Lucas 23

Majepacʉ jʉ̃menijicʉi yávaiye mamaene coyʉitucubo (CUBNT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 No yóboi caivʉ ina judíovai cójijinocavʉ nacajari, Jesúre nʉvari, jabocʉ ʉ̃i ãmiá Pilato yebai jacorãnʉrejaimad̶a na.
1 Kou’ay tutufin etei himisir Jesu hibai hina Pilate nanamaim hitit.
2 Aru ãmecororĩ bʉ́rejaimad̶a Jesúre.
2 Nati’imaim ubar hitin hio, “Iti orot i ma kakaf bai na ai sabuw nawiyih tafaram hiti’afiyimih aki atita’ur, naatu sabuw eo’otanih Caesar isan kabay men hinibaiyan, naatu i taiyuwin isan eo, ‘Ayu i Keriso aiwob orot.’”
3 Ne que aiyede, Pilato jẽniari jã́rejamed̶a Jesúre:
3 Imaibo Pilate Jesu ibatiy, “O Jew sabuw hai aiwob?” Jesu iya’afut eo, “Nati kuo.”
4 Pilato arejamed̶a ina sacerdotevare jaboteipõevare aru caivʉ ina obedivʉ põevare:
4 Pilate firis ukwarih naatu sabuw hiru’ay hibatabat iuwih eo, “Iti orot baimakiyin isan anunuwet men ana kakafin ta atita’urimih.”
5 Ʉbenita parʉrõreca arejaimad̶a bedióva cojedeca:
5 Baise abisa hio i hiukikin. “Iti orot i kougeyageyayan, ana bai’obaiyenamaim Galilee wanawanan busuruf sabuw etei hai ma bi’a’afiy boun na Judea wanawanan sabuw etei kugiyigiyih hai ma eafe’af.”
6 Ne nópe ãmecoroiyede jápiarĩ Pilato, jẽniari jã́rejamed̶a:
6 Pilate iti na’atube hio nonowar ufunamaim, ibatiyih eo, “Iti orot i Galilee matuwan?”
7 Ina Jesúre ãmecoroivʉ ne jʉ aiyede, Pilato majicʉ Jesúre Galileacacʉre, jarorejamed̶a ʉ̃́re Galileacavʉ ne jabocʉ Herodes yebai. Dinʉmʉ ñai Herodes Jerusalén ãmicʉriĩmaroi cʉrejamed̶a.
7 Pilate nati ana veya’amaim so’ob Jesu i Herod ana aiwob babanamaim ma’am, imih Herod isan iyafar hibai hin. Anayabin nati ana veya Herod auman i na Jerusalem ma’am.
8 Jesúre jã́ri, torojʉrejamed̶a Herodes, ʉ̃i jápiaiye báque boje Jesúi d̶aiye báque borore. Que baru ʉ̃́re pare jã́iyʉcʉ barejámed̶a. Jesús põeva ne d̶arĩ majibede d̶ayʉre pare jã́iyʉrejamed̶a Herodes.
8 Herod Jesu i’itin ana maramaim yansisir gagamin maiyow, anayabin ana tur marasika nowar naatu kok kwanekwan Jesu taitin, ina’inan auman ta tiwa’an ta’itin.
9 Jesúre caijĩene jẽniari jã́ridurejamed̶a Herodes. Ʉbenita Jesúcapũravʉ bi arejamed̶a ʉ̃́re.
9 Imih Herod tur moumurih maiyow Jesu ibabatiy, baise Jesu men iya’afut tur ta eomih.
10 Herodes ʉ̃i jẽniari jã́iyede Jesúre, pare ãmecoroivʉ barejáimad̶a ina sacerdotevare jaboteipõeva aru Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõeva máre.
10 Firis ukwarih naatu Ofafar Bai’obaiyenayah hitit tur fokarin maiyow hio ubar hitin hiu kwanikwaniy.
11 Dinʉmʉma Jesúre yʉrini, ãmeno baju ʉ̃́re d̶arejaimad̶a na, Herodes ʉ̃i churaravaque. Doicaje meacajede Jesúre doarĩ, ʉ̃́re yʉrini, Pilato yebai jacopaiyovarĩ jarorejamed̶a Herodes.
11 Imaibo Herod ana baiyowayah bairi Jesu hi’iyab hiu kwanikwaniy. Naatu faifuw gewasin hibai hi’us hiyafar maiye matabir in Pilate biyan tit.
