1 Coríntios 14
Li Santil hu (KEKNT) vs NVT
1 Jo'can nak ninye e̱re, cheq'uehak e̱ch'o̱l chi rahoc ut chesic'ak le̱ ma̱tan li naxq'ue li Santil Musik'ej. Li ma̱tan li k'axal lok', a'an xyebal resil li c'a'ru yo̱ chi xc'utbal che̱ru li Dios.
1 Que o amor seja seu maior objetivo! Contudo, desejem também os dons espirituais, especialmente a capacidade de profetizar.
2 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin inc'a' naa̱tinac riq'uin li rech cristianil. Riq'uin ban li Dios naa̱tinac. Ut ma̱ ani nata'oc ru li c'a'ru naxye. Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej naxye li xya̱lal li inc'a' natauman ru.
2 Pois quem fala em línguas fala apenas com Deus, pois ninguém mais o entende, e em espírito fala verdades ocultas.
3 Ut li ani naxye resil li nac'ute' chiru xban li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb. Naxch'olob xya̱lal chiruheb ut naxc'ojobeb xch'o̱l.
3 Mas aquele que profetiza fortalece, anima e conforta os outros.
4 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin naxtenk'a rib xjunes rib. Abanan li ani naxch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb.
4 Quem fala em línguas fortalece a si mesmo, mas quem profetiza fortalece toda a igreja.
5 Nacuaj raj nak che̱junilex tex-a̱tinak ta sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan k'axal cui'chic nacuaj raj nak che̱junilex te̱ye resil reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in sa' le̱ ra̱tinoba̱l c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios. K'axal us nak te̱ye li ra̱tin li Dios sa' le̱ ra̱tinoba̱l chiru li a̱tinac sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan cui junak naa̱tinac sa' jalanil a̱tin, tento nak ta̱jalma̱nk ru li ra̱tin re nak eb laj pa̱banel te'xtau ru li c'a'ru tixye ut te'tenk'a̱k xban.
5 Gostaria que todos vocês falassem em línguas, mas gostaria ainda mais que todos profetizassem. Pois a profecia é superior a falar em línguas, a menos que alguém interprete o que vocês dizem para que toda a igreja seja fortalecida.
6 Ex inherma̱n, ¿c'a'ru ta̱oc cui' e̱re nak tincuulak e̱riq'uin ut tina̱tinak e̱riq'uin sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru? Ma̱c'a' aj e. Abanan cui tina̱tinak e̱riq'uin sa' le̱ ra̱tinoba̱l, texintenk'a nak tinch'olob xya̱lal che̱ru jo' quic'ute' chicuu xban li Dios. Ut ta̱c'anjelak che̱ru cui tinye e̱re li ra̱tin li Dios ut tinye e̱re c'a'ru ta̱c'ulma̱nk jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu.
6 Irmãos, se eu for visitá-los e falar em línguas, em que isso os ajudará? Mas, se eu lhes trouxer uma revelação, um conhecimento especial, uma profecia ou um ensinamento, isso lhes será proveitoso.
7 Ut jo'can ajcui' li c'a'ak re ru inc'a' yo'yo jo' li xo̱lb ut li arpa. Cui inc'a' nach'e'man chi tz'akal inc'a' nac'utun li c'a'ru yo̱ chixya̱basinquil ut ma̱c'a' rajbal nak nach'e'man.
7 Até mesmo instrumentos inanimados como a flauta ou a harpa precisam soar as notas com clareza; do contrário, ninguém reconhecerá a melodia.
8 Ut nak ta̱ya̱basi̱k li trompeta re xbokbaleb li soldado, cui inc'a' ch'olch'o ru lix ya̱b, ¿ma te'xcauresi ta bi' rib chi xic chi pletic?
8 E, se a trombeta não emitir um toque nítido, como os soldados saberão que estão sendo convocados para a batalha?
9 Ut jo'can ajcui' la̱ex cui inc'a' nequex-a̱tinac chi tz'akal re ru, ¿chanru nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru yo̱quex chixyebal? Yal na-oso' sa' ik' ut ma̱c'a' rajbal li te̱ye.
9 O mesmo acontece com vocês. Se usarem palavras incompreensíveis, como alguém saberá o que estão dizendo? Será o mesmo que falar ao vento.
