João 5
Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH
1 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ Jerusalén sa' li nink'e li neque'xba̱nu eb laj judío.
1 Depois disso, houve uma festa dos judeus, e Jesus foi até Jerusalém.
2 Sa' li tenamit Jerusalén bar cuan cui' li oqueba̱l li neque'rocsi cui' li carner, cuan jun li ha' Betesda xc'aba' sa' ra̱tinoba̱leb laj hebreo. Aran cuan o̱b li muheba̱l.
2 Ali existe um tanque que tem cinco entradas e que fica perto do Portão das Ovelhas. Em hebraico esse tanque se chama “Betezata”.
3 Sa' eb li muheba̱l a'an cuanqueb nabaleb li yaj. Cuanqueb mutz', cuanqueb ye̱k rokeb, ut cuanqueb li sic rokeb ut sic ruk'eb. Yo̱queb chiroybeninquil nak ta̱ec'a̱nk li ha'.
3 Perto das entradas estavam deitados muitos doentes: cegos, aleijados e paralíticos. [Esperavam o movimento da água,
4 Jun x-ángel li Ka̱cua' nacube chak sa' choxa yalak jok'e ut narec'asi li ha'. Li ani xbe̱n cua na-oc chi sa' nak ac x-ec'asi̱c li ha', li jun a'an naq'uira a' yal c'a'ru xyajel.
4 porque de vez em quando um anjo do Senhor descia e agitava a água. O primeiro doente que entrava no tanque depois disso sarava de qualquer doença.]
5 Cuan jun li cui̱nk aran cuakxaklaju xca'c'a̱l (38) chihab roquic lix yajel.
5 Entre eles havia um homem que era doente fazia trinta e oito anos.
6 Nak li Jesús quiril li cui̱nk jiljo aran chire li ha' quixnau nak ac najter roquic lix yajel. Quixye re: —¿Ma ta̱cuaj q'uira̱c? chan re.
6 Jesus viu o homem deitado e, sabendo que fazia todo esse tempo que ele era doente, perguntou:
7 Quixye li cui̱nk: —Ka̱cua', nacuaj raj abanan ma̱ ani na-ocsin cue sa' li ha' nak na-ec'asi̱c. Nak yo̱quin chixyalbal oc, jalan chic na-oc xbe̱n cua chicuu, chan.
7 Ele respondeu: — Senhor, eu não tenho ninguém para me pôr no tanque quando a água se mexe. Cada vez que eu tento entrar, outro doente entra antes de mim.
8 Quixye li Jesús re: —Cuaclin, xoc la̱ cuarib ut be̱n, chan re.
8 Então Jesus disse:
9 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an li cui̱nk quiq'uira. Quixakli, quixxoc lix cuarib ut quibe̱c. A'in quic'ulman sa' li hiloba̱l cutan.
9 No mesmo instante, o homem ficou curado, pegou a cama e começou a andar. Isso aconteceu no sábado.
10 Que'oc chi cuech'i̱nc li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xye re li cui̱nk li quiq'uira: —Hiloba̱l cutan anakcuan. Yo̱cat chixk'etbal li kachak'rab xban nak yo̱cat chixc'ambal la̱ cuarib chiru li hiloba̱l cutan, chanqueb.
10 Por isso os líderes judeus disseram a ele: — Hoje é sábado, e a nossa
11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk li xq'uirtesin cue, xye cue, “c'am la̱ cuarib ut be̱n”, chan.
11 Ele respondeu: — O homem que me curou me disse: “Pegue a sua cama e ande.”
12 Que'xpatz' re: —¿Ani li cui̱nk li xyehoc a̱cue nak ta̱xoc la̱ cuarib ut tatbe̱k? chanqueb.
12 Eles perguntaram: — Quem é o homem que mandou você fazer isso?
13 Li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c inc'a' naxnau ani ta a'an, xban nak k'axal nabaleb li cuanqueb aran ut li Jesús ac x-el sa' xya̱nkeb.