12 Jipocare ina jabova pʉcarã maucʉvarejaimad̶a ne baju. Ʉbenita ne que teijãravʉi, dijãravʉ baji, boroteni, mead̶arejaimad̶a ne baju, Herodes Pilatomaque.
12 Nati ana veya’amaim Herod Pilate hairi hitounuw, baise marasika i hairi rakit na’atube nanabih hima’am.
13 No yóboi Pilato cójijovarejamed̶a ina sacerdotevare jaboteipõevare aru apevʉ judíova cójijinocavʉre máre.
13 Firis ukwarih naatu bonawiyenayah, sabuw ukwarih etei’imak Pilate e’af ayuwih hina
14 Ne cójijiyede ʉ̃i yebai, arejamed̶a náre:
14 iuwih eo, “Iti orot kwabai kwana biyou kwatit sabuw nawiyih kakaf kwarouw kwa’o, naatu ayu kwa etei namaim ai babatiy kwa’itin, baise ana kakafin kwao anonowar na’atube men ta atita’urimih.
15 Herodes máre Jesús ʉ̃i ãmeina teiyede eabetecʉbe. Que baru jacopaiyovacʉbe ʉ̃́re ñʉje yebai cojedeca. Jápiajarã. Coreóvaivʉbu mʉja. Ʉ̃i ãmeno d̶aru, ʉ̃́re boarĩ́ jarʉvaicõjejebu yʉ.
15 Na’atube Herod nunuwet ana kakafin men tatita’ur, imih iyafar maiye matabir na. Anayabin men abisa kakafin ta sinaf boro namorob.
16 Que baru jara popeicõjeniburu yóboi, jaetovaquijivʉ ʉ̃́re, arejamed̶a náre Pilato.
16 Isan imih ayu boro anarab naatu anabotait natit nan.”
17 Nópe d̶ayʉ Pilato, ʉ̃i d̶arĩ cõmajiye boje ʉjʉá coapa no torojʉve teinʉmʉre, cũinácʉ jacoimʉ mácʉre, põeva ne etavaicõjeimʉre, jaetovavarejamed̶a ʉ̃.
17 Matan fufur Tar Nowaten hiyuw ana veya, Pilate mar etei dibur orot ta’imon sabuw isah ebobotait.
18 Ʉbenita caivʉ ina põeva cod̶oboborejaimad̶a cũinátʉrʉ, boarĩ́ jarʉvaicõjeivʉ Jesúre.
18 Baise sabuw rou’ay gagamin na’in hibatabat hiwow hio, “Nati orot i na morob! Aki akokok Barabas inabotait natit!”
19 Ñai Barrabás ãmicʉcʉre jacorejaimad̶a ãmeina teivʉre jẽni jacoiñami ʉ̃i boarĩ́ jarʉvaiyʉe boje Romacavʉre, ne jaboteiye boje Jerusalén ãmicʉriĩmarore, aru põevare ʉ̃i boarĩ́ jarʉvaiye báque boje máre.
19 (Barabas i Jerusalemamaim kukugeyagey, naatu orot babin ta easabun momorob isan dibur hiyai ma’am.)
20 Ʉbenita Pilatocapũravʉ jaetovaiyʉrejamed̶a Jesúre. Que baru bedióva cojedeca coyʉrĩdurejamed̶a ina põevare.
20 Pilate kok kwanekwan i Jesu tabotait tatit, imih fanan aumetawat na’in eafare maiye sabuw ifefeyanih.
21 Ʉbenita cojedeca cod̶oboborejaimad̶a ina põevacapũravʉ, boarĩ́ jarʉvaicõjeivʉ Jesúre.
21 Baise sabuw fah sib hinow hi’af ra’at hio, “Ku’onaf! Ku’onaf!”
22 Bedióva cojedeca Pilatocapũravʉ arĩdurejamed̶a náre:
22 Pilate iban mar baitounin ibatiyih maiye, “Abisa kakafin sinaf? Ayu ana kakafin men ta a’itin boro namorob, imih ayu boro anarab naatu anabotait.”
23 Ʉbenita ina põevacapũravʉ parʉrõreca cod̶oboborĩ bʉjiéque boarĩ́ jarʉvaicõjenejaimad̶a Jesúre. Que baru Pilato jʉ arejamed̶a náre.
