
12 Ut chirix chic a'an li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc. Quixbalk'usi lix me̱xeb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma.
12 Jesus entrou no templo e expulsou todos os que ali vendiam e compravam. Derrubou as mesas dos cambistas e as cadeiras dos que vendiam pombas.
13 Quixye reheb: —Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li rochoch li Dios: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit nak cuan. Abanan la̱ex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús reheb.
13 E disse-lhes:
14 Ut que'c'ame' riq'uin li Jesús sa' rochoch li Dios li mutz' ut eb li ye̱k rok ut li Jesús quilajxq'uirtesiheb.
14 Cegos e coxos se aproximaram de Jesus, no templo, e ele os curou.
15 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b que'ril li sachba ch'o̱lej li yo̱ chixba̱nunquil. Ut que'ril nak eb li sa̱j al japjo̱queb re chixyebal sa' li rochoch li Dios: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David, chanqueb. Ut c'ajo' nak que'po' laj tij ut eb laj tz'i̱b.
15 Mas, quando os principais sacerdotes e os escribas viram as maravilhas que Jesus fazia e as crianças que gritavam no templo: “Hosana ao Filho de Davi!”, ficaram indignados e perguntaram a Jesus:
16 Ut que'xye re li Jesús: —¿Ma yo̱cat chirabinquil li yo̱queb chixyebal li sa̱j al?— Ut li Jesús quixye reheb: —Yo̱quin chirabinquil. ¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in:
16 — Você está ouvindo o que estão dizendo? Jesus respondeu:
17 Ut li Jesús quixcanabeb ut qui-el sa' li tenamit ut co̱ toj Betania bar quihilan cui'.
17 E, deixando-os, saiu da cidade e foi para Betânia, onde passou a noite.
18 Ut ek'ela nak yo̱ cui'chic chi xic Jerusalén, quichal xtz'ocajic li Jesús.
18 Cedo de manhã, ao voltar para a cidade, Jesus teve fome.
19 Ut quiril jun to̱n li che' higo chire li be. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak ma̱c'a' ru. Junes xak cuan. Quixye re li jun to̱n chi higo: —Ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut sa' junpa̱t quichakic li che'.
19 E, vendo uma figueira à beira do caminho, aproximou-se dela, mas não encontrou nada, a não ser folhas. Então Jesus disse à figueira: E a figueira secou imediatamente.
20 Ut nak que'ril a'an, lix tzolom que'sach xch'o̱l ut que'xye: —¿Chanru nak xchakic sa' junpa̱t lix to̱nal li higo? chanqueb.
20 Quando os discípulos viram isso, ficaram admirados e disseram: — Como a figueira secou depressa!
21 Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cui te̱pa̱b chi tz'akal nak li Dios tixba̱nu, ut inc'a' ta̱cuiba̱nk e̱ch'o̱l, ta̱ru̱k ajcui' te̱ba̱nu jo' xinba̱nu la̱in re li che'. Ut moco ca'aj cui' ta raj a'an te̱ba̱nu. Ta̱ru̱k ajcui' te̱ye re li tzu̱l a'in, “Elen ut cut a̱cuib sa' li palau” ut ta̱uxk ajcui' che̱ru.
21 Ao que Jesus lhes disse:
22 Ut chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma nak textijok, cui te̱pa̱b nak te̱c'ul, ta̱q'uehek' e̱re.
22 E tudo o que pedirem em oração, crendo, vocês receberão.
23 Ut qui-oc cui'chic li Jesús sa' rochoch li Dios. Ut nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut que'cuulac ajcui' eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc a̱cuanquil?—
23 Jesus entrou no templo e, quando já estava ensinando, os principais sacerdotes e os anciãos do povo se aproximaram dele e perguntaram: — Com que autoridade você faz estas coisas? E quem lhe deu esta autoridade?
24 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Cui te̱sume li c'a'ru tinpatz' e̱re, la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu.
24 Jesus respondeu:
25 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan re? chan reheb. Eb a'an que'xc'oxla ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak a' li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan.
25 De onde era o batismo de João: do céu ou dos homens? E eles discutiam entre si: — Se dissermos: “Do céu”, ele nos dirá: “Então por que não acreditaram nele?”
26 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabe̱n ut xiu xiu chic cua̱nko xban nak chixjunileb neque'yehoc re nak laj Juan, a'an tz'akal profeta.—
26 Mas, se dissermos: “Dos homens”, é de temer o povo. Porque todos consideram João um profeta.
27 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil, chan reheb.
27 Então responderam a Jesus: — Não sabemos. E ele, por sua vez, lhes disse:
28 Li Jesús quixye cui'chic reheb: ¿C'a'ru nequec'oxla chirix li oc cue chixyebal? Jun li cui̱nk cuan cuib li ralal. Ut quicuulac riq'uin li xbe̱n ralal ut quixye: —At cualal, tatxic anakcuan chi c'anjelac sa' li cuacui̱mk.—
28 — O que vocês acham? Um homem tinha dois filhos. Chegando-se ao primeiro, disse: “Filho, vá hoje trabalhar na vinha.”
29 Quichak'oc li alalbej ut quixye: —Inc'a' nacuaj xic, chan. Abanan mokon chic quiyot'e' xch'o̱l ut co̱.
29 Ele respondeu: “Não quero ir.” Mas depois, arrependido, foi.
30 Ut li yucua'bej co̱ riq'uin li ralal jun chic ut quixtz'a̱ma chiru a'an nak ta̱xic chi c'anjelac sa' li racui̱mk. Ut li ralal quichak'oc ut quixye: —Cua', la̱in tinxic, chan. Ut inc'a' co̱.
