João 3

Li Santil hu (KEKNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Quicuan jun li cui̱nk aj fariseo aj Nicodemo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío.
1 Havia um fariseu chamado Nicodemos, líder religioso entre os judeus.
2 Sa' jun li k'ojyi̱n laj Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riq'uin li Jesús ut quixye re: —At tzolonel, la̱o nakanau nak riq'uin li Dios chalenakat chak chok' aj tzolol ke xban nak ma̱ ani ta̱ru̱k tixba̱nu li milagros li nacaba̱nu la̱at cui ta ma̱cua' riq'uin xcuanquil li Dios, chan.
2 Certa noite, veio falar com Jesus e disse: “Rabi, todos nós sabemos que Deus enviou o senhor para nos ensinar. Seus sinais são prova de que Deus está com o senhor”.
3 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue, ma̱ ani naru ta̱oc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui inc'a' ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut, chan li Jesús.
3 Jesus respondeu: “Eu lhe digo a verdade: quem não nascer de novo, não verá o reino de Deus”.
4 Laj Nicodemo quixye re: —¿Chan ta cui' ru nak ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut junak cui̱nk? ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' ta̱oc cui'chic riq'uin lix na' ut ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut? chan.
4 “Como pode um homem velho nascer de novo?”, perguntou Nicodemos. “Acaso ele pode voltar ao ventre da mãe e nascer uma segunda vez?”
5 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak ani inc'a' ta̱yo'la̱k riq'uin ha' ut riq'uin li Santil Musik'ej moco ta̱ru̱k ta ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
5 Jesus respondeu: “Eu lhe digo a verdade: ninguém pode entrar no reino de Deus sem nascer da água e do Espírito.
6 Li ani yo'lajenak riq'uin lix na' xyucua' cuan xyu'am sa' ruchich'och'. Abanan li ani yo'lajenak riq'uin li Santil Musik'ej cuan xyu'am chi junelic.
6 Os seres humanos podem gerar apenas vida humana, mas o Espírito dá à luz vida espiritual.
7 Misach a̱ch'o̱l xban nak xinye a̱cue nak tento tatyo'la̱k cui'chic xca' sut.
7 Portanto, não se surpreenda quando eu digo: ‘É necessário nascer de novo’.
8 Li ik' nanume' bar naraj chi inc'a' nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yo̱ chi xic. Inc'a' nacacuil ru. Ca'aj cui' lix ya̱b nacacuabi nak nanume'. Jo'can ajcui' lix yu'ameb li yo'lajenakeb riq'uin li Santil Musik'ej. Cuan xyu'ameb chi junelic chi inc'a' nacanau chi tz'akal chanru, chan li Jesús.
8 O vento sopra onde quer. Assim como você ouve o vento, mas não é capaz de dizer de onde ele vem nem para onde vai, também é incapaz de explicar como as pessoas nascem do Espírito”.
9 Quichak'oc laj Nicodemo ut quixye re: —¿Chanru nak nac'ulman a'in? Inc'a' nintau ru, chan.
9 “Como pode ser isso?”, perguntou Nicodemos.
10 Li Jesús quixye re: —La̱at aj tzolol reheb laj Israel ut inc'a' nacatau ru li yo̱quin chixyebal.
10 Jesus respondeu: “Você é um mestre respeitado em Israel e não entende essas coisas?
11 Relic chi ya̱l ninye e̱re: La̱o nocoa̱tinac chirix li nakanau. Ut nakach'olob resil li c'a'ru nakil. Abanan la̱ex inc'a' nequec'u̱luban li c'a'ru nakach'olob xya̱lal che̱ru.
11 Eu lhe digo a verdade: falamos daquilo que sabemos e vimos e, no entanto, vocês não creem em nosso testemunho.
12 La̱at inc'a' nacapa̱b li c'a'ru ninye a̱cue chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. ¿Ma toja' ta chic ta̱pa̱b nak tinye a̱cue li choxahil na'leb?