23 Baise sabuw fanah sib Jesu morobomih hiwow hio hinan yomaninamaim hai kok na yabin matar.
24 Boarĩ́ jarʉvaicõjenejamed̶a ʉ̃́re ina põeva ne ʉrõpe.
24 Basit sabuw hio na’atube hai kokomaim Pilate sinaf, Jesu morob isan ibasit.
25 Pilato jaetovarejamed̶a ñai boarĩ́ jarʉvayʉ bácʉre, ãmeina teivʉre jẽni jacoiñamicacʉre, ne jẽniaimʉre. Ʉbenita jídejamed̶a Jesúre náre, ne d̶arãjiyepe ayʉ ʉ̃́re yópe ne ʉrõpe.
25 Naatu orot kougeyageyayan naatu asbunuwayan dibur ma’am isan hibifefeyan i botait, naatu Jesu isan abisa sinafumih hikokok na’atube bai itih.
26 Jesúre nʉvarejaimad̶a. Jocʉcʉjaravede ture nʉñʉ maridurejamed̶a ʉ̃. Aru cuyʉ bácʉ ĩmaroi earejamed̶a Simón, Cirene ãmicʉriĩmarocacʉ. Nore vaiyʉ́re, ʉ̃́re Jesús ʉ̃i jocʉcʉjaravede tuino mácarõre tuicõjenejaimad̶a na, churarava, Jesús yóboi.
26 Roman baiyowayah Jesu onafinamih hibai hitit hinan efamaim, Sairini orot wabin Simon ana barene na au Jerusalem rur bairi hitar. Naatu hikwarar tatab, onaf hibai hitin e’abar Jesu ufun bairi hin.
27 Obedivʉ põeva nʉrejaimad̶a ʉ̃i yóboi. Aru nácavʉ nomiva orejaimad̶a pare, ne chĩoiye boje.
27 Sabuw rou’ay gagamin na’in Jesu hi’ufunun bairi hinan wanawanahimaim baibin afa Jesu hi’itin yah baban hirerey.
28 Ʉbenita Jesús copedini, náre jã́ri, arejamed̶a:
28 Jesu tatabir itih eo, “Jerusalem baibin ayu isau men kwanarerey, baise kwa taiyuw isa naatu natunat isah kwaniyababan kwanarerey.
29 Apejãravʉa baquiyéde põeva arãjarama yópe: “Torojʉrãjarama ina jʉed̶ocʉvabevʉ, aru ina jʉed̶oeabevʉ máre”.
29 Anayabin mar boro enan sabuw boro hinao, ‘Baibin iyab a’arih, taubu’e tema’am naatu kek men tibitotomanen boro hiniyasisir.’
30 Arãjarama cʉ̃racũa ʉracũare: “Tʉjacũari ñʉjare”. Aru arãjarama cʉ̃racũare: “Yavejacũari ñʉjare”.
30 Nati ana veya’amaim sabuw boro oyaw isah hinao,
31 Mʉja jã́ivʉ ne d̶aiyede yʉre, meacʉre, jocʉcʉpe páyʉre. Que baru jãve pʉeno ãmeno d̶arãjarama mʉjare, ãmenare, yópe pecacʉape paivʉre, arejamed̶a náre Jesús.
31 Anayabin sawar iti na’atube ai biyan ahiy ana veya’amaim tisisinaf, baise ai nakekerer ana veya’amaim hinasisinaf boro mi’itube?”
32 Aru pʉcarã ãmeina teivʉre máre nʉvarejaimad̶a ina churarava, Jesúque ne boarĩ́ jarʉvarãjimarare.
32 Nati ana veya’amaim orot kakafih rou’ab auman Jesu bairi morobomih hinawiyih hitit hin.
33 Põe jipobʉcũ ãmicʉricũ cʉ̃racũi eaivʉ, Jesúre jocʉcʉjaravena pẽvari jẽorejaimad̶a na. Aru ina pʉcarãre máre ne jocʉcʉjaravea coapa pẽvari jẽorejaimad̶a na, cũinácʉre meapũravʉi, apecʉre cãcopũravʉi, aru Jesúre ne coricai.
33 Hitit hina efan wabin Gifow imaim hitit naatu Jesu hi’onaf orot kakafih rou’ab auman, orot ta ana asukwafune, orot ta ana beyawane. Jesu orot kakafih ro’ab bairi koros afe’en|alt="Jesus and thieves on the cross" src="CN01836B.TIF" size="col" loc="Luk 23.33" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="23.33-35"
34 Ʉbenita Jesús arejamed̶a:
34 Imaibo Jesu eo, “Tamai hai bowabow kakafih kunotawiyen men hiso’ob abisa tisisinaf.” Naatu ana faifuw hibosairen arowamaim hifaram hibow.
