Lucas 14

Li Santil hu (KEKNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús co̱ chi cua'ac sa' rochoch jun laj fariseo nim xcuanquil. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib laj fariseo yo̱queb chixq'uebal retal li Jesús.
1 Certo sábado, Jesus foi comer na casa de um líder fariseu, onde o observavam atentamente.
2 Aran cuan jun li cui̱nk sip xakxo chiru li Jesús.
2 Estava ali um homem com o corpo muito inchado.
3 Ut li Jesús quixye reheb laj tzolol chak'rab ut reheb laj fariseo: —¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab? ¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? ¿Malaj ut inc'a' us? chan reheb.
3 Jesus perguntou aos fariseus e aos especialistas da lei: “A lei permite ou não curar no sábado?”.
4 Ut eb a'an ti̱c ma̱c'a' que'xye. Tojo'nak li Jesús quixchap li ruk' li cui̱nk ut quixq'uirtesi ut quixye re nak naru ta̱xic.
4 Eles nada responderam, e Jesus tocou no homem enfermo, o curou e o mandou embora.
5 Nak quixsuk'isi rib li Jesús, quixye reheb li cuanqueb aran: —¿Ani junak e̱re la̱ex ta̱t'anek' ta junak xbu̱r malaj ut xbo̱yx sa' xjulel ha', ma inc'a' ta bi' ta̱xic sa' junpa̱t chirisinquil usta hiloba̱l cutan? chan reheb.
5 Depois, perguntou a eles: “Qual de vocês, se seu filho ou seu boi cair num buraco, não se apressará em tirá-lo de lá, mesmo que seja sábado?”.
6 Ut eb a'an chi ti̱c inc'a' que'xnau xsumenquil.
6 Mais uma vez, não puderam responder.
7 Li Jesús quixq'ue retal nak li bokbileb chi cua'ac sa' li cab a'an yo̱queb chixsic'bal ru li na'ajej li neque'q'uehe' cui' li cuanqueb xcuanquil. Jo'can nak quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye:
7 Quando Jesus observou que os convidados para o jantar procuravam ocupar os lugares de honra à mesa, deu-lhes este conselho:
8 —Nak texbokek' sa' junak sumla̱c, mexc'ojla sa' li na'ajej li naq'uehe' reheb li cuanqueb xcuanquil. Ma̱re ta̱cuulak junak chic mas nim xcuanquil che̱ru la̱ex.
8 “Quando você for convidado para um banquete de casamento, não ocupe o lugar de honra. E se chegar algum convidado mais importante que você?
9 Ut li xbokoc e̱re ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Q'uehomak li na'ajej a'in re li cui̱nk a'in”, cha'ak e̱re. Yo̱k chic e̱xuta̱n nak texxic chi c'ojla̱c sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil.
9 O anfitrião virá e dirá: ‘Dê o seu lugar a esta pessoa’, e você, envergonhado, terá de sentar-se no último lugar da mesa.
10 Jo'can nak ninye e̱re nak texbokek' sa' junak sumla̱c, chexc'ojla̱k sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. Ut li xbokoc e̱re, ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Quimkex, c'ojlankex arin sa' li cha̱bil na'ajej”, cha'ak e̱re. Chi jo'can ta̱q'uehek' e̱lok'al chiruheb chixjunileb li c'ojc'o̱queb sa' li me̱x e̱rochben.
10 “Em vez disso, ocupe o lugar menos importante à mesa. Assim, quando o anfitrião o vir, dirá: ‘Amigo, temos um lugar melhor para você!’. Então você será honrado diante de todos os convidados.
11 Jo'can nak chixjunileb li neque'xnimobresi ribeb, ta̱cubsi̱k xcuanquileb. Ut chixjunileb li neque'xcubsi ribeb, eb a'an te'q'uehek' xcuanquil, chan li Jesús.
11 Pois os que se exaltam serão humilhados, e os que se humilham serão exaltados”.
12 Ut quixye ajcui' li Jesús re laj e̱chal cab: —Nak tatq'uehok chi tzaca̱nc, malaj ut ta̱ba̱nu junak nink'e, moco ca'aj cui' ta la̱ cuami̱g ta̱bokeb, chi moco ca'aj cui' eb la̱ cuas ut eb la̱ cui̱tz'in, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech'alal, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech cabal li biomeb, xban nak eb a'an naru te'xba̱nu ajcui' jun nink'e ut tate'xbok ut te'xq'ue re̱kaj cha̱cuu.