10 Ya̱l nak q'uila pa̱y chi a̱tinoba̱l cuan sa' ruchich'och' ut chixjunil cuan xya̱lal ut natauman ru.
10 Há muitos idiomas no mundo, e todos têm sentido.
11 Abanan cui la̱in inc'a' nintau ru li ra̱tinoba̱l junak, li jun a'an ma̱c'a' rajbal nak yo̱k chi a̱tinac cuiq'uin ut ma̱c'a' ajcui' rajbal nak yo̱kin chi a̱tinac riq'uin.
11 Mas, se eu não entendo um idioma, sou estrangeiro para quem o fala, e ele é estrangeiro para mim.
12 La̱ex nequeraj xc'ulbal li ma̱tan naxq'ue li Santil Musik'ej. Abanan la̱in ninye e̱re chesic'ak li ma̱tan li natenk'an reheb chixjunileb laj pa̱banel.
12 O mesmo se aplica a vocês. Uma vez que estão ansiosos para ter os dons espirituais, busquem os dons que fortalecerão a igreja toda.
13 Ut li ani cuan xma̱tan chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin, li inc'a' natauman ru, chixtz'a̱mahak chiru li Dios re nak ta̱ru̱k tixye xya̱lal li c'a'ru quixye sa' li jalanil a̱tin re nak ta̱ru̱k tixch'olob xya̱lal chiruheb li rech aj pa̱banelil.
13 Portanto, quem fala em línguas deve orar pedindo também a capacidade de interpretar o que é dito.
14 Cui la̱in tintijok sa' jalanil a̱tin lin musik' ta̱tijok ut la̱in inc'a' nintau ru li c'a'ru tinye chi moco tixtenk'aheb li cuech aj pa̱banelil.
14 Pois, se oro em línguas, meu espírito ora, mas eu não entendo o que estou dizendo.
15 ¿C'a'ru tinba̱nu chi jo'canan? Tintijok riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tento ajcui' nak tintijok riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye. Ut tinbicha̱nk riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tinbicha̱nk ajcui' riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye.
15 Então, o que devo fazer? Orarei no espírito e também orarei em palavras que entendo. Cantarei no espírito e também cantarei em palavras que entendo.
16 Cuan li inc'a' neque'xtau ru li xya̱lal chirix li jalanil a̱tin. Cui yo̱cat chixlok'oninquil li Dios ca'aj cui' riq'uin la̱ musik', eb a'an inc'a' te'xtau ru li ta̱ye xban nak yo̱cat chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin. ¿Chan put ru nak te'xye “jo'can taxak” cui inc'a' neque'xtau ru li yo̱cat chixyebal?
16 Pois, se louvarem apenas no espírito, como poderão louvar com vocês aqueles que não os entendem? Como poderão agradecer com vocês se não entendem o que estão dizendo?
17 Ya̱l nak yo̱cat chixlok'oninquil li Dios, abanan li jun chic inc'a' ta̱tenk'a̱k xban la̱ tij xban nak inc'a' naxtau ru li c'a'ru yo̱cat chixyebal.
17 Vocês darão graças muito bem, mas não fortalecerão aqueles que os ouvem.
18 Ninbantioxi chiru li Dios nak nabal sut nina̱tinac sa' jalanil a̱tin. La̱ex inc'a' quex-a̱tinac nabal sut sa' jalanil a̱tin jo' la̱in.
18 Dou graças a Deus porque falo em línguas mais que qualquer um de vocês.
19 Aban la̱in ninye nak sa' xya̱nkeb laj pa̱banel k'axal us raj nak tinye cuib oxibak chi a̱tin li te'xtau ru re nak tebintzol chi tz'akal chiru nak tinye laje̱bak mil chi a̱tin sa' jalanil a̱tin ut inc'a' te'xtau ru li tinye.
19 Contudo, numa reunião da igreja, prefiro dizer cinco palavras compreensíveis que ajudem os outros a falar dez mil palavras em outra língua.
20 Ex inherma̱n, chanchanakex li c'ula'al xban nak eb li c'ula'al inc'a' neque'xba̱nu li ma̱usilal. Abanan mexc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Tz'akalak ban re ru le̱ c'a'ux xban nak moco coc'alex ta chic.
20 Irmãos, não sejam infantis no entendimento dessas coisas. Sejam inocentes como bebês com relação ao mal, mas sejam maduros no entendimento.
