Lucas 15
Li Santil hu (KEKNT) vs ARIB
1 Nabaleb laj titz'ol toj ut eb laj ma̱c que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal li Jesús.
1 Ora, chegavam-se a ele todos os publicanos e pecadores para o ouvir.
2 Eb laj fariseo ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chi cuech'i̱nc ut yo̱queb chixyebal: —Li cui̱nk a'in naxc'am rib sa' usilal riq'uineb laj ma̱c ut nacua'ac rochbeneb, chanqueb.
2 E os fariseus e os escribas murmuravam, dizendo: Este recebe pecadores, e come com eles.
3 Li Jesús quixye reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in:
3 Então ele lhes propôs esta parábola:
4 ¿Ma cuan junak cui̱nk sa' e̱ya̱nk cua̱nk ta o'c'a̱lak (100) xcarner, cui ta̱sachk junak sa' xya̱nkeb a'an, ma inc'a' raj tixcanab li bele̱laju ro'c'a̱l (99) sa' c'aleba̱l ut ta̱xic chixsic'bal li quisach toj retal tixtau chak? chan.
4 Qual de vós é o homem que, possuindo cem ovelhas, e perdendo uma delas, não deixa as noventa e nove no deserto, e não vai após a perdida até que a encontre?
5 Ut nak tixtau, ta̱sahok' sa' xch'o̱l ut tixq'ue sa' xbe̱n xtel,
5 E achando-a, põe-na sobre os ombros, cheio de júbilo;
6 ut ta̱xic sa' rochoch. Tixch'utubeb li rami̱g ut li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin carner li quisach, cha'ak reheb.
6 e chegando a casa, reúne os amigos e vizinhos e lhes diz: Alegrai-vos comigo, porque achei a minha ovelha que se havia perdido.
7 La̱in tinye e̱re nak jo'can ajcui' sa' choxa. Ta̱cua̱nk nimla sahil ch'o̱lej nak junak aj ma̱c tixyot' xch'o̱l tixjal xc'a'ux chiruheb bele̱laju ro'c'a̱l chi cristian li ac xe'pa̱ban ut ti̱queb chic xch'o̱leb.
7 Digo-vos que assim haverá maior alegria no céu por um pecador que se arrepende, do que por noventa e nove justos que não necessitam de arrependimento.
8 Ut quixye ajcui' reheb: Kayehak nak junak ixk cuan laje̱bak xtumin. Cui ta̱sachk junak lix tumin, ¿ma inc'a' raj tixloch li xam ut ta̱oc chixmesunquil li cab ut tixsiq'ui toj retal tixtau?
8 Ou qual é a mulher que, tendo dez dracmas e perdendo uma dracma, não acende a candeia, e não varre a casa, buscando com diligência até encontrá-la?
9 Ut nak tixtau, tixch'utubeb li rami̱g ut eb li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin tumin li quisach chicuu, cha'ak.
9 E achando-a, reúne as amigas e vizinhas, dizendo: Alegrai-vos comigo, porque achei a dracma que eu havia perdido.
10 La̱in ninye e̱re nak jo'can ajcui' eb lix ángel li Dios te'sahok' sa' xch'o̱leb nak junak aj ma̱c ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux.
10 Assim, digo-vos, há alegria na presença dos anjos de Deus por um só pecador que se arrepende.
11 Ut quixye ajcui' reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Jun li cui̱nk quicuan cuib li ralal.
11 Disse-lhe mais: Certo homem tinha dois filhos.
12 Li i̱tz'inbej quixye re lix yucua': —At inyucua', q'ue cue anakcuan la̱ jun cablal li jo' q'uial li tintz'ak la̱in, chan. Tojo'nak li yucua'bej quixjeq'ui lix jun cablal reheb li ralal cuib.
12 O mais moço deles disse ao pai: Pai, dá-me a parte dos bens que me toca. Repartiu-lhes, pois, os seus haveres.
13 Ut ma̱ji' ajcui' najterak nak li i̱tz'inbej quixch'utub chixjunil li c'a'ru cuan re, ut co̱ chi najt sa' jalanil tenamit. Aran quixsach li c'a'ru re nak yo̱ chixk'axbal li cutan chi jo' ma̱jo'.
13 Poucos dias depois, o filho mais moço ajuntando tudo, partiu para um país distante, e ali desperdiçou os seus bens, vivendo dissolutamente.
14 Ut nak ac xsach chixjunil li c'a'ru cuan re, quicuan jun nimla cue'ej sa' li tenamit a'an. Ut li al yo̱ chixcuybal xtz'ocajic.
14 E, havendo ele dissipado tudo, houve naquela terra uma grande fome, e começou a passar necessidades.
15 Jo'can nak co̱ riq'uin jun li cui̱nk cuan sa' li tenamit a'an chixpatz'bal xtrabaj. Ut li cui̱nk a'an quixtakla sa' c'aleba̱l chi iloc a̱k.
15 Então foi encontrar-se a um dos cidadãos daquele país, o qual o mandou para os seus campos a apascentar porcos.
16 Quiraj raj xcua'bal xcuaheb li a̱k xban nak ta̱tz'oca̱k. Abanan inc'a' que'xq'ue ca'ch'inak re.
16 E desejava encher o estômago com as alfarrobas que os porcos comiam; e ninguém lhe dava nada.
17 Quijultico' re chanru nak quicuan sa' rochoch lix yucua' ut quixye sa' xch'o̱l: —Nabaleb aj c'anjel cuanqueb sa' rochoch lin yucua' ut numtajenak xcuaheb. Ut la̱in arin osoc' cue xban tz'oca̱c.