12 Então Jesus se voltou para o anfitrião e disse: “Quando oferecer um banquete ou jantar, não convide amigos, irmãos, parentes e vizinhos ricos. Eles poderão retribuir o convite, e essa será sua única recompensa.
13 Nak ta̱ba̱nu junak li nink'e, ta̱bok ajcui' eb li neba' ut eb li tokol rok ruk', ut eb li ye̱k rok ut eb li mutz',
13 Em vez disso, convide os pobres, os aleijados, os mancos e os cegos.
14 xban nak eb a'an inc'a' ta̱ru̱k te'xq'ue re̱kaj a̱cue. Abanan li Dios tatrosobtesi ut tixq'ue re̱kaj a̱cue nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li ti̱queb xch'o̱l, chan li Jesús re.
14 Assim, na ressurreição dos justos, você será recompensado por ter convidado aqueles que não podiam lhe retribuir”.
15 Jun reheb li chunchu̱queb sa' li me̱x quirabi li c'a'ru quixye li Jesús ut quixye re: —Us xak re li ani ta̱tz'ako̱nk chi cua'ac sa' li nink'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan.
15 Ao ouvir isso, um homem que estava à mesa com Jesus exclamou: “Feliz será aquele que participar do banquete no reino de Deus!”.
16 Nak quichak'oc, li Jesús quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin re: Quicuan jun li cui̱nk quixc'u̱b jun nimla nink'e ut nabaleb li quixbokeb chi cua'ac.
16 Jesus respondeu com a seguinte parábola: “Certo homem preparou um grande banquete e enviou muitos convites.
17 Nak quicuulac xk'ehil li nink'e, quixtakla lix mo̱s chixyebal reheb li bokbileb nak te'cha̱lk chi cua'ac xban nak ac xya̱lo' li tzacae̱mk.
17 Quando estava tudo pronto, mandou seu servo dizer aos convidados: ‘Venham, o banquete está pronto’.
18 Abanan chixjunileb que'oc xpatz'bal xcuybaleb. Jun quiyehoc: —Xinlok' jun inch'och'. Tento nak tinxic chirilbal. Tintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c xban nak inc'a' tinxic, chan.
18 Mas todos eles deram desculpas. Um disse: ‘Acabei de comprar um campo e preciso inspecioná-lo. Peço que me desculpe’.
19 Ut li jun chic quixye: —Xinlok' o̱b sumal inbo̱yx. Xic cue chirilbaleb. Nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c, chan.
19 Outro disse: ‘Acabei de comprar cinco juntas de bois e quero experimentá-las. Sinto muito’.
20 Ut li jun chic quixye: —Toje' xinsumla ut inc'a' chic naru tinxic, chan.
20 Ainda outro disse: ‘Acabei de me casar e não posso ir’.
21 Li mo̱s quisuk'i riq'uin lix patrón ut quixye re li c'a'ru que'xye li bokbileb. Quichal xjosk'il li patrón ut quixye re lix mo̱s: —Ayu sa' c'ayil ut sa' eb li be ut ta̱bokeb li neba', eb li tokol rok ruk'eb, eb li ye̱k rokeb ut eb li mutz' ut ta̱c'ameb chak arin, chan.
21 “O servo voltou e informou a seu senhor o que tinham dito. Ele ficou furioso e ordenou: ‘Vá depressa pelas ruas e becos da cidade e convide os pobres, os aleijados, os cegos e os mancos’.
22 Co̱ li mo̱s ut quixba̱nu jo' quiyehe' re. Nak quisuk'i chak quixye re lix patrón: —Ka̱cua', xinba̱nu jo' xaye cue ut toj cuan nabal li na'ajej, chan.
22 Depois de cumprir essa ordem, o servo informou: ‘Ainda há lugar para mais gente’.
23 Li patrón quixye re lix mo̱s: —Tatxic chire li tenamit ut sa' c'aleba̱l ut ta̱cuelaji chak ruheb chi cha̱lc sa' li nink'e re nak ta̱nujak li cuochoch, chan.