35 Põeva nore cocoivʉ barejáimad̶a. Aru nácavʉ judíovai jabova, Jesúre yʉrivʉ, yópe arejaimad̶a na:
35 Sabuw nati’imaim hibat hi’i’itin ana maramaim, bonawiyenayah orot ukwarih Jesu hi’iyab hio, “Sabuw afa iyawasih bo i Keriso God narurubin na’at taiyuwin niyawasiban tana’itin.”
36 Ina churarava máre ʉ̃́re yʉrivʉ barejáimad̶a na. Ʉ̃i yebai nʉri, ũcuiye upiáteiye báquede ʉ̃́re jínidurejaimad̶a na, ʉ̃́re ijibequiyepe aivʉ. Aru arejaimad̶a ʉ̃́re:
36 Roman baiyowayah auman hi’iyab, naatu wine tenakuyakuy tomamih hitin
37 —Mʉ judíovai jabocʉ baru, mi baju mi yaiquínore mead̶ajacʉ, arejaimad̶a Jesúre ina churarava.
37 hio, “O Jew sabuw hai aiwob na’at taiyuw kwiyawasi!”
38 Jocʉcʉjaravena, ʉ̃i pʉenoi, toivaino jẽnejavʉ̃ya. “Judíovai jabocʉbe”, aiyʉrejavʉ̃ya no toivaino. Griegova ne yávaicamuaque, Romacavʉ ne yávaicamuaque, aru judíova ne yávaicamuaque máre toivarejaimad̶a nore.
38 Naatu ukwarinamaim hikirum hio, “Iti I Jew Sabuw Hai Aiwob.”
39 Aru cũinácʉ ina ãmeina teivʉcacʉ, jocʉcʉjaravena ne pẽvaimʉ mácʉ, Jesúre ãmeina yávarejamed̶a ʉ̃ máre.
39 Orot kakafin ta hi’onaf inu’in Jesu isan eafabon tur kakafih eo. “O Keriso na’at kwiyawas kure naatu aki auman kwiyawasi.”
40 Ʉbenita apecʉcapũravʉ Jesúre ãmeina ayʉre jã́ri, jararejamed̶a:
40 Baise orot ta rounane inu’in turan kwarar iu, “O God isan kubirubir ai en? It etei i baimakiy ta’imon tabaib.
41 Que baru ãmeno vaivʉ majare. Ʉbenita ñai ãmeina tebecʉtame ʉ̃. Majacapũravʉ maje ãmeina teiye báquede bojed̶aivʉtamu maja, arejamed̶a.
41 It airit biyababan tabaib i ana efamaim tabaib, anayabin atasisinaf kwanekwanemaim wan tama ra’at biyat ebababan. Baise iti orot i men kafa’imo kakafin ta sinaf, asir biyababan ebaib.”
42 Que ayʉva, arejamed̶a Jesúre:
42 Naatu Jesu isan eafabon eo, “Jesu a aiwobomaim inarur ayu inanuhu.”
43 Aru Jesús jʉ arejamed̶a ʉ̃́re:
43 Jesu iya’afut eo, “Ao’omatani, boun ayu Paradise imaim ana rur o boro airit tanarun.”
44 Jãravʉ corica baji ñemié tʉrĩ darejavʉ̃ya caino joborõi. Pʉ yóbecʉriora yóboita vaidéjavʉ̃ya.
44 Veya yen na i’ouyit, veya rararan matan gugum tafaram etei fobe inu’in veya re three korok na’atube bai.
45 Que baru yóbecʉriora baju ye aviá pẽomenejamed̶a. Aru Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramicacaje ʉracaje coricõpavaicaje bácarõ quéda corica baji jad̶eni nʉrejavʉ̃ya.