13 Mas ele não sabia quem tinha sido, pois Jesus havia ido embora por causa da multidão que estava ali.
14 Mokon chic li Jesús quixtau cui'chic li cui̱nk sa' li templo ut quixye re: —Chaq'uehak retal nak xatq'uira. Canab xba̱nunquil li inc'a' us ma̱re anchal ta̱cha̱lk junak chic nimla raylal sa' a̱be̱n, chan li Jesús re.
14 Mais tarde Jesus encontrou o homem no pátio do Templo e disse a ele:
15 Qui-el li cui̱nk riq'uin li Jesús ut quixye resil reheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío nak li Jesús, a'an li quiq'uirtesin re.
15 O homem saiu dali e foi dizer aos líderes judeus que quem o havia curado tinha sido Jesus.
16 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xic' que'ril li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hiloba̱l cutan. Ut que'raj xcamsinquil.
16 Então eles começaram a perseguir Jesus porque ele havia feito essa cura no sábado.
17 Li Jesús quixye reheb: —Lin Yucua' toj yo̱ chixtenk'anquileb li cristian ut tento ajcui' nak tintenk'aheb la̱in, chan.
17 Então Jesus disse a eles:
18 K'axal cui'chic que'josk'o' laj judío riq'uin a'in. Jo'can nak que'raj xcamsinquil xban nak moco ca'aj ta cui' naxk'et lix chak'rabeb nak naq'uirtesin chiru li hiloba̱l cutan; riq'uin aj ban cui' nak naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios nak naxye nak li Dios, a'an lix Yucua'.
18 E, porque ele disse isso, os líderes judeus ficaram ainda com mais vontade de matá-lo. Pois, além de não obedecer à lei do sábado, ele afirmava que Deus era o seu próprio Pai, fazendo-se assim igual a Deus.
19 Jo'can nak li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, La̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a' naru tinba̱nu injunes. Li c'a'ru naxc'ut chicuu lin Yucua', a'an li ninba̱nu. Chixjunil li naxba̱nu lin Yucua', a'an li ninba̱nu la̱in.
19 Então Jesus disse a eles:
20 La̱in li C'ajolbej. Raro̱quin xban lin Yucua'. A'an naxc'ut chicuu chixjunil li c'a'ak re ru naxba̱nu. Ut toj cuan cui'chic c'a'ak re ru xni̱nkal ru na'leb chiru a'in tixc'ut chicuu xba̱nunquil. Ut la̱ex ta̱sachk e̱ch'o̱l chirilbal.
20 pois o Pai ama o Filho e lhe mostra tudo o que está fazendo. E vai mostrar a ele coisas ainda maiores do que essas, e vocês vão ficar admirados.
21 Li Yucua'bej naxcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. La̱in ninq'ue li junelic yu'am reheb li ani nacuaj.
21 Porque, assim como o Pai ressuscita os mortos e lhes dá vida, assim também o Filho dá vida aos que ele quer.
22 Li Yucua'bej ma̱ ani naxrak a̱tin sa' xbe̱n. Quixk'axtesiheb ban sa' cuuk' re nak la̱in chic tinrakok a̱tin sa' xbe̱neb.
22 O Pai não julga ninguém, mas deu ao Filho todo o poder para julgar
23 Quixba̱nu chi jo'can re nak chixjunileb te'xq'ue inlok'al jo' nak neque'xq'ue xlok'al li Yucua'bej. Li ani inc'a' naxq'ue inlok'al la̱in li C'ajolbej, inc'a' ajcui' naxq'ue xlok'al li Yucua'bej li quitaklan chak cue.
23 a fim de que todos respeitem o Filho, assim como respeitam o Pai. Quem não respeita o Filho também não respeita o Pai, que o enviou.