12 Se vocês não creem em mim quando falo de coisas terrenas, como crerão se eu falar de coisas celestiais?
13 Ma̱ ani quicuulac sa' choxa. Ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. La̱in xinchal chak sa' choxa.
13 Ninguém jamais subiu ao céu, exceto aquele que de lá desceu, o Filho do Homem.
14 Nak toj cuanqueb laj judío sa' li chaki ch'och', laj Moisés quixtaksi chiru jun che' jun li c'anti' yi̱banbil riq'uin li ch'i̱ch' bronce. Jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. Tento nak tintaksi̱k chiru jun li che',
14 E, como Moisés, no deserto, levantou a serpente de bronze numa estaca, também é necessário que o Filho do Homem seja levantado,
15 re nak chixjunileb li te'pa̱ba̱nk cue la̱in inc'a' te'sachk. Te'cua̱nk ban xyu'am chi junelic.
15 para que todo o que nele crer tenha a vida eterna.
16 Li Dios c'ajo' nak quixraheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak quixq'ue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk re inc'a' te'sachk. Ta̱cua̱nk ban xyu'ameb chi junelic.
16 “Porque Deus amou tanto o mundo que deu seu Filho único, para que todo o que nele crer não pereça, mas tenha a vida eterna.
17 Li Dios inc'a' quixtakla chak li Ralal sa' ruchich'och' chixtenebanquil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Quixtakla ban chak re nak sa' xc'aba' a'an te'colek'.
17 Deus enviou seu Filho ao mundo não para condenar o mundo, mas para salvá-lo por meio dele.
18 Li ani napa̱ban re, ma̱c'a' li tojba ma̱c sa' xbe̱n. Abanan li ani inc'a' napa̱ban re, ac cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱n xban nak inc'a' xpa̱b li Ralal li Dios, li junaj chi ribil.
18 “Não há condenação alguma para quem crê nele. Mas quem não crê nele já está condenado por não crer no Filho único de Deus.
19 Xban nak inc'a' neque'pa̱ban, cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱neb. Li C'ajolbej quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'an chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb sa' ruchich'och' k'axal que'raj cua̱nc sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c ut inc'a' que'raj cua̱nc sa' li cutan xban nak inc'a' us lix na'lebeb.
19 E a condenação se baseia nisto: a luz de Deus veio ao mundo, mas as pessoas amaram mais a escuridão que a luz, porque seus atos eram maus.
20 Li ani neque'xba̱nu li ma̱usilal, xic' neque'ril li xya̱lal. Inc'a' nacuulac chiruheb cua̱nc sa' xya̱lal xban nak inc'a' neque'raj ta̱c'utu̱nk li ma̱usilal neque'xba̱nu.
20 Quem pratica o mal odeia a luz e não se aproxima dela, pois teme que seus pecados sejam expostos.
21 Abanan li ani cuanqueb sa' ti̱quilal, neque'cuulac chiru cua̱nc sa' xya̱lal re nak ta̱c'utu̱nk nak neque'xba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, chan li Jesús.
21 Mas quem pratica a verdade se aproxima da luz, para que outros vejam que ele faz a vontade de Deus”.
22 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ sa' li na'ajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran que'cana cuib oxib cutan ut yo̱ chi cubsi̱nc ha'.
22 Então Jesus e seus discípulos saíram de Jerusalém e foram à região da Judeia. Jesus passou um tempo ali com eles, batizando.
23 Laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ ajcui' chi cubsi̱nc ha' sa' li na'ajej Enón li cuan nach' riq'uin li na'ajej Salim xban nak aran cuan nabal li ha'. Ut neque'cuulac li cristian riq'uin ut naxcubsi xha'eb.
23 Nessa época, João também batizava em Enom, perto de Salim, pois havia ali bastante água, e o povo ia até ele para ser batizado.
24 A'in quic'ulman nak toj ma̱ji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan.
24 Isso aconteceu antes de João ser preso.
25 Que'oc chixcuech'inquil ribeb lix tzolom laj Juan riq'uineb laj judío. Que'xcuech'i ribeb chirix li cubi ha' li yo̱queb chixba̱nunquil.