17 Caindo, porém, em si, disse: Quantos empregados de meu pai têm abundância de pão, e eu aqui pereço de fome!
18 Tinxic cui'chic sa' rochoch lin yucua' ut tinye re, “At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at.
18 Levantar-me-ei, irei ter com meu pai e dir-lhe-ei: Pai, pequei contra o céu e diante de ti;
19 Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal. China̱c'ul ban jo' junak a̱mo̱s,” cha'akin re, chan sa' xch'o̱l.
19 já não sou digno de ser chamado teu filho; trata-me como um dos teus empregados.
20 Sa' junpa̱t quicuacli ut quisuk'i sa' rochoch lix yucua'. Toj cuan ajcui' chak chi najt nak qui-ile' xban lix yucua'. Ut li yucua'bej quiril xtok'oba̱l ru. Co̱ sa' a̱nil chixc'ulbal li ralal. Quixk'alu ut quirutz' ru.
20 Levantou-se, pois, e foi para seu pai. Estando ele ainda longe, seu pai o viu, encheu-se de compaixão e, correndo, lançou-se-lhe ao pescoço e o beijou.
21 Ut li ralal quixye re: —At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at. Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal, chan re lix yucua'.
21 Disse-lhe o filho: Pai, pequei conta o céu e diante de ti; já não sou digno de ser chamado teu filho.
22 A'ut li yucua'bej quixye reheb lix mo̱s: —Sic'omak chak sa' junpa̱t li cha̱bil t'icr ut q'uehomak chirix. Q'uehomak xmatk'ab chi ru'uj ruk' ut q'uehomak xxa̱b chi rok.
22 Mas o pai disse aos seus servos: Trazei depressa a melhor roupa, e vesti-lha, e ponde-lhe um anel no dedo e alparcas nos pés;
23 Ut c'amomak chak li ch'ina cuacax, li ch'olaninbil chi us. Camsihomak ut tonink'ei̱k,
23 trazei também o bezerro, cevado e matai-o; comamos, e regozijemo-nos,
24 xban nak li cualal a'in chanchan camenak nak xcuan chak. A'ut anakcuan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Sachenak nak xcuan ut xtauman cui'chic, chan. Ut que'oc chi nink'ei̱c.
24 porque este meu filho estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado. E começaram a regozijar-se.
25 Ut li asbej cuan chak sa' c'aleba̱l. Nak yo̱ chi cuulac sa' cab, quirabi li son ut li xajoc.
25 Ora, o seu filho mais velho estava no campo; e quando voltava, ao aproximar-se de casa, ouviu a música e as danças;
26 Quixbok jun li mo̱s ut quixpatz' re c'a'ru yo̱queb sa' cab.
26 e chegando um dos servos, perguntou-lhe que era aquilo.
27 Li mo̱s quixye re: —Xsuk'i chak la̱ cui̱tz'in ut la̱ yucua' xtakla xcamsinquil li ral li cuacax li ch'olaninbil chi us, xban nak la̱ cui̱tz'in xsuk'i cui'chic chi cau ut chi sa sa' xch'o̱l, chan.
27 Respondeu-lhe este: Chegou teu irmão; e teu pai matou o bezerro cevado, porque o recebeu são e salvo.
28 Nak li asbej quirabi li c'a'ru quixye li mo̱s, quichal xjosk'il, ut inc'a' quiraj oc sa' li rochoch. Ut li yucua'bej qui-el chirix cab ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱oc.
28 Mas ele se indignou e não queria entrar. Saiu então o pai e instava com ele.
29 Li asbej quichak'oc ut quixye re lix yucua': —At inyucua', la̱at nacanau nak nabal chihab xinc'anjelac cha̱cuu ut ma̱ jun sut xink'et la̱ cua̱tin. Ut ma̱ jun cua xaq'ue junak inch'ina chiba̱t re nak tinnink'ei̱k cuochbeneb li cuami̱g.
29 Ele, porém, respondeu ao pai: Eis que há tantos anos te sirvo, e nunca transgredi um mandamento teu; contudo nunca me deste um cabrito para eu me regozijar com meus amigos;
30 Abanan anakcuan xc'ulun la̱ cualal a'in li quisachoc re la̱ jun cablal riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib ut la̱at xatakla xcamsinquil chok' re li ch'ina cuacax li ch'olaninbil chi us, chan li asbej.
30 vindo, porém, este teu filho, que desperdiçou os teus bens com as meretrizes, mataste-lhe o bezerro cevado.
31 Li yucua'bej quixye re: —At cualal, la̱at junelic cuancat cuiq'uin ut chixjunil li c'a'ru cuan cue, a'an a̱cue ajcui' la̱at.
31 Replicou-lhe o pai: Filho, tu sempre estás comigo, e tudo o que é meu é teu;
32 Abanan tento nak tonink'ei̱k anakcuan ut ta̱sahok' sa' kach'o̱l xban nak la̱ cui̱tz'in chanchan camenak nak xcuan; abanan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Quisach ut xtauman cui'chic, chan li yucua'bej.
32 era justo, porém, regozijarmo-nos e alegramo-nos, porque este teu irmão estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.