24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani na-abin re li c'a'ru ninye ut naxpa̱b li Dios li quitaklan chak cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. Inc'a' ta̱xic sa' tojba ma̱c xban nak inc'a' chic tenebanbil li ca̱mc sa' xbe̱n. Cua̱nk ban chic xyu'am chi junelic.
24 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem ouve as minhas palavras e crê naquele que me enviou tem a vida eterna e não será julgado, mas já passou da morte para a vida.
25 Chi ya̱l ninye e̱re ta̱cuulak xk'ehil ut anakcuan ajcui' xcuulac xcutanquil, nak eb li chanchan camenakeb xban li ma̱c te'rabi li cua̱tin la̱in li C'ajolbej. Ut li te'abi̱nk cue te'cua̱nk xyu'am chi junelic.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vem a hora, e ela já chegou, em que os mortos vão ouvir a voz do Filho de Deus, e os que a ouvirem viverão.
26 Li Yucua'bej cuan xcuanquil chi q'uehoc junelic yu'am ut a'an ajcui' quiq'uehoc cue la̱in li C'ajolbej lin cuanquil chi q'uehoc junelic yu'am.
26 Assim como o Pai é a fonte da vida, assim também fez o Filho ser a fonte da vida.
27 Ut quixq'ue ajcui' incuanquil chi rakoc a̱tin xban nak la̱in li C'ajolbej. Taklanbilin chak xban li Dios.
27 E ele deu ao Filho autoridade para julgar, pois ele é o
28 Misach e̱ch'o̱l chirabinquil li yo̱quin chixyebal. Ta̱cuulak xk'ehil nak chixjunileb li camenak te'rabi li c'a'ru tinye.
28 — Não fiquem admirados por causa disso, pois está chegando a hora em que todos os mortos ouvirão a voz do Filho do Homem
29 Li que'xba̱nu li us te'cuacli̱k cui'chic ut te'cua̱nk xyu'am chi junelic. Ut eb li que'xba̱nu li inc'a' us te'cuacli̱k ajcui' re te'takla̱k sa' li tojba ma̱c.
29 e sairão das suas sepulturas. Aqueles que fizeram o bem vão ressuscitar e viver, e aqueles que fizeram o mal vão ressuscitar e ser condenados.
30 La̱in ma̱c'a' naru ninba̱nu injunes. La̱in ninrakoc a̱tin jo' naxye cue li Yucua'bej. Jo'can nak ninrakoc a̱tin sa' ti̱quilal. Inc'a' ninba̱nu li c'a'ru nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li c'a'ru naraj li Yucua'bej li quitaklan chak cue.
30 Jesus continuou a falar a eles. Ele disse:
31 Cui la̱in tinch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in, la̱ex te̱ye nak inc'a' ya̱l li yo̱quin chixyebal.
31 — Se eu dou testemunho a favor de mim mesmo, então o que digo não tem valor.
32 Abanan cuan jun chic li naxch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in ut la̱in ninnau nak ya̱l li yo̱ chixyebal chicuix.
32 Mas existe outro que testemunha a meu favor, e eu sei que o que ele diz a respeito de mim é verdade.
33 La̱ex xetakla xpatz'bal re laj Juan laj Cubsihom Ha' ut a'an quixch'olob li xya̱lal che̱ru ut ya̱l li quixye chicuix.
33 Vocês mandaram fazer perguntas a João, e o testemunho que ele deu é verdadeiro.
34 Abanan inc'a' tento nak junak cui̱nk tixch'olob xya̱lal anihin. Ninye ban e̱re anihin re nak texcolek'.
34 Eu não preciso que ninguém dê testemunho a meu favor, mas digo essas coisas para que vocês sejam salvos.
35 Laj Juan chanchan jun li xam quixcutanobresi e̱be nak quixch'olob li xya̱lal che̱ru. Ut quisaho' jun c'amoc sa' e̱ch'o̱l chirabinquil li quixye.
35 — João era como uma lamparina que estava acesa e brilhava, e por algum tempo vocês se alegraram com a luz dele.