25 Surgiu uma discussão entre os discípulos de João e certo judeu a respeito da purificação cerimonial.
26 Que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin ut que'xye re: —At tzolonel, li cui̱nk li quicuulac a̱cuiq'uin aran jun pac'al li nima' Jordán, li cach'olob chak resil chiku, a'an yo̱ chi cubsi̱nc ha'. Ut chixjunileb li cristian yo̱queb chi cuulac riq'uin, chanqueb.
26 Os discípulos de João foram falar com ele e lhe disseram: “Rabi, o homem que o senhor encontrou no outro lado do rio Jordão, aquele de quem o senhor deu testemunho, também está batizando. Todos vão até ele”.
27 Quichak'oc laj Juan ut quixye: —Junak cui̱nk ma̱c'a' c'a'ru tixba̱nu chi inc'a' ta q'uebil re xban li Dios.
27 João respondeu: “Ninguém pode receber coisa alguma, a menos que lhe seja concedida do céu.
28 La̱ex querabi ajcui' chak nak quinye nak moco la̱in ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbe̱n cua chiru a'an chixch'olobanquil li resilal.
28 Vocês sabem que eu lhes disse claramente: ‘Eu não sou o Cristo. Estou aqui apenas para preparar o caminho para ele’.
29 Junak cui̱nk xic re chi sumla̱c cuan li ixakilbej riq'uin. Ut li rami̱g cuan aran ut nasaho' sa' xch'o̱l chirabinquil li naxye li be̱lomej. Li Cristo, a'an jo' jun li be̱lomej ut la̱in yal jo' jun li rami̱g. La̱in nasaho' sa' inch'o̱l nak yo̱queb chi xic li cristian riq'uin xban nak a'an li tz'akal aj Colonel.
29 É o noivo que se casa com a noiva; o amigo do noivo simplesmente se alegra de estar ao lado dele e ouvir seus votos. Portanto, muito me alegro com o destaque dele.
30 Tento nak a'an ta̱nima̱nk xcuanquil ut la̱in ta̱cube̱k incuanquil, chan laj Juan.
30 Ele deve se tornar cada vez maior, e eu, cada vez menor”.
31 Ut quixye ajcui' laj Juan: —A'an xchal chak sa' choxa ut k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. La̱in quinyo'la sa' ruchich'och' ut rehin ajcui' li ruchich'och'. Ut nina̱tinac chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. Li jun li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil.
31 Aquele que veio do alto é superior a todos. Nós somos da terra e falamos de coisas terrenas, mas ele veio do céu e é superior a todos.
32 Ut li c'a'ru quiril ut quirabi, a'an li naxch'olob xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li neque'pa̱ban re li c'a'ru naxye.
32 Ele dá testemunho daquilo que viu e ouviu, mas como são poucos os que creem no que ele diz!
33 Abanan li ani naxpa̱b li c'a'ru naxye, riq'uin a'an naxc'ut nak naxpa̱b nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yebil xban li Dios.
33 Todo aquele que aceita seu testemunho confirma que Deus é verdadeiro.
34 Li Jesucristo, a'an taklanbil chak xban li Dios ut naxye li c'a'ru nayehe' re xban li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan riq'uin chi tz'akal.
34 Pois ele foi enviado por Deus e fala as palavras de Deus, porque Deus lhe dá, sem limites, o Espírito.
35 Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixk'axtesi chixjunil sa' ruk' a'an, ut a'an chic yal re sa' xbe̱n.
35 O Pai ama o Filho e pôs tudo em suas mãos.
36 Li ani napa̱ban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napa̱ban re li C'ajolbej inc'a' ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba ma̱c sa' xbe̱n, chan laj Juan.
36 E quem crê no Filho de Deus tem a vida eterna. Quem não obedece ao Filho não tem a vida eterna, mas a ira de Deus permanece sobre ele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.