João 13

Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ac cuulajak naticla li nink'e Pascua. Li Jesús ac naxnau nak cuulac re xk'ehil lix camic re nak ta̱xic cui'chic riq'uin lix Yucua' sa' choxa. Junelic naxraheb li ralal xc'ajol li te'cana̱k sa' ruchich'och' ut nak ac ca̱mc re quixc'utbesi chi tz'akal lix rahom chiruheb.
1 Faltava somente um dia para a Festa da Páscoa . Jesus sabia que tinha chegado a hora de deixar este mundo e ir para o Pai. Ele sempre havia amado os seus que estavam neste mundo e os amou até o fim.
2 Li Jesús yo̱ chi cua'ac rochbeneb lix tzolom. Laj tza ac xq'ue sa' xch'o̱l laj Judas li ralal laj Simón Iscariote nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
2 Jesus e os seus discípulos estavam jantando. O Diabo já havia posto na cabeça de Judas, filho de Simão Iscariotes, a ideia de trair Jesus.
3 Li Jesús naxnau nak q'uebil re lix cuanquil xban li Dios ut a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. Naxnau nak riq'uin li Dios quichal chak ut riq'uin ajcui' li Dios ta̱xic.
3 Jesus sabia que o Pai lhe tinha dado todo o poder. E sabia também que tinha vindo de Deus e ia para Deus.
4 Nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quicuacli. Quirisi lix t'icr li cuan sa' xbe̱n li rak'. Quixchap jun chic li t'icr ut quixbac' chi xsa'.
4 Então se levantou, tirou a sua capa , pegou uma toalha e amarrou na cintura.
5 Quixq'ue li ha' sa' jun li emel ut qui-oc chixch'ajbal li rokeb lix tzolom. Ut quixmes li rokeb riq'uin li t'icr bac'bo chi xsa'.
5 Em seguida pôs água numa bacia e começou a lavar os pés dos discípulos e a enxugá-los com a toalha.
6 Nak qui-oc raj chixch'ajbal li rok laj Simón Pedro, a'an quixye re: —Ka̱cua', ¿ma la̱at tatch'ajok re li cuok la̱in? chan.
6 Quando chegou perto de Simão Pedro, este lhe perguntou: — Vai lavar os meus pés, Senhor?
7 Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' nacatau ru li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Abanan mokon ta̱tau ru li xya̱lal, chan li Jesús.
7 Jesus respondeu:
8 Laj Pedro quixye re: —Ka̱cua', ma̱ jok'e tinq'ue li cuok re ta̱ch'aj, chan. Li Jesús quixye re: —Cui la̱at inc'a' ta̱q'ue la̱ cuok re tinch'aj, la̱at ma̱cua'at intzolom, chan.
8 — O senhor nunca lavará os meus pés! — disse Pedro.
9 Laj Simón Pedro quixye: —Ka̱cua', ma̱cua' ca'aj cui' li cuok ta̱ch'aj. Ta̱ch'aj aj ban cui' li cuuk' ut lin jolom, chan.
9 — Então, Senhor, não lave somente os meus pés; lave também as minhas mãos e a minha cabeça! — pediu Simão Pedro.
10 Li Jesús quixye reheb: —Li ani ac x-atin, ca'aj chic xch'ajbal li rok ta̱raj, xban nak ac ch'ajbil. Ac sak chic ru. Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex ac ti̱c e̱ch'o̱l xban nak ac xine̱pa̱b. Abanan moco che̱junilex ta ti̱c e̱ch'o̱l. Cuan jun sa' e̱ya̱nk inc'a' ti̱c xch'o̱l, chan.
10 Aí Jesus disse:
11 Li Jesús ac naxnau ani li ta̱k'axtesi̱nk re sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Jo'can nak quixye nak cuan jun sa' xya̱nkeb inc'a' ti̱c xch'o̱l.
11 Jesus sabia quem era o traidor. Foi por isso que disse: “Todos menos um.”
12 Nak ac xrake' xch'ajbal li rokeb, quixq'ue cui'chic li rak' chirix. Quic'ojla cui'chic sa' li me̱x. Ut quixye reheb lix tzolom: —¿Ma nequenau c'a'ru xya̱lal nak xinch'aj le̱ rok? chan reheb.