36 Li c'a'ru quixch'olob laj Juan chicuix, a'an ya̱l. Abanan riq'uin li c'a'ru ninba̱nu, k'axal cui'chic naxc'ut chi tz'akal anihin la̱in. La̱in ninba̱nu li c'a'ru quixye cue li Yucua'bej. Li c'a'ru ninba̱nu la̱in, a'an naxc'ut nak taklanbilin xban li Yucua'bej.
36 Mas eu tenho um testemunho a meu favor ainda mais forte do que o que João deu: são as coisas que eu faço, as quais o meu Pai me mandou fazer. Elas dão testemunho a favor de mim e provam que o Pai me enviou.
37 Ut li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an quixch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix usta ma̱ jun sut xerabi chi a̱tinac chi moco queril chanru na-iloc.
37 Também o Pai, que me enviou, testemunha a meu favor. Vocês nunca ouviram a voz dele, nem viram o seu rosto.
38 La̱ex inc'a' nequeraj xc'ulbal li ra̱tin xban nak inc'a' niquine̱pa̱b la̱in, li taklanbilin chak xban a'an.
38 As palavras dele não estão no coração de vocês porque vocês não creem naquele que ele enviou.
39 La̱ex nequeq'ue e̱ch'o̱l chixtzolbal xsa' li Santil Hu. La̱ex nequec'oxla nak aran te̱tau chanru ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. Abanan inc'a' nequeq'ue retal nak li Santil Hu a'an naxch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix la̱in.
39 Vocês estudam as
40 La̱ex inc'a' nequeraj xpa̱banquil nak la̱in ninq'uehoc e̱re le̱ yu'am chi junelic.
40 Mas vocês não querem vir para mim a fim de ter vida.
41 La̱in inc'a' nacuaj nak te̱q'ue inlok'al la̱ex,
41 — Eu não procuro ser elogiado pelas pessoas.
42 xban nak ninnau chanru le̱ na'leb. Ninnau nak inc'a' nequera li Dios chi anchal e̱ch'o̱l.
42 Quanto a vocês, eu os conheço e sei que não amam a Deus com sinceridade.
43 La̱in xinchal sa' xc'aba' lin Yucua'. Abanan inc'a' xeraj inc'ulbal. Cui ut ani ta chic junak ta̱cha̱lk yal naxtakla chak rib xjunes, la̱ex te̱c'ul raj a'an.
43 Eu vim com a autoridade do meu Pai, e vocês não me recebem. Quando alguém vem com a sua própria autoridade, esse vocês recebem.
44 Nak nequeq'ue e̱lok'al chi ribil e̱rib, c'ajo' nak nacuulac che̱ru. Abanan inc'a' nequesic' li lok'al li naxq'ue li jun chi Dios. ¿Chan ta cui' ru nak tine̱pa̱b la̱in chi jo'canan?
44 Como é que vocês podem crer, se aceitam ser elogiados pelos outros e não tentam conseguir os elogios que somente o único Deus pode dar?
45 Me̱c'oxla nak la̱in tinjitok e̱re chiru lin Yucua'. Cuan jun li ta̱jitok e̱re. A'an li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés li c'ojc'o cui' e̱ch'o̱l.
45 Não pensem que sou eu que vou acusá-los diante do Pai; quem vai acusá-los é Moisés, que é aquele em quem vocês confiam.
46 Cui ta nequepa̱b li c'a'ru quixye laj Moisés, tine̱pa̱b aj raj cui' la̱in xban nak laj Moisés quixch'olob ajcui' chak xya̱lal chicuix la̱in.
46 Se vocês acreditassem em Moisés, acreditariam também em mim, pois ele escreveu a meu respeito.
47 Cui inc'a' nequepa̱b li c'a'ru quixtz'i̱ba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cui' ru nak te̱pa̱b li c'a'ru ninye la̱in?
47 Mas, se vocês não acreditam no que ele escreveu, como vão acreditar no que eu digo?
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.