23 Então o senhor disse: ‘Vá pelas estradas do campo e junto às cercas entre as videiras e insista com todos que encontrar para que venham, de modo que minha casa fique cheia.
24 La̱in ninye e̱re nak ma̱ jun reheb li bokbileb xbe̱n cua te'tz'ako̱nk riq'uin li nink'e li xinba̱nu, chan li patrón.
24 Pois nenhum dos que antes foram convidados provará do meu banquete’”.
25 Nak yo̱ chi xic li Jesús nabaleb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Quixsuk'isi rib li Jesús ut quixye reheb:
25 Uma grande multidão seguia Jesus, que se voltou para ela e disse:
26 —Li ani ta̱raj ta̱ke̱nc cue, tento nak tinixra chi tz'akal la̱in chiruheb lix na' xyucua', li rixakil ut eb lix coc'al, ut eb li rech'alal jo' ajcui' lix yu'am. Cui inc'a' tinixra chi tz'akal, li jun a'an moco us ta chok' intzolom.
26 “Se alguém que me segue amar pai e mãe, esposa e filhos, irmãos e irmãs, e até mesmo a própria vida, mais que a mim, não pode ser meu discípulo.
27 Li ani ta̱raj oc chok' intzolom, tento nak tinixta̱ke ut tixcuy xnumsinquil li raylal usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'.
27 E, se não tomar sua cruz e me seguir, não pode ser meu discípulo.
28 Cui cuan junak e̱re naraj tixyi̱b junak cab najt xteram, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixbirbal rix ma cuan tz'akal lix tumin re tixchoy xyi̱banquil li cab?
28 “Quem começa a construir uma torre sem antes calcular o custo e ver se possui dinheiro suficiente para terminá-la?
29 Cui tixq'ue lix cimiento li cab ut inc'a' chic ta̱ru̱k xchoybal, chixjunileb li te'ilok re te'xtiquib xse'enquil.
29 Pois, se completar apenas os alicerces e ficar sem dinheiro, todos rirão dele,
30 Ut te'xye, —Li cui̱nk a'in quixtiquib cablac ut inc'a' naru xchoybal, cha'keb.
30 dizendo: ‘Esse aí começou a construir, mas não conseguiu terminar!’.
31 ¿Ma cuan ta bi' junak rey ta̱xic chi pletic riq'uin junak chic rey cui inc'a' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixc'oxlanquil ma tixcuy pletic rochbeneb laje̱bak mil chi cui̱nk riq'uin li rey jun chic, li yo̱ chi cha̱lc chi pletic rochbeneb junmay mil chi cui̱nk?
31 “Ou que rei iria à guerra sem antes avaliar se seu exército de dez mil poderia derrotar os vinte mil que vêm contra ele?
32 Ut cui naxc'oxla nak inc'a' ta̱ru̱k, tixtaklaheb lix takl nak toj cua̱nkeb chi najt chixtz'a̱manquil chiru li rey jun chic re nak te'cana̱k sa' usilal chi ribileb rib.
32 E, se concluir que não, o rei enviará uma delegação para negociar um acordo de paz enquanto o inimigo está longe.
33 Jo'can ajcui' la̱ex. Tento te̱c'oxla chi us c'a'ru te̱ba̱nu xban nak li ani inc'a' naraj xcanabanquil li c'a'ru cuan re, li jun a'an moco us ta ta̱oc chok' intzolom.
33 Da mesma forma, ninguém pode se tornar meu discípulo sem abrir mão de tudo que possui.
34 Li atz'am, a'an cha̱bil. Abanan cui inc'a' chic qui', ma̱c'a' chic ta̱oc cui'.
34 “O sal é bom para temperar, mas, se perder o sabor, como torná-lo salgado outra vez?
35 Inc'a' chic ta̱usa̱k chok' re li ch'och', chi moco chok' re li mul. Yal re tz'ekec' aj chic. Li ani ta̱raj rabinquil li cua̱tin, chixq'uehak retal li yo̱quin chixyebal.
35 O sal sem sabor não serve nem para o solo nem para adubo; é jogado fora. Quem é capaz de ouvir, ouça com atenção!”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.