12 Depois de lavar os pés dos seus discípulos, Jesus vestiu de novo a capa, sentou-se outra vez à mesa e perguntou:
13 —La̱ex nequeye aj tzolonel cue ut nequeye ajcui' Ka̱cua' cue. Us nak nequeye chi jo'can xban nak ya̱l ajcui' nak la̱in li Ka̱cua' ut la̱in aj tzolol e̱re.
13 Vocês me chamam de “Mestre” e de “Senhor” e têm razão, pois eu sou mesmo.
14 La̱in li Ka̱cua' ut la̱in laj tzolol e̱re. Abanan xinch'aj le̱ rok. Jo'can ajcui' te̱ba̱nu la̱ex. Te̱ch'aj le̱ rok che̱ribil e̱rib.
14 Se eu, o Senhor e o Mestre, lavei os pés de vocês, então vocês devem lavar os pés uns dos outros.
15 La̱in xinc'ut che̱ru chanru te̱ba̱nu. Jo'can nak cheba̱nu jo' xinba̱nu la̱in.
15 Pois eu dei o exemplo para que vocês façam o que eu fiz.
16 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ma̱ jun mo̱s tixk'ax ta ru xcuanquil lix patrón ut li ani natakla̱c inc'a' naxk'ax ru lix cuanquil li quitaklan chak re.
16 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o empregado não é mais importante do que o patrão, e o mensageiro não é mais importante do que aquele que o enviou.
17 Ac nequenau chic xya̱lal. Us xak e̱re cui la̱ex te̱ba̱nu li c'a'ru xetzol cuiq'uin.
17 Já que vocês conhecem esta verdade, serão felizes se a praticarem.
18 Inc'a' yo̱quin chi a̱tinac che̱rix che̱junilex. La̱in ninnau chanru le̱ na'leb xban nak la̱in xinsic'oc e̱ru. Abanan tento nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Li jun li nacua'ac cuochben, a'an li ta̱tz'ekta̱na̱nk cue.
18 — Não estou falando de vocês todos; eu conheço aqueles que escolhi. Pois tem de se cumprir o que as
19 La̱in ninye e̱re a'in anakcuan nak toj ma̱ji' nac'ulman. Ut nak ta̱c'ulma̱nk, la̱ex te̱nau nak ya̱l li xinye nak la̱in li Cristo li taklanbil chak xban li Dios.
19 Digo isso a vocês agora, antes que aconteça, para que, quando acontecer, vocês creiam que “
20 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ani ta̱c'uluk re li ani tintakla, tinixc'ul ajcui' la̱in. Ut li ani ta̱c'uluk cue la̱in, tixc'ul ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús reheb.
20 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem receber aquele que eu enviar estará também me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou.
21 Nak ac xye chixjunil li c'a'ak re ru a'in, li Jesús quiyot'e' xch'o̱l. Ut quixye chi tz'akal reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak jun sa' e̱ya̱nk la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
21 Depois de dizer isso, Jesus ficou muito aflito e declarou abertamente aos discípulos:
22 Ut eb lix tzolom que'oc xc'a'uxeb. Que'xca'ya ribeb chi ribileb rib ut que'xye: —¿Ani anchal naxyehan? chanqueb.
22 Então eles olharam uns para os outros, sem saber de quem ele estava falando.
23 Jun reheb lix tzolom, li raro xban, c'ojc'o chixc'atk.
23 Ao lado de Jesus estava sentado um deles, a quem Jesus amava.
24 Laj Simón Pedro quixc'ut li ruk' chiru ut quixye re nak tixpatz' re li Jesús ani li yo̱ chixyebal.
24 Simão Pedro fez um sinal para ele e disse: — Pergunte de quem o Mestre está falando.
25 Ut li jun, li c'ojc'o chixc'atk li Jesús, quijiloc riq'uin ut quixpatz' re: —Ka̱cua', ¿ani li yo̱cat chixyebal? chan.
25 Então aquele discípulo chegou mais perto de Jesus e perguntou: — Senhor, quem é ele?
26 Li Jesús quixye re: —Li ani tinq'ue cui' li caxlan cua a'in nak acak xintz'a sa' li sec', a'an li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. Ut li Jesús quixtz'a li caxlan cua sa' li sec' ut quixq'ue re laj Judas li ralal laj Simón Iscariote.