45 Basit faifuw gagamin Tafaror Bar wanawan hitaiy re efan kakafiyin, kakafiyin hirafut inu’in taseb rou’ab himatar.
46 Dinʉmʉre pare bʉjié cod̶oboborĩ, yávarĩ darorejamed̶a Jesús:
46 Imaibo Jesu fanan aumetawat rerey eo, “Tamai umamaim ayubu abit inab.” Iti na’atube eo basit morob.
47 Nore Jesús bácʉre cocorĩ núcʉ barejámed̶a churaravai jabocʉ. Jesús yaiyʉ́re jã́ri, mearore jídejamed̶a Jʉ̃menijicʉre.
47 Baiyowayah hai ukwarin nati’imaim bat abisa mamatar itin, God wabin bora’ara’ah eo, “Turobe iti orot i gewasin.”
48 Aru caivʉ ina obedivʉ põeva cójijivʉ bácavʉ nore, Jesús yaiyʉ́ bácʉre jã́ivʉ, copainʉrejaimad̶a ne cʉ̃ramia coapa, totaivʉ ne ñarebare, ne chĩoiye boje.
48 Sabuw nati’imaim hiru’ay hibat abisa mamatar hi’itin, dogoroh hirab yababan auman hai ubar himatabitabir hin.
49 Caivʉ Jesús bácʉi coreóvaimara, aru ina nomiva, Galilea ãmicʉrõre jocarĩ daivʉ bácavʉ ʉ̃́que, na máre cocorĩ núrejaimad̶a joajĩemia.
49 Sabuw afa Jesu hisusu’ub, naatu baibin afa Galilee ine hi’ufunun bairi hina hibibais, nabinamaim hibat Jesu momorob hi’itin.
50 Cũinácʉ ʉ̃mʉ cʉrejamed̶a, ʉ̃i ãmiá José, Arimatea ãmicʉriĩmarocacʉ. Sacerdotevai cójijinore coyʉipõevacacʉ barejámed̶a ʉ̃. Ñai José meacʉ aru ãmeina tebecʉ barejámed̶a ʉ̃.
50 — ausente —
51 Que baru jʉ abedejamed̶a ina judíovai cójijinocavʉ ne d̶aiye báquede Jesúre. Ʉ̃ máre Jʉ̃menijicʉi jabotequinʉmʉ maquinóre napini coreyʉ barejámed̶a ʉ̃.
51 — ausente —
52 Pilato yebai nʉri, Jesús bácʉi baju bácarõre jẽniacʉnʉrejamed̶a ʉ̃.
52 Na Pilate nanamaim tit Jesu biyan bai na ya’in isan ifefeyan naatu aiwob orot ibasit.
53 Pilato ʉ̃i jẽniaiyede jʉ arĩburu yóboi, Jesús bácʉre jocʉcʉjaravede jõd̶avari, ĩni, meacaje boricaje lino ãmicʉricajeque cũmari nʉvarejaimad̶a ʉ̃ mácʉre cʉ̃racobei. Põeva ne yaivʉ bácavʉ ne ĩmamecobe barejávʉ̃ya dicobe. Aru dicobei Joséjã jarʉvarejaimad̶a Jesús bácʉre.
53 Joseph na Jesu biyan onaf afe’en inu’in bosair bai re faifuw boubunamaim sum bai in hub boubun to naiwanamaim tar numin inu’in imaim yai.
54 Dijãravʉ, nainú, torojʉve teijãravʉ baquinóre mead̶aijãravʉ barejávʉ̃ya. Sábado baquinó jipocacajãravʉ barejávʉ̃ya.
54 Naatu nati veya i Friday, Baiyarir busurufin isan ana veya nakabom.
55 Ina nomiva Jesúque eaivʉ bácavʉ Galilea ãmicʉrõre jocarĩ, Joséjã yóboi nʉri, jã́rejaimad̶a dicobede aru ne jarʉvaiyede Jesús bácʉi baju bácarõre nore.
55 Baibin Galilee ine Jesu hi’ufunun bairi hinan i Joseph bairi hin hubemaim hitit, Jesu biyan mi’itube ya’iyai i hi’itin.
56 Jã́ri bʉojarĩ, copainʉrejaimad̶a na, mead̶arãjivʉ mumijʉede aru jĩjovaiyede máre, ne nʉvarajiyede sábado jãravʉ yóboi, mead̶arãjivʉ Jesús bácʉi baju bácarõre dieque. Aru judíovai jabʉóvaijãravʉ sábadoi, jabʉóvarejaimad̶a na yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiye báquepe.
56 Naatu himatabir hin bar hitit Jesu biyan yabuna’in isan ana raiy hibogaigiwas naatu mar to Baiyarir Ana Veya i hima hiyarir hai ofafar eo na’atube.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.