21 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios najter chirixeb laj Israel:
21 Pois as Escrituras dizem: “Falarei a este povo em línguas estranhas e por meio de lábios estrangeiros. Mesmo assim, este povo não me ouvirá, diz o Senhor”.
22 Riq'uin a a̱tin a'in nakanau nak li ma̱tan re a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l, a'an q'uebil jo' retalil lix cuanquilal li Dios chiruheb li ma̱cua'eb aj pa̱banel. Ut li ma̱tan re xyebal li c'a'ru naxc'utbesi li Dios, a'an q'uebil re xtenk'anquileb laj pa̱banel.
22 Portanto, falar em línguas é um sinal não para os que creem, mas para os descrentes. A profecia, contudo, é para os que creem, e não para os descrentes.
23 Nak eb laj pa̱banel te'xch'utub ribeb ut cui chixjunileb te'oc chi a̱tinac sa' jalan a̱tin inc'a' natauman ru, cui te'oc aran li ma̱cua'eb aj pa̱banel malaj te'oc aran li inc'a' neque'xtau ru li na'leb a'in, te'xye nak lo̱queb ru.
23 Ainda assim, se descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião de sua igreja e ouvirem todos falarem em línguas, pensarão que vocês são loucos.
24 Abanan cui eb laj pa̱banel te'xch'olob xya̱lal li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Dios, nak tox-oc sa' xya̱nkeb junak ma̱cua' aj pa̱banel malaj li toj ma̱ji' naxtau ru li xya̱lal a'an, li jun a'an tixq'ue retal nak a'an aj ma̱c ut tixq'ue ajcui' retal li c'a'ru yo̱ chirabinquil.
24 Mas, se todos vocês estiverem profetizando e descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião, serão convencidos do pecado e julgados por aquilo que vocês disserem.
25 Li Dios tixc'ut chiru chi tz'akal c'a'ru cuan sa' xch'o̱l. Ut li jun a'an tixcuik'ib rib ut tixlok'oni li Dios ut tixye nak relic chi ya̱l li Dios cuan sa' xya̱nkeb laj pa̱banel.
25 Ao ouvirem, os pensamentos secretos deles serão revelados, e eles cairão de joelhos e adorarão a Deus, declarando: “De fato, Deus está aqui no meio de vocês”.
26 Ex herma̱n, a'an a'in li nacuaj xyebal e̱re. Nak te̱ch'utub e̱rib chixlok'oninquil li Dios, jalan jala̱nk te̱ba̱nu che̱ju̱nkalex. Cuan tixc'am chak junak bich; cuan li ta̱q'uehok na'leb; cuan li ta̱yehok re li quic'ute' chiru xban li Dios; cuan li ta̱yehok junak na'leb riq'uin jalanil a̱tin ut cuan ajcui' li ta̱jalok ru li ta̱yema̱nk sa' li jalanil a̱tin. Abanan chixjunil li te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xtenk'anquileb laj pa̱banel chi q'ui̱c sa' lix pa̱ba̱leb.
26 Pois bem, irmãos, o que fazer, então? Quando vocês se reunirem, um cantará, o outro ensinará, o outro revelará, um falará em línguas e outro interpretará o que for dito. Tudo que for feito, porém, deverá fortalecer a todos.
27 Cui cuanqueb li te'raj a̱tinac sa' jalanil a̱tin, naru neque'a̱tinac cuibak malaj oxibak ut chixju̱nkaleb te'a̱tinak. Ut cua̱nk ajcui' junak chic li ta̱jalok ru li te'xye.
27 Não mais que dois ou três devem falar em línguas. Devem se pronunciar um de cada vez, e alguém deve interpretar o que disserem.
28 Abanan cui ma̱ ani naru ta̱jalok ru li jalanil a̱tin, inc'a' te'a̱tinak sa' jalanil a̱tin sa' li ch'utubaj ib. Yal sa' xch'o̱leb ban te'a̱tinak chiru li Dios.
28 Mas, se não houver alguém que possa interpretar, devem permanecer calados na reunião da igreja, falando com Deus em particular.
29 Cheq'ueheb chi a̱tinac cuibak malaj oxibak li profeta li neque'yehoc resil li c'a'ru quic'ute' chiruheb xban li Dios, ut li jun ch'ol chic te'tz'ilok a̱tin chirix re xnaubal ma riq'uin na li Dios xchal chak li xe'xye.