26 — É aquele a quem vou dar um pedaço de pão passado no molho! — respondeu Jesus. Em seguida pegou um pedaço de pão, passou no molho e deu a Judas, filho de Simão Iscariotes.
27 Ut laj Judas quixc'ul li caxlan cua ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quixk'axtesi rib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj laj tza. Ut li Jesús quixye re: —Li c'a'ru yo̱cat chixc'oxlanquil xba̱nunquil, ba̱nu chi junpa̱t, chan.
27 E assim que Judas recebeu o pão, Satanás entrou nele. Então Jesus disse a Judas:
28 Ma̱ jun reheb li cuanqueb sa' li me̱x que'xtau ru li quixye li Jesús.
28 Nenhum dos que estavam à mesa entendeu por que Jesus disse isso.
29 Cuan li que'xc'oxla nak li Jesús ta̱raj nak laj Judas ta̱xic chixlok'bal li c'a'ak re ru re li nink'e. Ut cuan ajcui' li que'xc'oxla nak ta̱raj nak laj Judas tixq'ue ca'ch'inak li tumin reheb li neba' xban nak riq'uin laj Judas cuan lix bo̱lsil lix tumineb.
29 Como era Judas que tomava conta da bolsa do dinheiro, alguns pensaram que Jesus tinha mandado que ele comprasse alguma coisa para a festa ou desse alguma ajuda aos pobres.
30 Nak ac xc'ul li caxlan cua laj Judas, qui-el sa' junpa̱t chirix cab. Ac k'ojyi̱n chic.
30 Judas recebeu o pão e saiu logo. E era noite.
31 Nak laj Judas ac x-el sa' xya̱nkeb, li Jesús quixye: —Anakcuan xcuulac xk'ehil nak ta̱c'utbesi̱k lin lok'al la̱in li C'ajolbej ut ta̱c'utu̱nk ajcui' lix lok'al li Dios riq'uin li c'a'ru tinc'ul la̱in.
31 Quando Judas saiu, Jesus disse:
32 Cui la̱in tinc'utbesi lix lok'al li Dios, a'an chi se̱b ajcui' tixc'utbesi lin lok'al la̱in li C'ajolbej.
32 E, se por meio dele a natureza gloriosa de Deus for revelada, então Deus revelará em si mesmo a natureza divina do Filho do Homem. E Deus fará isso agora mesmo.
33 Ex cualal inc'ajol, inc'a' chic najt tincua̱nk e̱riq'uin. La̱ex tine̱sic' raj chic. Abanan la̱in ma̱ anihakin chic. Ninye e̱re jo' quinye reheb laj judío li neque'taklan sa' e̱ya̱nk. Bar tinxic la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic.
33 Meus filhos, não vou ficar com vocês por muito tempo. Vocês vão me procurar, mas eu digo agora o que já disse aos líderes judeus: vocês não podem ir para onde eu vou.
34 Jun li ac' chak'rab tinq'ue e̱re anakcuan nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. Jo' nak nequexinra la̱in, jo'can ajcui' nak te̱ra e̱rib la̱ex che̱ribil e̱rib.
34 Eu lhes dou este novo mandamento: amem uns aos outros. Assim como eu os amei, amem também uns aos outros.
35 Cui te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib, chixjunileb te'xnau nak la̱ex intzolom, chan li Jesús.
35 Se tiverem amor uns pelos outros, todos saberão que vocês são meus discípulos.
36 Laj Simón Pedro quixpatz' re: —At tzolonel, ¿bar xic a̱cue?— Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' naru texxic chicuix bar tinxic cui' la̱in. Abanan mokon naru texxic li bar xic cui' cue, chan.
36 Simão Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, para onde é que o senhor vai? Jesus respondeu:
37 Laj Pedro quixye cui'chic re: —Ka̱cua', ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k tinxic cha̱cuix anakcuan? La̱in tatinta̱ke usta tincamsi̱k xban a̱ta̱kenquil, chan.
37 Pedro tornou a perguntar: — Senhor, por que eu não posso segui-lo agora? Eu estou pronto para morrer pelo senhor!
38 Li Jesús quixye re: —¿Ma ya̱l nak tina̱ta̱ke usta tatcamsi̱k sa' inc'aba'? Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak toj ma̱ji' ajcui' naya̱bac laj tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan li Jesús.
38 — Está mesmo? — perguntou Jesus. — Pois eu afirmo a você que isto é verdade: antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.