Mateus 17

Li Santil hu (KEKNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Cuakib cutan chic chirix a'an, li Jesús quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tz'in sa' xbe̱n jun li nimla tzu̱l xjuneseb.
1 Seis dias depois, Jesus tomou consigo Pedro e os irmãos Tiago e João e os levou, em particular, a um alto monte.
2 Ut nak cuanqueb aran, quijalano' li riloba̱l li Jesús chiruheb. Ut nalemtz'un li riloba̱l jo' li sak'e ut li rak' saksakpotz'in quic'utun ut nalemtz'un.
2 E Jesus foi transfigurado diante deles. O seu rosto resplandecia como o sol, e as suas roupas se tornaram brancas como a luz.
3 Ut xaka̱mileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak que'ril ut yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús.
3 E eis que lhes apareceram Moisés e Elias, falando com Jesus.
4 Ut quia̱tinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui ta̱cuaj, takayi̱b oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan.
4 Então Pedro, tomando a palavra, disse a Jesus: — Senhor, bom é estarmos aqui. Se o senhor quiser, farei aqui três tendas: uma para o senhor, outra para Moisés e outra para Elias.
5 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac a'an nak quichal sa' xbe̱neb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quia̱tinac chak sa' li chok, ut quixye: —A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'o̱l. Cherabihak li c'a'ru tixye.—
5 Falava ele ainda, quando uma nuvem luminosa os envolveu; e eis, vindo da nuvem, uma voz que dizia: — Este é o meu Filho amado, em quem me agrado; escutem o que ele diz!
6 Nak que'rabi a'an, k'axal nak que'xucuac lix tzolom ut que'xcut rib sa' ch'och' ut huphu que'cana.
6 Ao ouvirem aquela voz, os discípulos caíram de bruços, tomados de grande medo.
7 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: —Cuaclinkex. Mexxucuac.—
7 Jesus aproximou-se e tocou neles, dizendo:
8 Ut nak que'xtaksi li riloba̱leb, ma̱ ani chic que'ril ru, ca'aj chic li Jesús quicana xjunes.
8 Então eles, levantando os olhos, não viram mais ninguém, a não ser Jesus.
9 Nak yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l, quixye li Jesús reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru te̱ye nak la̱in li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.—
9 Ao descerem do monte, Jesus lhes ordenou:
10 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'i̱b nak xbe̱n cua ta̱c'ulu̱nk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?—
10 Mas os discípulos perguntaram a Jesus: — Por que, então, os escribas dizem ser necessário que Elias venha primeiro?
11 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixc'u̱banquil ru chixjunil li c'a'ak re ru.
11 Jesus respondeu:
12 Abanan la̱in tinye e̱re nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xba̱nu re ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.—
12 Eu, porém, lhes digo que Elias já veio, e não o reconheceram; pelo contrário, fizeram com ele tudo o que quiseram. Assim também o Filho do Homem irá sofrer nas mãos deles.
13 Ut eb lix tzolom que'xtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ chi a̱tinac li Jesús.
13 Então os discípulos entenderam que ele estava se referindo a João Batista.
14 Ut que'cuulac bar cuanqueb cui' nabal li tenamit. Ut jun li cui̱nk colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re:
14 Quando eles chegaram para junto da multidão, um homem se aproximou de Jesus, ajoelhou-se e disse:
15 —Ka̱cua', chan, chacuuxta̱na taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'.
15 — Senhor, tenha pena do meu filho, porque ele tem convulsões e sofre muito; pois muitas vezes cai no fogo e outras tantas cai na água.
16 Ut xinc'am riq'uineb la̱ tzolom re nak te'xq'uirtesi; abanan inc'a' xe'ru xq'uirtesinquil, chan.
16 Apresentei-o aos seus discípulos, mas eles não puderam curá-lo.
17 Li Jesús quixye: —Ex tenamit, ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us le̱ na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc.
17 Jesus exclamou:
18 Ut li Jesús quixch'ila li ma̱us aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li al quiq'uira.
18 E Jesus repreendeu o demônio, e este saiu do menino; e, desde aquela hora, o menino ficou curado.
19 Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak inc'a' xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musik'ej? chanqueb.
19 Então os discípulos, aproximando-se de Jesus, perguntaram em particular: — Por que motivo nós não pudemos expulsá-lo?
20 Ut li Jesús quixye reheb: —Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuan taxak ca'ch'inak le̱ pa̱ba̱l chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, te̱ye raj re li tzu̱l a'in, “Elen arin, k'axon le'” ut ta̱k'axo̱nk raj. Ut ma̱c'a' raj c'a'ru inc'a' ta̱ru̱k te̱ba̱nu.
20 Jesus respondeu:
21 Ca'aj cui' riq'uin ayu̱n ut riq'uin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musik'ej xcomoneb a'an, chan.
21 [Mas esse tipo de demônio só pode ser expulso por meio de oração e jejum.]
22 Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: —La̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li te'camsi̱nk cue.
22 Quando eles estavam reunidos na Galileia, Jesus lhes disse:
23 Tine'xcamsi, abanan la̱in tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan, chan. Ut c'ajo' nak que'raho' sa' xch'o̱leb lix tzolom chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús.
23 e estes o matarão; mas, ao terceiro dia, ressuscitará. Então os discípulos ficaram muito tristes.
24 Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: —¿Ma natojoc laj tzolol e̱re?—
24 Quando Jesus e os discípulos chegaram a Cafarnaum, os que cobravam o imposto das duas dracmas se dirigiram a Pedro e perguntaram: — O Mestre de vocês não paga as duas dracmas?
25 —¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: —¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan.
25 Pedro respondeu: — Claro que paga! Quando Pedro estava entrando em casa, Jesus se adiantou, dizendo:
26 Laj Pedro quixye re: —Reheb li jalaneb xtenamit.— Ut li Jesús quixye re: —Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan.
26 Quando Pedro respondeu: “Dos estranhos”, Jesus lhe disse:
27 Usta inc'a' raj tento tintoj la̱in, abanan re nak me'xpo' xch'o̱leb kaban, la̱in tintoj. Ayu sa' a̱nil ut cut la̱ chapleb car sa' li palau. Ut li xbe̱n li car li ta̱chap chak, ta̱te lix tz'u̱mal re. Aran ta̱tau jun li tumin. Ta̱c'am ut riq'uin a'an ta̱toj li cue ut ta̱toj ajcui' la̱ cue, chan.
27 Mas, para que não os escandalizemos, vá ao mar, jogue o anzol e puxe o primeiro peixe que fisgar. Ao abrir a boca do peixe, você encontrará uma moeda. Pegue essa moeda e entregue aos cobradores, para pagar o meu imposto e o seu.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.