29 Que dois ou três profetizem e os outros avaliem o que for dito.
30 Ut cui cuan c'a'ru ta̱c'utek' xban li Dios chiru li ani c'ojc'o aran sa' li ch'utubaj ib, li jun a'an tixtz'a̱ma chiru li yo̱ chi a̱tinac nak tixye li c'a'ru xc'ute' chiru xban li Dios. Ut li ani yo̱ chi a̱tinac chixq'uehak xna'aj re ta̱a̱tinak.
30 Se alguém estiver profetizando e outra pessoa receber uma revelação, quem está falando deve se calar.
31 Che̱junju̱nkalex ta̱ru̱k te̱ye li c'a'ru xc'ute' che̱ru xban li Dios re nak chixjunileb laj pa̱banel te'xtzol rib ut ta̱cacuu̱k xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb.
31 Desse modo, todos que profetizam terão sua vez de falar, um depois do outro, para que todos sejam instruídos e encorajados.
32 Cui ya̱l nak li Dios xc'utuc che̱ru li c'a'ru te̱ye, li Dios textenk'a chiroybeninquil jok'e tex-oc chi a̱tinac re nak chi jo'can che̱junju̱nkalex tex-a̱tinak.
32 Aqueles que profetizam têm controle de seu espírito e podem falar um por vez.
33 Li Dios inc'a' naraj nak ta̱cua̱nk li po'oj ib sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Naraj ban nak cua̱nk li tuktu̱quil usilal sa' xya̱nkeb.
33 Pois Deus não é Deus de desordem, mas de paz, como em todas as reuniões do povo santo.
34 Eb li ixk inc'a' te'a̱tinak sa' li ch'utubaj ib re xlok'oninquil li Dios. Te'xpa̱b a'in xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' lix chak'rabeb laj judío. Jo'ca'in na-uxman sa' xya̱nkeb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar.
34 As mulheres devem permanecer em silêncio durante as reuniões da igreja. Não é apropriado que falem. Devem ser submissas, como diz a lei.
35 Cui cuan c'a' re ru te'raj xnaubal che'xpatz'ak reheb lix be̱lom nak te'cuulak sa' rochocheb ut a'an tixch'olob xya̱lal. Xuta̱nal chok' reheb cui ta̱a̱tinak junak ixk sa' xya̱nkeb nak ch'utch'u̱queb chixlok'oninquil li Dios.
35 Se tiverem alguma pergunta, devem fazê-la ao marido, em casa, pois não é apropriado que as mulheres falem nas reuniões da igreja.
36 Chijulticok' e̱re nak ma̱cua'ex la̱ex quextiquiban chak re li ra̱tin li Dios. Ac cuan ajcui' chalen chak junxil. Ut moco ca'aj cui' ta la̱ex quex-abin re.
36 Ou vocês pensam que a palavra de Deus se originou entre vocês? Acaso são os únicos aos quais ela foi entregue?
37 Ma̱re cuan sa' e̱ya̱nk li naxc'oxla nak a'an profeta malaj naxc'oxla nak cuan jun chic xma̱tan q'uebil re xban li Santil Musik'ej. Cui jo'can naxc'oxla, chixnauhak nak li yo̱quin chixtz'i̱banquil sa' li hu a'in, a'an ajcui' li chak'rab q'uebil cue xban li Dios.
37 Se alguém afirma ser profeta ou se considera espiritual, será o primeiro a reconhecer que o que lhes digo é uma ordem do Senhor.
38 Ut cui cuan junak inc'a' naxpa̱b li yo̱quin chixtz'i̱banquil, la̱ex inc'a' ajcui' te̱pa̱b li c'a'ru tixye a'an.
38 Se alguém ignorar esse fato, ele mesmo será ignorado.
39 Jo'can ut ex inherma̱n, cheq'uehak e̱ch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal li c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios ut me̱ram chiru li ani naraj a̱tinac sa' jalanil a̱tin.
39 Portanto, meus irmãos, anseiem profetizar e não proíbam o falar em línguas,
40 Abanan li c'a'ru te̱ba̱nu nak te̱ch'utub e̱rib, cheba̱nuhak chixjunil chi tz'akal re ru ut sa' xya̱lal.
40 mas cuidem para que tudo seja feito com decência e ordem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.