30 Dirigindo-se ao outro filho, o pai disse a mesma coisa. Ele respondeu: “Sim, senhor.” Mas não foi.
31 ¿Ani reheb li cuib a'an xba̱nun re li quiraj lix yucua'? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Li xbe̱n.— Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t te'oc xbe̱n cua che̱ru sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
31 Qual dos dois fez a vontade do pai? Eles responderam: — O primeiro. Então Jesus disse:
32 Xban nak quic'ulun e̱riq'uin laj Juan laj Cubsihom Ha'. Quixc'ut che̱ru c'a'ru li ti̱quilal ut inc'a' quepa̱b. Ut eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t que'xpa̱b. Ut la̱ex queril a'an ut inc'a' quiyot'e' le̱ ch'o̱l chi moco quejal le̱ c'a'ux re xpa̱banquil, chan.
32 Porque João veio até vocês no caminho da justiça, e vocês não acreditaram nele; no entanto, os publicanos e as prostitutas acreditaram. Vocês, porém, mesmo vendo isso, não se arrependeram depois para acreditar nele.
33 Abihomak jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin li oc cue xyebal: Quicuan jun yucua'bej. Quirau jun si̱r li racui̱mk uvas ut quixsut sa' corral. Quixyi̱b jun xna'aj bar te'xyatz' cui' li uvas ut quixyi̱b ajcui' jun ch'ina cab najt xteram re li ta̱c'ac'ale̱nk re li acui̱mk. Quixsiq'ueb laj ilol re li racui̱mk. Ut laj e̱chal re co̱ chi najt sa' jalan tenamit.
33 — Escutem outra parábola. Havia um homem, dono de terras, que plantou uma vinha. Pôs uma cerca em volta dela, construiu nela um lagar, edificou uma torre e arrendou a vinha a uns lavradores. Depois, ausentou-se do país.
34 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtaklaheb lix mo̱s riq'uineb laj ilol re li acui̱mk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racui̱mk li ta̱tz'ak a'an.
34 Quando chegou o tempo da colheita, o dono da vinha mandou os seus servos aos lavradores, para receber os frutos que cabiam a ele.
35 Eb li mo̱s que'chape' xbaneb laj ilol re li acui̱mk. Quisaq'ue' li jun, li jun chic quicamsi̱c, ut li jun chic quicuti̱c chi pec.
35 Mas os lavradores, agarrando os servos, espancaram um, mataram outro e apedrejaram ainda outro.
36 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla cui'chic jun ch'o̱leb lix mo̱s, nabaleb chiru li quixtakla xbe̱n cua. Ut jo'can cui'chic que'xba̱nu reheb.
36 O dono enviou ainda outros servos em maior número; e os lavradores fizeram a mesma coisa com eles.
37 Ut inc'a' chic quixtakla lix mo̱s. A' chic li ralal quixtakla. “Li cualal te'x-oxlok'i” chan sa' xch'o̱l. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb.
37 Por último, o dono da vinha enviou-lhes o seu próprio filho, pensando: “O meu filho eles respeitarão.”
38 Ut nak que'ril li ralal, eb laj ilol re li acui̱mk que'xye chi ribileb rib, “A'an li ralal li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kachapak ut kacamsihak, ut la̱o chic toe̱chani̱nk re.”
38 Mas os lavradores, vendo o filho, disseram uns aos outros: “Este é o herdeiro; venham, vamos matá-lo e ficar com a herança dele para nós.”
39 Jo'can nak que'xchap. Ut que'risi sa' li na'ajej ut que'xcamsi.
39 E, agarrando-o, lançaram-no fora da vinha e o mataram.
40 Ut li Jesús quixpatz' reheb li xbe̱nil aj tij: —Nak ta̱c'ulu̱nk laj e̱chal re li acui̱mk, ¿c'a'ru tixba̱nu riq'uineb laj ilol re li racui̱mk nak nequeye la̱ex?—
40 Quando, pois, vier o dono da vinha, que fará àqueles lavradores?
41 Que'xye re: —Inc'a' ta̱ril xtok'oba̱l ruheb laj ilol re li racui̱mk li inc'a' useb xna'leb. Tixcamsiheb. Jalan chic tixsiq'ueb re te'ilok re li racui̱mk. Ut eb a'an, sa' xk'ehil li sic'oc, te'xk'axtesi chi tz'akal li jo' q'uial li ta̱tz'ak a'an, chanqueb.
41 Eles responderam: — Fará perecer horrivelmente aqueles malvados e arrendará a vinha a outros lavradores que lhe entregarão os frutos no tempo certo.
42 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in?
42 Então Jesus perguntou:
43 Jo'can nak ninye e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱mak'ek' che̱ru ut ta̱q'uehek' re jalanil tenamit ut eb a'an chic li te'pa̱ba̱nk ut te'cua̱nk sa' ti̱quilal.
43 — Portanto, eu lhes digo que o Reino de Deus será tirado de vocês e entregue a um povo que lhe produza os respectivos frutos.
44 Li ani ta̱t'anek' sa' xbe̱n li pec a'in tixtoch'i rib. Ut cui ani sa' aj be̱n ta̱t'anek' li pec a'in, xujinbil ta̱cana̱k, chan li Jesús.
44 Todo o que cair sobre esta pedra ficará em pedaços; e aquele sobre quem ela cair ficará reduzido a pó.
45 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj fariseos que'xtau ru nak chirixeb a'an yo̱ chi a̱tinac nak quixyeheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.
45 Os principais sacerdotes e os fariseus, ouvindo estas parábolas, entenderam que Jesus falava a respeito deles;
46 Ut que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús, abanan que'xucuac xbaneb li q'uila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb.
46 e, embora quisessem prendê-lo, tinham medo das multidões, porque estas o consideravam como profeta.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.